BusinessMagazin

Tag: diplomatie

  • Rusia îşi extinde teritoriul cu 50.000 de kilometri pătraţi în Marea Ohoţk, înfuriind Japonia

    Cei 50.000 de kilometri pătraţi reprezintă suprafaţa regiunii regiunii Midi-Pyrénées, cea mai mare din Franţa, compară ziarul.

    Această nouă zonă, o importantă sursă de hidrocarburi, reprezintă un nou atu pentru economia rusă. Premierul Dmitri Medvedev a declarat că “asta înseamnă că putem să ne dezvoltăm platoul continental acolo unde se află resurse abundente de materii prime şi zăcăminte energetice abundente”.

    – Japonia, furioasă

    Decretul este datat pe 15 august, dar Medvedev l-a făcut public în prima zi a unei vizite pe Insulele Kurile, disputate cu Japonia, situate în sud-estul Mării Ohoţk, provocând furia autorităţilor de la Tokyo. Această decizie a fost validată anul trecut de către Comisia ONU însărcinată cu determinarea limitelor platoului continental, a insistat şeful Guvernului rus.

    Problema este că aceste insule din Marea Ohoţk sunt revendicate de către arhipelagul nipon de la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial. Tonul a urcat între cele două capitale, pe fundalul crizei ucrainene, iar Moscova s-a întrebat în legătură cu sinceritatea Japoniei în privinţa memoriei conflictului care s-a încheiat în urmă cu 70 de ani.

    “Noi apreciem Japonia, dar asta nu are nimic a face cu Insulele Kurile, care fac parte din Federaţia rusă”, a tranşat Medvedev, citat de agenţiile ruseşti. “De aceea am efectuat, efectuăm şi vom efectua vizite pe Insulele Kurile”, a continuat el.

    Şeful diplomaţiei nipone Fumio Kishida l-a convocat pe ambasadorul rus Evgheni Afanasiev. Vizita lui Medvedev “răneşte sentimentele poporului japonez şi este extrem de regretabil”, a subliniat Kishida. Ca atare, Guvernul nipon a anulat o vizită în Rusia a şefului diplomaţiei japoneze, prevăzute în septembrie.

    Teoretic, în pofida unor relaţii economice importante, cele două ţări se află în conflict, pentru că nu au semnat vreun tratat de pace de la sfârşitului celui de-al Doilea Război Mondial, tocmai din cauza acestui diferend teritorial.

    – O sete nepotolită de cucerire

    Pe fondul crizei ucrainene, Rusia nu se află la prima extindere a teritoriului său. Dreptul mării stabileşte în prezent zona economică exclusivă a unei ţări până la 200 de mile maritime (aproximativ 370 de kilometri) de coastă, oferindu-i suveranitatea în această zonă, pentru a exploata resurse. Dincolo de ea, apele sunt considerate, din punct de vedere juridic, internaţionale.

    Cu toate acestea, o ţară are dreptul să revendice extinderea zonei sale exclusive dincolo de cele 200 de mile maritime, până la o limită de 350 de mile maritime, dacă poate să justifice faptul că limitele platoului său continental se extind mai departe sub apă.

    În virtutea acestui drept, Mscova tocmai a revendicat la ONU suveranitatea asupra unui milion de kilometri pătraţi în Arctica. Profitând de topirea gheţarilor, Moscova a putut să prezinte noi probe ale legitimităţii extinderii teritoriului său în Arctica, la aproape 15 ani după ce i-a fost respinsă prima cerere în acest sens.

    Zona nou atribuită în Marea Ohoţk se situează dincolo de cele 200 de mile maritime, dar este înconjurată de teritorii ruseşti, situându-se între Peninsula Kamceatka şi Insula Sahalin, foarte bogată în hidrocarburi.

  • Rusia îşi extinde teritoriul cu 50.000 de kilometri pătraţi în Marea Ohoţk, înfuriind Japonia

    Cei 50.000 de kilometri pătraţi reprezintă suprafaţa regiunii regiunii Midi-Pyrénées, cea mai mare din Franţa, compară ziarul.

    Această nouă zonă, o importantă sursă de hidrocarburi, reprezintă un nou atu pentru economia rusă. Premierul Dmitri Medvedev a declarat că “asta înseamnă că putem să ne dezvoltăm platoul continental acolo unde se află resurse abundente de materii prime şi zăcăminte energetice abundente”.

