BusinessMagazin

Tag: design

  • O masă îmbelşugată nu e întotdeauna ce pare a fi, atunci când gazdele sunt mari amatoare de imitaţii alimentare realizate artistic, din ceramică sau alte materiale

    O masă îmbelşugată nu e întotdeauna ce pare a fi, atunci când gazdele sunt mari amatoare de imitaţii alimentare realizate artistic, din ceramică sau alte materiale. Asemenea obiecte erau la foarte mare căutare pentru banchetele din Europa în urmă cu sute de ani, dar cererea există şi în prezent, scrie New York Times. Se caută farfurii pictate cu mâncare sau unele care amintesc ca formă şi aspect de frunze de diverse plante comestibile (varză, salată), cutiuţe în formă de fructe, legume sau chiar croasante, dar şi imitaţii cât mai aproape de realitate ale fructelor şi legumelor, produse de fabrici de porţelan cu tradiţie din Europa sau de unele mai noi în parteneriat cu artişti. Toate acestea se pot cumpăra de la sursă sau din magazine specializate de produse pentru casă şi decoraţiuni, ori chiar de la magazine de modă online. Astfel, retailerul de modă Matches, vinde, de exemplu, o colecţie de legume de porţelan de la firma portugheză Bordallo Pinheiro, în timp ce un concurent al acestuia, Moda Operandi, are în ofertă cutiuţe de porţelan în formă de baghete aurii, chifle sau croasante de la producătorul austriac Augarten. Pe de altă parte, artistele newyorkeze din spatele Gohar World au creat în parteneriat cu atelierul milanez Laboratorio Paravacini o gamă de farfurii şi castroane care par presărate cu boabe de fasole de diferite soiuri atât de veridice, încât îţi vine să le iei cu furculiţa de acolo. Aceeaşi companie comercializează şi bureţi de vase în forme legumicole, cum ar fi o căpăţână de usturoi pufoasă, ori candelabre cu suporturi de ouă în loc de lumânări. În dorinţa de a reproduce cât mai bine realitatea apar chiar şi fructe cu tot cu defecte, cum ar fi pere cu cel puţin o pată, acestea însă confecţionate nu din porţelan, ci din marmură de Carrara vopsită, cum sunt cele de la John Derian Company.

     

  • Avem nevoie de cât mai mulţi antreprenori

    Pluxee prezintă poveştile celor patru câştigători ai „Românii sunt antreprenori”, o competiţie Startarium, iniţiată de Impact Hub Bucharest şi ING Bank, susţinută de Pluxee. au fost oferite premii în valoare de 100.000 de euro antreprenorilor pentru a-i ajuta să-şi continue planurile de dezvoltare. În calitate de susţinător al motivaţiei antreprenoriale, Pluxee pune în lumina reflectoarelor idei valoroase care îşi propun să aibă un impact în societate: asflat din deşeuri, testări standardizate pentru elevii români, design românesc cu un mix de artă şi tehnologie, spectacole transmise live în mediul digital. Iată poveştile lor.

     

    Împletirea desenului manual cu tehnologia

    Câştigătorul marelui premiu la categoria Running Ops, de 40.000 de euro, a fost House of VLAdiLA, brand românesc de design care creează tapet, catifea şi piese de mobilier de designer. Fondată în 2018, ca afacere de familie, House of VLAdiLA îmbină componenta umană a desenului manual cu tehnologii de producţie de ultimă oră.

    „Pasiunea soţiei mele, Oana, pentru designul interior, şi experienţa mea în domeniul antreprenoriatului au dat naştere unui business care aduce designul românesc în casele oamenilor, printr-un mix perfect de artă şi tehnologie. VLAdiLA s-a născut din voinţa noastră comună de a traduce întreaga pasiune pe care o simţim faţă de lumea din jur. Această sursă inepuizabilă de creativitate ne-a inspirat constant, de la începuturile noastre în afaceri”, spune Dragoş Vlădilă, co-founder al House of VLAdiLA.

