Tag: director

  • Elon Musk dă pe toată lumea afară: După ce a concediat 14.000 de angajaţi, celebrul miliardar a decis să renunţe la o divizie întreagă abia formată

    Tesla Inc. a redus capacitatea unei echipe de marketing formată recent ca parte a concedierilor demarate la nivelul întregii companii, inversând cursul unei campanii publicitare tradiţionale pe care directorul executiv Elon Musk a susţinut-o în urmă cu mai puţin de un an, relatează Bloomberg.

    Întreaga echipă de „conţinut de creştere” din SUA, un grup de aproximativ 40 de angajaţi supravegheaţi de managerul senior Alex Ingram, a fost eliminată în cadrul reducerilor de personal în curs de desfăşurare, potrivit unor persoane familiarizate cu această chestiune. Ingram şi Jorge Milburn au fost concediaţi, au precizat persoanele respective. Compania mai are încă un număr mic de angajaţi de marketing în Europa, a mai declarat una dintre persoanele în cauză.

    De asemenea, au avut loc concedieri semnificative în studioul de design şi în rândul personalului Tesla situat în Hawthorne, California, potrivit persoanelor menţionate, care au cerut să nu fie identificate din pricina caracterului confidenţial al informaţiilor.

    Reducerile marchează o schimbare a iniţiativelor publicitare incipiente ale Tesla. Constructorul auto a evitat vreme îndelungată reclamele la televiziune, radio, presă scrisă sau online, Musk declarând ulterior faptul că Tesla va „începe să investească în mici campanii publicitare, observând atent rezultatele lor”. Ingram a început să construiască echipa de creştere în urmă cu aproximativ patru luni.

    Investitorii i-au cerut din ce în ce mai mult lui Musk să se concentreze în mod suplimentar pe marketing, deoarece creşterea vânzărilor globale de vehicule electrice a încetinit, în contextul în care din ce în ce mai mulţi concurenţi au intrat recent pe piaţă. Îmbrăţişarea de către Tesla a publicităţii a coincis, în linii mari, cu achiziţionarea de către Musk a companiei cunoscute anterior sub numele de Twitter. Platforma de socializare a încercat să stopeze un declin puternic al veniturilor din publicitate, determinat de neliniştea marilor branduri în ceea ce priveşte moderarea conţinutului şi de postările uneori controversate ale celebrului miliardar.

    Tulburarea din echipa de creştere a Tesla subliniază amploarea largă a celor mai mari reduceri de personal din istoria companiei, despre care Musk a declarat săptămâna trecută că vor afecta peste 10% din forţa de muncă globală a brandului. Bloomberg a relatat săptămâna aceasta că directorul general a insistat pentru o reducere de 20%, ceea ce ar putea însemna eliminarea a peste 20.000 de locuri de muncă.

    Acţiunile Tesla au scăzut cu 3% luni, la ora 12:20, la New York. Acţiunile s-au prăbuşit cu peste 40% în acest an, fiind al doilea cel mai slab performer înregistrat în cadrul indicelui S&P 500.

  • Americanii de la Popeyes se extind cu un restaurant în afara Bucureştiului, la doi ani după intrarea pe piaţa locală. Jakub Aleksandrowicz, director de marketing: Deschiderea face parte dintr-un plan de dezvoltare amplu în România

    Popeyes, lanţul american de restaurante intrat pe piaţa din România în primăvara anului  2022, în sistem de franciză, va deschide o nouă unitate la Piteşti, primul oraş pe care compania a ales să parieze pe piaţa locală după Bucureşti.

    Noul restaurant va fi inaugurat pe 25 aprilie, odată cu lansarea centrului comercial Argeş Mall din Piteşti, şi face parte din strategia companiei de a se extinde în mai multe oraşe din ţară.

    ”Deschiderea primului restaurant Popeyes din afara Bucureştiului face parte dintr-un plan de dezvoltare amplu pentru anul 2024 în România”, spune Jakub Aleksandrowicz, director de marketing Popeyes CEE.

    În Capitală, Popeyes este prezent cu restaurante în Băneasa Shopping City, Afi Cotroceni, Park Lake, Centrul Comercial Drumul Taberelor, Lemon Park şi Centrul Comercial Orhideea.

    Popeyes a fost fondat în 1972 şi îşi are originile în New Orleans, iar la nivel global numără peste 3.800 de restaurante deschise în 30 de ţări. Meniul include preponderent preparate din carne de pui, dar şi creveţi prăjiţi şi alte reţete locale.