    – Japonia, furioasă

    Decretul este datat pe 15 august, dar Medvedev l-a făcut public în prima zi a unei vizite pe Insulele Kurile, disputate cu Japonia, situate în sud-estul Mării Ohoţk, provocând furia autorităţilor de la Tokyo. Această decizie a fost validată anul trecut de către Comisia ONU însărcinată cu determinarea limitelor platoului continental, a insistat şeful Guvernului rus.

    Problema este că aceste insule din Marea Ohoţk sunt revendicate de către arhipelagul nipon de la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial. Tonul a urcat între cele două capitale, pe fundalul crizei ucrainene, iar Moscova s-a întrebat în legătură cu sinceritatea Japoniei în privinţa memoriei conflictului care s-a încheiat în urmă cu 70 de ani.

    “Noi apreciem Japonia, dar asta nu are nimic a face cu Insulele Kurile, care fac parte din Federaţia rusă”, a tranşat Medvedev, citat de agenţiile ruseşti. “De aceea am efectuat, efectuăm şi vom efectua vizite pe Insulele Kurile”, a continuat el.

    Şeful diplomaţiei nipone Fumio Kishida l-a convocat pe ambasadorul rus Evgheni Afanasiev. Vizita lui Medvedev “răneşte sentimentele poporului japonez şi este extrem de regretabil”, a subliniat Kishida. Ca atare, Guvernul nipon a anulat o vizită în Rusia a şefului diplomaţiei japoneze, prevăzute în septembrie.

    Teoretic, în pofida unor relaţii economice importante, cele două ţări se află în conflict, pentru că nu au semnat vreun tratat de pace de la sfârşitului celui de-al Doilea Război Mondial, tocmai din cauza acestui diferend teritorial.

    – O sete nepotolită de cucerire

    Pe fondul crizei ucrainene, Rusia nu se află la prima extindere a teritoriului său. Dreptul mării stabileşte în prezent zona economică exclusivă a unei ţări până la 200 de mile maritime (aproximativ 370 de kilometri) de coastă, oferindu-i suveranitatea în această zonă, pentru a exploata resurse. Dincolo de ea, apele sunt considerate, din punct de vedere juridic, internaţionale.

    Cu toate acestea, o ţară are dreptul să revendice extinderea zonei sale exclusive dincolo de cele 200 de mile maritime, până la o limită de 350 de mile maritime, dacă poate să justifice faptul că limitele platoului său continental se extind mai departe sub apă.

    În virtutea acestui drept, Mscova tocmai a revendicat la ONU suveranitatea asupra unui milion de kilometri pătraţi în Arctica. Profitând de topirea gheţarilor, Moscova a putut să prezinte noi probe ale legitimităţii extinderii teritoriului său în Arctica, la aproape 15 ani după ce i-a fost respinsă prima cerere în acest sens.

    Zona nou atribuită în Marea Ohoţk se situează dincolo de cele 200 de mile maritime, dar este înconjurată de teritorii ruseşti, situându-se între Peninsula Kamceatka şi Insula Sahalin, foarte bogată în hidrocarburi.

  • Iranul dezvăluie o nouă rachetă şi afirmă că ar căuta pacea prin puterea militară – VIDEO

    Ministerul Apărării dezvăluie această rachetă cu combustibi solid – Fateh 313 – la o lună şi ceva după ce Iranul a ajuns cu marile puteri la un acord care impune Teheranului să se supună unor noi limitări în programul său nuclear, în schimbul anulării sancţiunilor care i-au fost impuse de guverne occidentale.

    Potrivit acordului, orice transfer către Iran a vreunei tehnologii în domeniul rachetelor balistice – în următorii opt ani – este supus aprobării Consiliului de Securitate al ONU, iar Statele Unite au promis că se vor opune prin veto oricărei astfel de solicitări. Un embargo asupra armamentului convenţional este totodată menţinut, ceea ce împidică orice importuri şi exporturi – pe o perioadă de cinci ani.

    Însă Iranul a anunţat că nu va da curs părţilor acestui acord în dosarul nuclear care-i restrâng capabilităţile militare, o poziţie reafirmată de către preşedintele Hassan Rohani sâmbătă.