    Tot el povesteşte că de la înfiinţare brandul s-a dezvoltat, echipa s-a mărit, colecţiile au ajuns şi pe piaţa internaţională, iar portofoliul a ajuns să cuprindă, pe lângă tapet personalizat, textile, perne decorative şi piese de mobilier. Brandul a evoluat constant, iar creşterea a fost pe măsura aşteptărilor. Investiţiile au fost direcţionate atât către automatizarea procesului de producţie, prin echipament de ultimă generaţie şi software performant, cât şi către zona de marketing, ceea ce a permis construirea unei proprii comunităţi de designeri şi arhitecţi.

    Ne adresăm unei audienţe formate din persoane creative, rafinate, care se raportează într-un mod unic la spaţiul de locuit şi care îşi asumă conceptul de interioritate, alegând să se înconjoare de artă şi de frumos.

    Dragoş Vlădilă, co-founder, House of VLAdiLA

    „House of VLAdiLA are ca scop aducerea pe piaţa designului românesc a artei funcţionale, realizată tradiţional, prin desen manual şi produsă ultramodern, cu tehnologii de producţie de ultimă oră. Ce ne-a diferenţiat de la început a fost dimensiunea custom a produselor noastre. Ne adresăm unei audienţe formate din persoane creative, rafinate, care se raportează într-un mod unic la spaţiul de locuit şi care îşi asumă conceptul de interioritate, alegând să se înconjoare de artă şi de frumos”, afirmă antreprenorul.

    Compania a realizat anul trecut o cifră de afaceri de 1,6 milioane de euro, faţă de 1,4 milioane de euro în 2022, iar pentru anul în curs previziunile se referă la o creştere de minimum 40%. Businessul a evoluat constantă, fiind necesară consolidarea echipei la nivelul tuturor departamentelor. Creşterea echipei a însemnat diversificarea portofoliului de produse, care astăzi reuneşte peste 1.500 de modele unice de tapet cuprinse în 34 de colecţii, precum şi textile, perne decorative şi piese de mobilier complementare acestora. 

    „Câştigarea marelui premiu al competiţiei reprezintă o validare a muncii noastre din ultimii 5 ani, aducând după sine notorietate în mediul antreprenorial. Suma câştigată va fi alocată prezenţei de anul acesta pe piaţa internaţională prin târgurile ICFF New York, INDEX Dubai şi Maison & Objet din Paris, precum şi către marketingul online”, afirmă Dragoş Vlădilă.

     

    Învăţare prin testare

    Platforma de teste digitale standardizate Brio pentru elevii români, a ajuns anul trecut la o cifră de afaceri de 1,2 milioane de euro, de trei ori mai mare decât în 2022. Firma s-a clasat pe locul 2 la categoria Running Ops, cu un premiu de 20.000 de euro.

    Brio este un produs dedicat sistemului românesc de educaţie, descrie, pe scurt, Gabi Bartic, CEO al Brio, sfera de activitate a firmei pe care o conduce. Concret, este vorba despre testare standardizată pentru copii de clasele I-XII.

    Ideea afacerii, povesteşte Gabi Bartic, i-a venit firesc lui Dragoş Iliescu, fondatorul acestui business, după ce construise, în diverse alte teritorii, europene şi nu numai, sisteme similare. Brio măsoară cu aceeaşi unitate de măsură cum se situează copilul la o materie pe o scală de la 1 la 100 dar şi ce efort e necesar pentru a progresa. Lansat la începutul anului 2020, Brio.ro a fost realizat cu ajutorul unor investiţii iniţiale care au ajutat ca acesta să fie un produs ştiinţific valid şi robust. Prin testele Brio, elevii români din clasele I-XII îşi pot evalua obiectiv cunoştinţele la principalele materii şcolare (limba română, matematică, istorie) şi îşi pot îmbunătăţi performanţa la examene.