    Brandul este deţinut de Restaurant Brands International Inc (RBI), una dintre cele mai mari companii de restaurante cu servire rapidă din lume, cu peste 35 mld. dolari vânzări anuale la nivelul întregului lanţ şi peste 29.000 de restaurante în peste 100 de ţări.

    RBI deţine, totodată, branduri precum Tim Hortons, Burger King şi Firehouse Subs, însă dintre acestea pe piaţa din România este prezent doar lanţul de restaurante Burger King.

     

  • Chimcomplex Borzeşti scade indemnizaţiile membrilor Consiliului de Administraţie şi ale directorilor şi anuntă că nu va acorda dividende în 2024. Ştefan Vuza, Preşedinte Chimcomplex: Este esenţial să gestionăm eficient resursele şi să ne aliniem strategia cu realităţile economice

    Producătorul şi furnizorul de substanţe chimice Chimcomplex Borzeşti (simbol bursier CRC), care detine două platforme industriale, la Oneşti şi Râmnicu Vâlcea a anuntat la bursă aprobarea “Planului de Măsuri de Precauţie şi Dezvoltare Accelerată” pentru anul 2024, care include reducerea indemnizatiilor administratorilor şi directorilor, neacordarea de dividende şi accelerării productiei pe directia chimiei verzi.

    Planul este un răspuns la evoluţiile nefavorabile şi imprevizibile ale mediului de afaceri generate de conflictele militare şi crizele multiple la nivel global, care au culminat cu dificultatea contractării materiilor prime esenţiale pentru Chimcomplex, dar şi cu menţinerea ridicată a preţurilor la gaze naturale, energie electrică, propilenă precum şi la prognozele economice care indică menţinerea trendului negativ şi în perioada următoare, se arată în raportul companiei.

    “Aşa este corect să se întâmple în orice companie privată: când avem profit să împărţim, iar când acesta este în scădere să ne modelăm după noua realitate, chiar dacă mă afectează şi pe mine personal. Suntem conştienţi de responsabilitatea noastră faţă de angajaţi şi acţionari, şi ne adaptăm în mod proactiv la schimbările din mediul de afaceri. Este esenţial să gestionăm eficient resursele şi să ne aliniem strategia cu realităţile economice. Prognoza pentru 2024 în varianta realistă indică o uşoară îmbunătăţire, proiecţie care poate fi însă inversată de efectele crizei care încă nu a trecut, de aceea adoptăm o politică de precauţie” a declarat Ştefan Vuza, Preşedinte Chimcomplex.

    Indemnizaţiile administratorilor acordate în 2023 au fost reduse cu 71% faţă de 2022 şi vor continua să se reducă şi în 2024 cu încă 10%.  Salariile celorlalţi angajaţi nu vor fi afectate.

     De asemenea, Consiliul de Administratie al companiei a decis reducerea numărului de administratori de la 7 membri la 5 membri, propunere care va fi supusă aprobării actionarilor în vederea modificării actului constitutiv.

    Numărul de directori la nivel de grup se va reduce cu 11 posturi prin comasări, printre care se numără Director Financiar Adjunct, Director Tehnic Dezvoltare Adjunct, Director General Adjunct, Director Operaţiuni Vâlcea, Director Comercial Adjunct, Director Producţie Adjunct, 3 Directori de Divizie, 2 Directori de Departamente.

    În 2023, Chimcomplex a înregistrat venituri de 1,36 miliarde de lei, în scădere cu 43% faţă de anul precedent, şi un profit net de 75 de milioane, de la 266 de milioane de lei în 2022.

    Controlată în proporţie de 85% de CRC Alchemy, urmat de statul român prin Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului (9%), societatea este evaluată la 4,7 miliarde de lei, potrivit BVB. Acţiunile CRC se tranzacţionează în scădere cu 14,4% în ultimele 12 luni, pe o lichiditate de 31,5 milioane de lei.

     

    În acelaşi timp, GreenComplex va accelera activităţile de producţie în domeniul chimiei verzi şi reciclării chimice, iar Chimcomplex lansează un studiu de fezabilitate pentru primul combinat de bio-chimie din România, cu activităţi de producţie la Iaşi şi de cercetare la Bucureşti şi Buzău.