    “Vom cumpăra, vinde şi dezvolta orice arme avem nevoie şi nu vom cere permisiunea şi nu ne vom supune niciunei rezoluţii pentru asta”, a declarat el într-un discurs pe care l-a susţinut la ceremonia de dezvăluire a rachetei, transmisă în direct de televiziunea de stat.

    “Putem să negociem cu alte ţări numai atunci când suntem puternici. Dacă o ţară nu are putere şi independenţă, nu poate căuta pacea cu adevărat”, a subliniat Rohani.

    Ministerul Apărării a anunţat că racheta de tip Fateh 313, dezvăluită cu ocazia Zilei Industriei Apărării, a fost deja testată cu succes şi că în curând va fi produsă în serie.

    – Ameninţări

    Iranul deţine unul dintre cele mai mari programe în domeniul rachetelor din Orientul Mijlociu. Teheranul vrea să exporte armament către aliaţii săi din regiune şi să importe sisteme antirachetă pentru a împiedica orice posibil atac al duşmanului său de moarte – Israelul.

    “În cadrul industriei noastre aerospaţiale, avem în producţie diverse rachete balistice cu diverse raze de acţiune”, a declarat vineri ministrul Apărării Hossein Dehghan.

    “Vom continua pe această cale cu putere maximă, în conformitate cu nevoile noastre de apărare şi în mod proporţional faţă de ameninţările care ne aşteaptă”, a adăugat el.

    Agenţia Fars, apropiată Gardienilor Revoluţiei, a postat sâmbătă un clip muzical care laudă capabilităţile iraniene în domeniul rachetelor. În clip apar imagini cu ceea ce agenţia afirmă că este o nouă rachetă, necunoscută, aparţinând Corpului Gardienilor Revoluţiei Islamice (CGRI).

    Un comandant CGRI a anunţat vineri că Iranul va efectua, în viitorul apropiat, manevre de amploare cu rachete balistice.

    “Unii cred în mod greşit că Iranul şi-a suspendat programele în domeniul rachetelor balistice în ultimii doi ani şi că a încheiat un acord asupra programului său în domeniul rachetelor (…). Vom efectua un nou test al unei rachete balistice în viitorul apropiat, care va fi un ghimpe în ochii inamicilor noştri”, a declarat vineri comandantul Diviziei Aerospaţiale a CGRI, generalul de brigadă Amirali Hajizadeh.

  • Oficiali din cele două Corei se întâlnesc într-o încercare de calmare a tensiunilor

    Întâlnirea urmează să aibă loc după ce Coreea de Nord a dat un ultimatum prin care cere Coreei de Sud să oprească difuzoarele prin care difuzează mesaje de propagandă de-a lungul liniei de demarcaţie, ameninţând că altfel va trece la acţiuni militare.

    Consilierul pentru probleme de Securitate Naţională al preşedintei sud-coreeană Park Geun-hye şi ministrul sud-coreean al Unificării urmează să se întâlnească cu Hwang Pyong-so, consilierul militar cu cel mai înalt rang al liderului nord-coreean Kim Jong-un, şi un oficial de rang înalt însărcinat cu Afaceri Intercoreene la ora locală 6.00 (12.00, ora României), a anunţat Casa Albastră.

    “Sudul şi Nordul au convenit asupra unui contact în legătură cu situaţia în curs din relaţiile dintre Sud şi Nord, la ora noastră 6.00, la Panmunjom”, a declarat Kim Kyou-hyun, adjunctul consilierului pentru Securitate Naţională de la Casa Albastră, într-o scurtă conferinţă televizată.

    Phenianul a propus iniţial o întâlnire pentru vineri, iar Seulul a propus ca aceasta să aibă loc sâmbătă, căutând să obţină participarea lui Hwang Pyong-so, a precizat Kim Kyou-hyun. El a încheiat conferinţa fără să accepte întrebări.

    Tensiunile din Peninsula Coreea s-au intensificat în urma unui schimb de tiruri de artilerie, joi, declanşând îndemnuri la calm din partea ONU, Statelor Unite şi Chinei, aliatul Coreei de Nord.

    Coreea de Nord – care se află tehnic în război cu Coreea de Sud după ce Războiul Coreei (1950-1953) s-a încheiat cu un armistiţiu şi nu cu un tratat de pace – a declarat o “cvasi-stare de război” în zonele aflate în prima linie şi a dat Seulului un ultimatum să oprească difuzarea de mesaje de propagandă prin difuzoare instalate de-a lungul liniei de demarcaţie.