    „În perioada pandemiei, am ajuns la cca 15.000 de utilizatori persoane fizice şi la încă cca 2.000 de profesori. Ulterior, am testat produsul şi în cadrul unor proiecte extrem de mari organizate de Ministerul Educaţiei ce au introdus testarea standardizată în judeţe precum Tulcea şi în Iaşi. Apoi, Brio.ro a fost instrumentul utilizat pentru testarea copiilor de clasa a IX-a din liceele ROSE (proiect privind Învăţământul Secundar/Romania Secondary Education Project) într-un proiect al Ministerului Educaţiei dezvoltat împreună cu Banca Mondială. Am depăşit praguri de utilizare pe care, la lansarea produsului, nu le anticipam”, afirmă Gabi Bartic. Absolventă a studiilor de Sociologie-Politologie, cu un master în psihologie obţinut în cadrul Universităţii Alexandru Ioan Cuza din Iaşi, ea şi-a contruit cariera profesională în zona de comunicare, media şi advertising, iar acum deţine funcţia de CEO al Brio. 

    Bazinul potenţial este populaţia şcolară – mai mult de 2 milioane de elevi. Prin urmare nu vorbim de o nişă, ci ne adresăm tuturor copiilor care doresc să aibă o performanţă şcolară mai bună.

    Gabi Bartic, CEO, Brio

    Întrucât platforma are utilizatori din toate zonele, este greu de realizat o profilare. „Intuiţia ne-ar spune că e dedicat copiilor din mediul urban, însă avem foarte mulţi utilizatori din mediul rural. Bazinul potenţial este populaţia şcolară – mai mult de 2 milioane de elevi. Prin urmare nu vorbim de o nişă, ci ne adresăm tuturor copiilor care doresc să aibă o performanţă şcolară mai bună”, explică Gabi Bartic.

    Brio a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri de 1,2 milioane de euro, de trei ori mai mare decât în 2022 (420.000 de euro).

    Fondurile disponibile graţie premiului câştigat în cadrul competiţiei vor fi folosite pentru construirea unei aplicaţii, un joc de învăţare a matematicii, cu un parcurs gamificat, cu elemente (solide) de Artificial Intelligence şi Machine Learning. Această aplicaţie ar urma „să împrietenească această materie cu copiii.  La Brio.ro, credem că avem nevoie cu toţii de matematică pentru a fi funcţionali societal”, afirmă Gabi Bartic.

     

    Cultură la distanţă

    La mai puţin de trei ani de la lansarea PiciordePlay, platformă de streaming live pentru teatrul românesc, aceasta şi-a câştigat locul în peisajul cultural românesc. Firma, care are un public format din peste 10.000 de utilizatori, a câştigat premiul doi la categoria Startup în cadrul competiţiei Startarium – Românii sunt antreprenori.

    PiciordePlay s-a născut în a doua parte a pandemiei, un moment în care sălile clasice de spectacol erau închise. Români din oraşe fără teatre sau aflaţi în diferite colţuri ale lumii au descoperit prin PiciordePlay un spaţiu digital cu o cultură românească de calitate, un mijloc de conectare cu comunitatea şi chiar de legătură cu spiritul românesc, povesteşte Alexandru Aramă, co-Founder al PiciordePlay. Cu o pasiune profundă pentru tehnologie în general, inteligenţa artificială şi marketing digital în particular, el este fondator al Meşteşugar Digital, o agenţie full-service de marketing digital şi co-fondator al PiciordePlay, o platformă de streaming live pentru teatrul românesc.

    „Pe măsură ce ne apropiam de «revenirea la normalitate», am primit nenumărate mesaje care ne transmiteau să continuăm. Acum ne apropiem de vârsta de 3 ani, timp în care am transmis spectacole de pe scene ale teatrelor instituţionale: Teatrul Nottara, Teatrul Mic, Teatrul de Comedie, Teatrul Bulandra, Teatrul Naţional Bucureşti, dar şi de pe scene independente precum cea a Teatrului de Artă, Godot, Green Hours, Infinit, Point, inclusiv un concert de colinde de Crăciun dintr-o biserică fortificată de lângă Baia Mare”, afirmă antreprenorul.