    Tot în şedinta din 10 aprilie, Consiliul de Administratie l-a numit pe Steve Hunt, cetăţean britanic, în funcţia de director general al companiei, cu mandat de patru ani, şi pe Adrian Teotoc în functia de director financiar, pe un mandat tot de patru ani, care va începe pe 1 iunie.

     

  • Oana Mocanu, director CNAS: Taxa clawback este diferenţiată şi oferă o predictibilitate deţinătorilor de autorizaţie de punere pe piaţă a medicamentelor

    În prezent, taxa clawback este diferenţiată şi oferă o predictibilitate deţinătorilor de autorizaţie de punere pe piaţă a medicamentelor,  constă în procente fixe, de 15%, respectiv 25%.

    „25% plătesc, în principiu, medicamentele inovative, care nu au niciun generic sau un biosimilar pe piaţa din România iar 15% plătesc medicamentele generice, medicamentele biosimilare şi medicamentele genericizate”, a spus Oana Mocanu, director al Casei de Sănătate (CNAS) în cadrul videoconferinţei ZF/GNP: Radiografia reglementărilor sistemului sanitar din România.

    Taxa clawback a fost introdusă ca un mecanism de susţinere a cheltuielilor bugetului Fondului de Asigurări Sociale de Sănătate cu medicamente, în condiţiile în care resursele alocate sunt limitate, potrivit ei.

    „Contractele cost-volum-rezultat sunt mecanisme de acces care urmăresc atât managementul impactului bugetar cât şi managementul eficacităţii şi utilizării medicamentului  prin urmărirea unui rezultat clinic predefinit. Dacă în anul 2015 au intrat în vigoare primele contracte cost-volum şi cost-volum-rezultat, în număr de cinci pe aria terapeutică hepatică virală cronică, am ajuns ca în prezent, la sfârşitul anului 2023, să avem în derulare 81 de contracte cost-volum şi cost-volum rezultat, adică medicamente efectiv incluse în listă”

    Creditele de angajament alocate pentru medicamentele cost-volum şi cost-volum rezultat au fost în creştere în 2022 faţă de 2021 cu 62%, în 2023 au crescut cu 86% faţă de 2021 şi cu 15% faţă de 2022,  a mai precizat ea.

    În ultimii 25 de ani, suma care a intrat la bugetul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS) din contribuţiile sociale de sănătate ale asiguraţilor a crescut de 30 de ori, de la 1,8 miliarde de lei la 54 miliarde de lei anul trecut, arată datele publice. Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate  (FNUASS) este gestionat de Casa Naţională de Asigurări şi este alimentat practic în fiecare an de contribuţiile la sănătate din banii asiguraţilor.


     

     

  • CTP, principalul dezvoltator de spaţii logistice şi industriale din piaţa locală, îl recrutează în poziţia de Business Development Director pe Andrei Brînzea, ex-Partner Industrial Agency la Cushman & Wakefield Echinox

    CTP, cel mai mare dezvoltator, proprietar şi administrator de spaţii industriale şi logistice listat din Europa după suprafaţa închiriabilă (GLA), anunţă numirea lui Andrei Brînzea în funcţia de Business Development Director, poziţie din care va coordona echipa de business development din România.

    Cu o experienţă de peste două decenii în domeniul imobiliar, Andrei Brînzea a lucrat de-a lungul timpului cu companii lider de piaţă precum LIDL, Kaufland, CBRE, iar cel mai recent a fost implicat în proiecte în cadrul companiei Cushman & Wakefield din poziţia de Partner Industrial Agency.

    În cadrul CTP, Andrei Brînzea va lucra îndeaproape cu Remon Vos, CEO şi fondator al companiei şi cu echipa de management din România.

    “Alăturarea în echipa CTP România ca Business Development Director marchează nu doar un nou capitol în cariera mea, ci şi un angajament de a modela spaţii care inspiră inovaţia, promovează comunităţile şi construiesc un viitor durabil”, spune Andrei Brînzea, Business Development Director.

    CTP activează în România din 2015 şi până în prezent a investit peste 1,5 miliarde de euro pe piaţa locală.

    Compania deţine şi operează parcuri industriale cu o suprafaţă totală închiriabilă de cca. 2,6 milioane mp, la care se adaugă 200.000 mp suplimentari în construcţie, având capacitatea de a găzdui unităţi de producţie, logistică şi alte industrii cheie, cum ar fi retail, industria de apărare şi auto.

    CTP România are o echipă de 100 de profesionişti împărţiţi în 7 echipe regionale în toată România.