    “Situaţia din Peninsula Coreea este acum în pragul unui război, din cauza provocărilor iresponsabile ale adepţilor militari sud-coreeni ai războiului”, acuza, anterior, agenţia oficială nord-coreeană de ştiri KCNA.

    Seulul a anunţat că va continua să transmită mesaje de propagandă dacă Phenianul nu îşi asumă responsabilitatea pentru exploziile minelor de teren, luna aceasta, în zona demilitarizată (DMZ), care au rănit doi militari sud-coreeni. Regimul stalinist dezminte că a instalat minele.

    Adjunctul ministrului sud-coreean al Apărării Baek Seung-joo a declarat vineri că Guvernul său se aşteaptă ca nord-coreenii să deschidă focul asupra a aproximativ 11 locuri în care sud-coreeni au instalat difuzoare.

    Statele Unite, care au 28.500 de oameni în baze militare în Coreea de Sud, au anunţat vineri că au reluat exerciţiile militare comune anuale, după o întrerupere temporară, în care s-au coordonat cu Seulul asupra bombardamentului Phenianului.

    Exerciţiile – Ulchi Freedom Guardian – au început luni şi urmează să se încheie vinerea viitoare. Phenianul condamnă în mod regulat manevrele drept o pregătire de război.

    Câte patru avioane de vânătoare sud-coreene şi americane au survolat sâmbătă Sudul, a declarat telefonic pentru Reuters un oficial din cadrul Biroului sud-coreean al Statului Major Comun.

    Generalul american Martin Dempsey a reafirmat angajamentul Washingtonului de a apăra Coreea de Sud, într-o convorbire telefonică cu omologul său, şeful Statului Major Interarme sud-coreean, a anunţat partea sud-coreeană.

    Cele două Corei au proferat frecvent ameninţări una la adresa celeilalte, iar zeci de militari au fost ucişi în confruntări armate – de-a lungul anilor -, însă cele două părţi nu au intrat în război. Unii analişti se aşteaptă ca această criză să se calmeze.

    Relaţiile dintre cele două ţări sunt practic îngheţate după scufundarea unei nave de război sud-coreene, soldate cu zeci morţi, în 2010. Phenianul neagă orice implicare.

    Coreea de Sud a început să critice extrem de dur mesajele de propagandă nord-coreene în DMZ pe 10 august, reluând o tactică la care ambele părţi renunţaseră în 2004, la câteva zile de la incidentul minelor de teren.

    Coreea de Nord a reluat difuzarea luni şi joi, potrivit Seulului, şi a tras patru obuze de artilerie către Coreea de Sud, aparent în semn de protest. Sudul a ripostat cu 29 de tiruri de artilerie. Phenianul a acuzat Seulul că a inventat un pretext pentru a trage asupra Coreei de Nord.

    Niciuna dintre părţi nu a raportat victime sau pagube.

    Coreei de Nord i-au fost impuse sancţiuni de către ONU şi Statele Unite, din cauza unor teste nucleare şi de rachete. Phenianul consideră aceste măsuri un atac la adresa dreptului său suveran de a se apăra.

     

  • Dezbaterea acordului cu creditorii în Parlamentul grec, blocată de Syriza, care riscă scindarea

    Premierul Alexis Tsipras le cere deputaţilor să aprobe un plan de salvare financiară a Greciei care presupune o înăsprire a fiscalităţii, o reducere a cheltuielilor publice şi privatizări – în schimbul unui nou împrumut în valoare de aproximativ 85 de miliarde de euro. Este vorba despre al treilea program de aducere a Greciei pe linia de plutire în cinci ani.

    Acest vot permite să se afle amploarea frondei în cadrul Syriza. Disensiunile interne l-ar putea obliga pe Tsipras să convoace alegeri legislative anticipate în septembrie.

    Preşedinta Parlamentului Zoe Konstantopoulou, unul dintre liderii mişcării de contestare din interiorul Syriza, a ignorat îndemnurile premierului de a accelera examinarea textului de lege privind acordul cu creditorii, pentru a permite adoptarea lui înainte de reuniunea de vineri a miniştrilor Finanţelor din zona euro, care urmează să aprobe, la rândul lor, acordul.

    Dezbaterile nu începuseră încă până după miezul nopţii de joi spre vineri, din cauza unor probleme de procedură, ridicate de către Konstantopoulou, ceea ce urma să conducă la o amânare a votului cu mai multe ore.

    Un vot favorabil, aproape sigur

    Însă un vot favorabil nu ridică aproape nicio îndoială, în măsura în care opoziţia s-a angajat să susţină Guvernul lui Tsipras.

    Premierul nu urmează, însă, să scape “nevătămat” din acest adevărat examen legislativ, având în vedere că unii deputaţii din tabăra sa îl acuză că a capitulat în faţa creditorilor internaţionali ai Grecei prin faptul că a renunţat la promisiunile cu care a fost ales – de a pune capăt politicilor de austeritate.

    Scenariul unei scindări a Syriza s-a conturat joi, odată cu publicarea unui comunicat, semnat de către 12 membri ai partidului, inclusiv liderul disidenţilor – fostul ministru al Energiei Panagiotis Lafazanis.

    Textul îndeamnă la o mobilizare naţională împotriva planului de ajutorare şi, fără să reclame în mod explicit o scindare a Syriza, îndeamnă la fondarea “unei mişcări unite care să justifice dorinţa poporului de democraţie şi justiţie socială”.

    Guvernul a apreciat că această iniţiativă a lui Panagiotis Lafazanis “îi pecetluieşte decizia de a alege altă cale decât a Guvernului şi Syriza”.

    Textul supus aprobării deputaţilor acoperă, între altele, reformarea fiscalităţii, pensiilor şi funcţiei publice, dar şi relansarea programului de privatizări, care presupune crearea unui fond privat supervizat de către instituţiile europene.

    Planul de ajutorare urmează să permită Greciei, într-un prim pas, să ramburseze pe 20 august suma de 3,2 miliarde de euro Băncii centrale Europene (BCE).

    Grecia urmează să primească o primă tranşă – în valoare de 23 de miliarde de euro – până la sfârşitul lunii, a declarat pentru Reuters o sursă apropiată dosarului.

  • Grecia a ajuns la un ACORD cu creditorii, anunţă un oficial elen

    “S-a ajuns la un acord. Unele detalii minore sunt discutate chiar acum”, a declarat oficialul pentru presă.

    El a făcut acest anunţ la ieşirea de la negocierile-maraton care au avut loc în noaptea de luni spre marţi între Atena şi creditorii săi.

    Grecia a acceptat să creeze un nou fond independent de privatizare şi modul în care urmează să fie administrate împrumuturile neperformante acordate de către bănci, potrivit acestei surse.

    Ministrul grec al Finanţelor Euclid Tsakalotos a declarat, citat de BBC, că “două sau trei mici detalii” erau în continuare în suspans în cadrul negocierilor.

  • Ucraina interzice filme în care joacă actori ruşi incluşi pe o listă de sancţiuni

    Autorităţile ucrainene au anunţat în acest weekend că cei 14 actori, cântăreţi şi alte personalităţi ale culturii ruse de pe “lista neagră” reprezintă o ameninţare la adresa securităţii naţionale.

    Printre vedetele incluse pe această listă se află şi actorul francez Gerard Depardieu, care a devenit un susţinător vocal al Rusiei după ce a obţinut cetăţenia rusă, în 2013, şi căruia Kievul i-a impus luna trecută o interdicţie de a pătrunde pe teritoriul ucrainean timp de cinci ani.

    Pe listă se mai află Iosif Kobzon, care se află de şi printre cei vizaţi de către sancţiunile impuse de către Uniunea Europeană (UE) ca răspuns la anexarea Crimeei de către Rusia şi susţinerea de către Moscova a separatiştilor proruşi în conflictul armat cu forţele guvernamentale din estul Ucrainei. Kobzon a prestat pentru lideri rebeli anul trecut.

    Era neclar imediat dacă interdicţia se aplică şi apariţiei la televiziune şi radio a persoanele incluse pe lista cenzurii.

  • Rusia a distrus cu buldozerul brânză, fructe şi legume occidentale de import

    Operaţiunea a marcat astfel un an de la embargoul impus de Moscova importurilor unor produse alimentare, ca răspuns la sancţiunile adoptate de Occident împotriva sa după ce a anexat Crimeea.