    Remon Vos, CEO şi fondator al CTP, declara la începutul anului 2024 într-un interviu acordat în exclusivitate ZF faptul că are în plan ca pe lângă portofoliul de 2,6 mil mp, să mai crească cu încă pe atât în următorii ani.

    El explică faptul că pentru această expansiune se bazează pe echipa sa, pentru a valorifica potenţialul, resursele şi oportunităţile României.

     

     

     

     

     


     

     

  • Ce s-a intamplat cu directoarea şcolii unde un copil ar fi fost violat

    Directoarea Şcolii Nicolae Titulescu din Capitală, unde un copil ar fi fost violat de colegi, a demisionat, marţi. Corpul de Control al Ministerului Educaţiei a fost trimis la unitatea de învăţământ.

    Surse oficiale au declarat, pentru MEDIAFAX, că directoarea Şcolii Nicolae Titulescu din Capitală şi-a înregistrat marţi demisia din funcţie.

    Urmează ca Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti să numească un director interimar.

    Mai mulţi părinţi s-au adunat încă de luni în faţa Şcolii Nicolae Titulescu, din Sectorul 1 al Capitalei, după ce în spaţiul public au apărut informaţii că un elev din clasele primare a fost violat de două ori în toaletă, de către colegi mai mari.

    Băieţelul violat are acum 10 ani, iar la prima agresiune ar fi avut doar 8 ani.

    Ministerul Educaţiei şi Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti nu au fi fost informate despre niciuna dintre cele două situaţii.

    Ministrul Ligia Deca a trimis marţi dimineaţă Corpul de Control al Ministerului Educaţiei la Şcoala Nicolae Titulescu din Capitală, dar şi la Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti. Ea a spus că a aflat despre caz din presă.

  • DNA intră în zona energiei. În vizor: doi oameni de afaceri – reţinuţi, iar directorul Centralei Termoelectrica Bucureşti Sud (CET SUD/ Elcen) şi directorul Sucursalei Electrocentrale Rovinari – sub control judiciar. Detaliile unui halucinant dosar


    Figura centrală a dosarului este omul de afaceri Ion Macovei, cel care apare şi în dosarul ARSVOM din 2021 în care îl critica pe liderul USR, Cătălin Drulă

    În acelaşi dosar apărea şi numele liderului PNL, Iulian Dumitrescu. Şi în prezentul dosar Macovei invocă numele lui Dumitrescu, a apropiaţilor lui Dumitrescu dar şi a altor figuri publice şi politice

    Macovei, locatar al complexului de lux Stejarii – şi-ar fi declinat în discuţii mai multe identităţi – şi ar fi cerut unui şef de companie de stat care l-a denunţat la DNA să urgenteze plăţi pentru 2 firme, să încheie noi contracte şi să modifice contracte în schimbul rămânerii în funcţia de conducere sau numirii în altele

    Discuţiile despre bani şi intervenţii ar fi fost purtate în mai multe restaurante din Bucureşti: Don Cafe Braserie Dorobanţi, Isoletta/ Herăstrău, Arogant, Stadio Union, Doi Cocoşi

    Procurorii DNA suspectează că diverse sume de bani ar fi fost remise în interiorul unor autoturisme, în parcările restaurantelor sau chiar pe drumuri publice

    Celălalt om de afaceri ar fi vorbit singur în maşină şi ar fi purtat discuţii imaginare în care ar fi descris presiunile legate de bani. Şi el ar fi dat mită directorului Sucursalei Electrocentrale Rovinari dar şi directorului Centralei Termoelectrica Bucureşti Sud/ CET SUD Elcen

    Doi oameni de afaceri, Ion Eugen Petru şi Ion Macovei, dar şi doi directori din sectorul energetic – Dorin Adrian Ecobescu (director al Centralei Termoelectrica Bucureşti Sud/ CET SUD Elcen) şi Iosif Chircă (director al Sucursalei Electrocentrale Rovinari) sunt vizaţi de procurorii DNA în noul dosar privind potenţiale acte de corupţie în domeniul energiei.
    Procurorii îi acuză pe cei doi oameni de afaceri de potenţiala săvârşire a mai multor infracţiuni de luare/ dare de mită, cumpărare de influenţă, trafic de influenţă şi de deturnare a licitaţiilor publice, motiv pentru care au dispus reţinerea lor preventivă pentru 24 de ore.