    Distrugerea alimentelor a provocat un val de furie în rândul activiştilor împotriva sărăciei, care subliniază că ar fi putut să le fie oferite săracilor.

    Un compresor a avut nevoie de o oră să distrugă un munte de nouă tone de brânză. Alt lot urma să fie indendiat. Cutii de şuncă au fost, de asemenea, incinerate. Piersici şi tomate urmau să fie distruse cu ajutorul unor tractoare.

    – Foamete

    Lideri religioşi ruşi s-au declaraţi indignaţi de această operaţiune a Moscovei. Unul a catalogat aceste acţiuni ca “nebuneşti, prosteşti şi josnice”.

    Rusia a suferit în trecutul recent valuri de foamete notorii, care au afectat milioane de oameni.

    Peste 258.000 de oameni au semnat o petiţie online prin care-l îndeamnă pe preşedintele Vladimir Putin să ofere hrana din Occident.

    Potrivit autorilor petiţiei, embargoul impus unor produse alimentare a condus la creşterea preţurilor şi la penurii care provoacă dificultăţi reale.

    Inflaţia la preţul alimentelor a atins 20%.

    – Ajutor

    Fostul premier rus Mihail Kasianov a declarat că aproximativ 20 de milioane de cetăţeni ruşi trăiesc sub pragul sărăciei. Distrugerea alimentelor respective este, astfel, dovada unui “adevărat triumf al umanismuui” conducerii ruse, a denunţat el ironic.

    Uniunea Europeană (UE) oferă ajutoare exportatorilor de produse lactate, de fructe şi legume, pentru a atenua impactul embargoului rusesc.

    Comisia Europeană (CE) a anunţat săptămâna trecută că menţine o “plasă de siguranţă” pentru sectorul lactatelor până în martie 2016, iar pentru producătorii de fructe şi legume până în iulie 2016.

    Agricultori francezi au blocat drumurile publice, iar în Belgia au avut loc proteste similare. Ei cer preţuri mari pentru produse, subliniind că depun eforturi să rămână în afaceri.

     

  • NATO a adoptat un program de susţinere a forţelor din Irak

    Secretarul general al NATO Jens Stoltenberg a declarat că programul de ajutorare, aprobat de către cele 28 de state membre, este conceput să ajute Irakul prin furnizarea unei susţineri în domenii în care Alianţa Nord-Atlantică “este cel mai bine plasată pentru a adăuga valoare”.

    Aanalişti independenţi apreciază că o consolidare a capabilităţilor în domeniul apărării Irakului va contribui totodată la stabilizarea frontierei de sud a Turciei, o ţară membră NATO, şi va stimula campania militară a coaliţiei conduse de către Statele Unite cu scopul de a învinge gruparea jihadistă Statul Islamic (SI).

    Ambasadorii statelor NATO s-au reunit marţi într-o şedinţă de urgenţă, la solicitarea Turciei, în care au discutat despre ameninţarea pe care o reprezintă SI şi contramăsurile pe care Turcia le-a luat ca răspuns.

    Bruno Lete, şeful Programului pentru Politică Externă şi de Securitate din cadrul German Marshall Fund al Statelor Unite, un centru de reflecţie cu sediul la Bruxelles, a declarat că reuniunea a “încurajat NATO să se gândească mai serios la strategia sa în sud” vizând SI şi alte grupări musulmane radicale active în Irak, Siria şi cea mai mare parte a Africii de Nord.

    Până acum, subliniază Lete, şedinţele NATO de strategie s-au concentrat în principal asupra ameninţării percepute la est – Rusia.

    Stoltenberg a declarat, citat într-un comunicat, că programul de asistenţă pentru Irak a fost elaborat la solicitarea Bagdadului şi în strânsă cooperare cu autorităţile irakiene. El a precizat că NATO plănuieşte să ajute Irakul în şapte dmenii prioritare, inclusiv prin consiliere în reformarea sectorului securităţii, eliminarea muniţiilor explozive, planificarea militară civilă, Aărarea cibernetică, medicina militară şi planificarea civilă pentru situaţii de urgenţă.

    Preşedintele american Barack Obama şi alţi lideri din cadrul blocului militar s-au angajat în septembrie, la Summitul NATO din Ţara Galilor, la o “revitalizare a eforturilor (Alianţei) de a ajuta Irakul să construiască forţe de securitate mai eficiente”.