    Surse judiciare susţin că omul de afaceri Ion Eugen Petru ar fi dat omului de afaceri Ion Macovei, în numerar şi transferuri bancare suma totală de 514.375 lei ( peste 102.000 de euro), după ce Macovei ar fi pretins că are influenţă asupra conducerii a două societăţi cu capital majoritar de stat din România.
    Macovei ar fi cerut unui şef de companie de stat urgentări de plăţi pentru 2 firme ( SC Techno Montaj SRL din Braşov şi SC Energomontaj SA din Bucureşti), încheieri de noi contracte şi modificări ale acestora în schimbul folosirii influenţei pentru menţinerea în funcţii de conducere sau, după caz, numirea în alte funcţii.

    Cine este Ion Macovei

    Ion Macovei este acelaşi om de afaceri care apare şi în dosarul din 2021 privind Agenţia Română de Salvare a Vieţii Omeneşti pe Mare (ARSVOM). Acel dosar a fost instrumentat de DNA Constanţa.
    În acel dosar, Macovei invoca în mod negativ numele liderului USR, Cătălin Drulă (n.r. Ion Macovei: „este totuşi o problemă cu acest om, care nu pot să spun că-i om, e un câine – acest Drulă şi trebuie să găsim o soluţie pentru el”).
    Şi numele liderului PNL, Iulian Dumitrescu, apare în dosarul din 2021 privind Agenţia Română de Salvare a Vieţii Omeneşti pe Mare în care, la fel, sunt invocate mai multe figuri politice.

    Ion Macovei este un om de afaceri din Galaţi, care a deţinut/ deţine mai multe firme, în mai multe judeţe, într-una dintre ele fiind asociat cu Viorel Vasile Grigore, din Călăraşi, apropiat de Iulian Dumitrescu.
    Născut în Văleni de Munte/ Prahova, Iulian Dumitrescu şi-a început afacerile şi cariera politică în Călăraşi, fiind iniţial, în perioada 2012-2016, senator de Călăraşi.
    Deşi are domiciliul declarat în Bucureşti, Ion Macovei stă într-un apartament din complexul Stejarii, acolo unde locuieşte şi liderul PNL, Iulian Dumitrescu.

     

  • Cine e noul CEO al Carrefour România şi ce roluri a mai deţinut pe plan local

    Carrefour Group anunţă numirea lui Gilles Ballot ca Chief Executive Officer în cadrul Carrefour România, începând cu data de 12 februarie 2024. Gilles Ballot îi va raporta direct lui Laurent Vallée, Secretar General Grup Carrefour şi Director Executiv Europa de Nord. Acesta din urmă a asigurat interimatul, odată cu mutarea lui Julien Munch în echipa Carrefour Franţa, în calitate de Chief Operating Officer.

    Gilles Ballot are o experienţă vastă pe piaţa locală. Acesta şi-a început cariera în România în cadrul Danone şi a continuat cu roluri cheie în Johnson & Johnson şi BCG. În 2009, Gilles s-a alăturat Grupului Carrefour ca Pricing Director şi apoi a evoluat ca Director Proiecte Strategice de Achiziţii, la nivel de Grup. Ulterior a fost numit Director Regional şi Director Business Unit Hypermarket în Carrefour Polonia.

    El şi-a continuat cariera în cadrul grupului, în calitate de Director de Achiziţii şi Aprovizionare pentru Carrefour Belgia, iar în 2012 s-a alăturat echipei Carrefour Italia în rol de Director Achiziţii, Marketing şi E-commerce. Din octombrie 2022 până în prezent, Gilles a deţinut funcţia de Director Achiziţii Carrefour Franţa.

    „Este o onoare şi o plăcere să mă întorc în România, ţara care mi-a trasat direcţiile din punct de vedere profesional. Alături de noua mea echipă, voi continua angajamentul asumat de peste două decenii al Carrefour România, de a oferi clienţilor produse de calitate la preţuri accesibile şi de a susţine tranziţia alimentară. Sunt încântat să cunosc echipa, să înţeleg în profunzime contextul de piaţă actual şi mai ales să coordonez această etapă a companiei în calitate de CEO”, a declarat Gilles Ballot, CEO Carrefour România.

    În prezent, reţeaua omnicanal Carrefour România cuprinde aproape 450 de magazine în toată ţara (hipermarket, market, express, discount) şi multipli parteneri în zona de e-commerce, pentru a răspunde tuturor nevoilor românilor. Carrefour România se bucură de o dinamică puternică atât la nivel local, cât şi în cadrul Grupului, susţinută şi de integrarea formatelor Cora, achiziţionate în toamna anului 2023.

  • „Viteza” cu care se mişcă birocraţia de la Bruxelles: după 2 ani şi aproximativ 4 luni de la publicarea primului anunţ de recrutare, Centrul european de competenţe în cybersecurity din România are un director executiv cu puteri depline: Luca Tagliaretti

    Centrul european de competenţe în cybersecurity (ECCC), a cărui găzduire a fost câştigată de România în decembrie 2020 după o competiţie strânsă cu alte ţări membre, are, în sfârşit, de astăzi un director executiv cu puteri complete, după aproape doi ani şi jumătate de la demararea procedurii de recrutare – o ală demonstraţiei a vitezei imposibile cu care se mişcă lucrurile în Uniunea Europeană chiar şi în domenii de o importanţă strategică precum securitatea cibernetică.

    Centrul de competenţe a anunţat astăzi numirea directorului executiv cu puteri complete. „Astăzi, 1 februarie, Luca Tagliaretti a preluat funcţia de director executiv al ECCC. Directorul executiv joacă un rol-cheie în activitatea Centrului. Directorul executiv este responsabil de gestionarea zilnică a Centrului, precum şi de punerea în aplicare a sarcinilor atribuite Centrului prin regulament. De asemenea, directorul executiv asistă şi sprijină consiliul de administraţie, pregăteşte şi pune în aplicare programul de lucru şi prezintă rapoarte consiliului de administraţie. Luca a declarat: “Îi sunt foarte recunoscător lui Miguel Gonzalez-Sancho pentru munca depusă în calitate de director executiv interimar. Sunt convins că ECCC are un rol-cheie de jucat în peisajul european al securităţii cibernetice şi aştept cu nerăbdare să lucrez cu colegii săi excepţionali”, conform unui anunţ al echipei ECCC.

    Primul anunţ de recrutare pentru poziţia de director executiv a fost publicat în septembrie 2021.

    Activitatea centrului nu presupune şi intervenţia în incidente de securitate cibernetică din statele membre.

    „ECCC, care are sediul la Bucureşti, dezvoltă şi pune în aplicare, împreună cu statele membre, industria şi comunitatea tehnologiilor de securitate cibernetică, o agendă comună pentru dezvoltarea tehnologiei şi pentru implementarea pe scară largă a acesteia în domenii de interes public şi în întreprinderi, în special în IMM-uri. Împreună, Centrul şi reţeaua de centre din UE vor consolida suveranitatea tehnologică prin investiţii comune în proiecte strategice de securitate cibernetică”, conform datelor de pe site-ul ECCC.

  • Schimbări de conducere la Scania Black Sea Unit: Directorul din România pleacă în Franţa, iar la Bucureşti vine directorul responsabil de zona adriatică

    Scania Black Sea Unit anunţă numirea lui Karol Sokol în poziţia de Managing Director pentru operaţiunile din România şi Bulgaria, începând din data de1 aprilie 2024. Înainte de acest rol, Sokol a fost director general al Regiunii Adriatice de Est a Scania, care include Slovenia, Serbia, Croaţia, Bosnia şi Herţegovina, Macedonia de Nord, Albania, Kosovo, Muntenegru. Succesiunea sa vine în contextul în care Benoît Tanguy se mută în funcţia de CEO la Scania Franţa. Scania România a rulat în 2022 afaceri de 88 mil. euro, în creştere cu 18% faţă de anul anterior şi a obţinut un profit net de aproape 8 mil. euro, dublu faţă de cel din 2021.

    Karol Sokol a început să lucreze pentru Scania acum 22 de ani şi a contribuit la creşterea companiei în Europa Centrală şi vrea să aducă o viziune axată pe inovaţie şi servicii îmbunătăţite pentru reţeaua Scania Black Sea Unit. Preocupările sale includ dezvoltarea serviciilor, concentrarea pe nevoile clientului şi susţinerea sustenabilităţii.

    Benoît Tanguy va folosi experienţa sa managerială şi cunoaşterea pieţei pentru a se asigura că Scania Franţa va continua să se dezvolte într-un mod care răspunde cerinţelor clienţilor şi a sectorului în schimbare.

    Structura actuală a Scania Black Sea Unit include o reţea de service-uri cu 6 unităţi în Bulgaria şi 8 în România şi 350 de angajaţi.