    Stoltenberg a anunţat că experţi NATO şi irakieni urmează să stabilească detaliile viitorelor programe de formare, care se vor desfăşura în Turcia şi Iordania.

    Pachetul de ajutorare NATO, a subliniat secretarul general, este conceput atât în completarea a ceea ce face deja coaliţia împotriva SI condusă de Washington, cât şi a acţiunilor individuale ale aliaţilor NATO, Uniunii Europene (UE) şi ONU.

  • SUA şi Cuba şi-au redeschis ambasadele, reluând relaţiile diplomatice după mai mult de cinci decenii

    Ministrul cubanez de Externe, Bruno Rodriguez Parrilla, va merge la ambasada Cubei din Washington pentru a ridica drapelul ţării sale, un eveniment care va fi transmis în direct la televiziunea oficială cubaneză.

    O delegaţie cubaneză formată din diplomaţi, artişti şi veterani ai revoluţiei va sărbători momentul istoric alături de 500 de oaspeţi.

    La rândul lor, diplomaţii americani din Havana au făcut toate pregătirile pentru redeschiderea ambasadei, dar festivităţile şi ceremonia oficială de ridicare a drapelului american vor avea loc în august, când secretarul de Stat John Kerry va efectua o vizită în Cuba.

    Potrivit unor oficiali americani, începând de luni, Guvernul cubanez va retrage o parte din cordonul de securitate care a înconjurat misiunea diplomatică americană la Havana şi nu va mai înregistra numele cubanezilor care intră în clădire.

    Şefii Secţiilor de interese diplomatice cubaneză şi americană vor deveni din acest moment însărcinaţi cu afaceri, până la numirea unor ambasadori.

    “O nouă etapă va începe, lungă şi complexă, pe drumul spre normalizare”, a declarat preşedintele cubanez Raul Castro săptămâna trecută, într-un discurs televizat. “Va fi nevoie de voinţă pentru a găsi soluţii la problemele care s-au acumulat în mai mult de cinci decenii şi care au afectat relaţiile dintre ţările şi popoarele noastre”, a adăugat el.

    Relaţiile deja tensionate între Washington şi Havana au fost întrerupte în 1961, când liderul cubanez Fidel Castro a ameninţat că va expulza diplomaţii americani pentru amestec în treburile interne ale Cubei.

    Diplomaţii elveţieni au preluat atunci mentenanţa fostei ambasade a SUA şi a reşedinţei fostului ambasador american la Havana.

    Dar în 1977, într-o scurtă perioadă de relaţii îmbunătăţite în timpul administraţiei Carter, Cuba şi SUA au deschis Secţii de interese diplomatice în locul fostelor ambasade.

    Cu 51 de americani şi 300 de angajaţi cubanezi, Secţia de interese diplomatice a Statelor Unite este una dintre cele mai mari misiuni diplomatice din Cuba.

    Fidel Castro a numit adesea misiunea “cuib de spioni” şi a condus marşuri cu sute de mii de susţinători pentru a protesta faţă de politicile SUA. Serviciile cubaneze de informaţii monitorizau atent mişcările diplomaţilor americani.

    “Aveau 3.000-4.000 de oameni care se ocupau de personalul nostru, încercând să-i recruteze sau să ne hărţuiască”, a declarat James Cason, şeful Secţiei de interese din perioada 2002-2005. “Îţi intrau în casă şi făceau lucruri pentru a-ţi arăta că îţi controlează existenţa. În vremurile mele, dacă ştiau că nu îţi plac păianjenii, găseai o tarantulă prin camera ta”, a adăugat el.

    Diplomaţii cubanezi din SUA s-au plâns de asemenea de hărţuiri din partea americanilor.

    Uneori chiar americanii provocau incidente diplomatice, cum a fost în 2006 când au instalat un panou electronic la ultimul etaj al misiunii, pentru a afişa informaţii care nu erau pe placul cubanezilor.

    Guvernul cubanez a răspuns ridicând o “pădure” de drapele pentru a bloca accesul la mesajele americane ofensatoare.

    În pofida acestor incidente, SUA şi Cuba au sporit cooperarea în ultimii ani privind combaterea traficului de droguri, interdicţia migraţiei şi protecţia mediului.