    Peste 50 de spectacole live au fost transmise prin intermediul PiciordePlay până acum, majoritatea de teatru, dar „am şi experimentat cu alte tipuri de conţinut sau cu evenimente din locaţii surprinzătoare, dintre care sufrageria lui Marius Manole a fost preferata publicului. Tipul de spectacol cel mai apreciat este de obicei teatrul contemporan ce adresează teme relevante, actuale, într-o manieră comică isteaţă, întrepătrunse cu momente de emoţie profundă”, completează Alexandru Aramă. 

    Tipul de spectacol cel mai apreciat este de obicei teatrul contemporan ce adresează teme relevante, actuale, într-o manieră comică isteaţă, întrepătrunse cu momente de emoţie profundă.

    Alexadru Aramă, co-founder, PiciordePlay

    Un spectacol difuzat prin intermediul platformei are, în medie, de trei ori mai mulţi spectatori online faţă de cei din sală, ceea ce oferă artiştilor satisfacţia unui impact cultural sporit atât prin numărul spectatorilor, cât şi prin accesibilitatea largă garantată de eliminarea distanţei dintre spectatori şi scenă. În total, platforma PiciordePlay are un public de peste 10.000 de utilizatori care au cumpărat cel puţin un bilet. 

    Care este reţeta acestui business? „În primul rând, selecţia atentă a spectacolelor: piese de calitate, actori renumiţi, experienţe memorabile. Apoi experienţa «mai mult decât teatru» prin care spectatorii se pot conecta cu actorii şi atmosfera din teatru. Al treilea ingredient este o comunitate foarte implicată de spectatori, mereu atenţi, care ne oferă feedback, idei şi susţinere”, punctează Alexandru Aramă.

    Cât priveşte premiul câştigat în cadrul competiţiei, antreprenorul spune că fondurile sunt deja folosite pentru a promova PiciordePlay către o audienţă tot mai mare. „El ne va ajuta să accelerăm şi un proiect de CSR prin care ne propunem să oferim persoanelor cu dizabilităţi acces gratuit pe o perioadă de cel puţin un an la tot conţinutul platformei”, conchide antreprenorul. 

     

    Asfalt din deşeuri

    Până acum, The Climate Change Company a transformat echivalentul a 100.000 de sticle de plastic şi 15.000 de sticle din sticlă în materiale pentru stratul de fundaţie a asfaltului, iar cu proiectele planificate pentru acest an, aceste numere ar urma să crească exponenţial. Afacerea a câştigat premiul 1 la categoria Startup în cadrul competiţiei Startarium – Românii sunt antreprenori.

    „Povestea The Climate Change Company a început în 2019, când Dennis Debie, partenerul meu, a creat ideea unui incubator pentru tehnologii orientate către combaterea schimbărilor climatice. Împreună cu Dennis am fondat compania în anul următor”, povesteşte Sebastian Tudose, co-founder, The Climate Change Company. Pe lângă activitatea legată de materialele reciclabile, el are expertiză în proiecte de restaurare a monumentelor UNESCO.

    A urmat semnarea unui parteneriat cu Institutul Naţional pentru Cercetare şi Dezvoltare în Transporturi INCERTRANS esenţial pentru dezvoltarea produsului – Littar, asfalt din deşeuri. „Împreună am dezvoltat compoziţiile finale ale Littar. Ulterior am început comercializarea la nivel naţional dar şi în ţări precum Austria şi Canada. Recent am câştigat Premiul Emerging Europe pentru Iniţiativa de Sustenabilitate a Anului şi titlul de Startup-ul Anului în România la evenimentul «Românii sunt antreprenori»”.

    Littar este produs în cadrul unei economii circulare, care leagă procesatorii locali de deşeuri de staţiile locale de asfalt. Aceasta înseamnă construirea infrastructurii locale folosind deşeurile locale, reducând în acelaşi timp emisiile de CO2 cu până la 83%.

    Sebastian Tudose, co-founder, The Climate Change Company

    Focusul principal al The Climate Change Company, în prezent, se leagă de punerea în aplicare a proiectelor Littar în întreaga lume. „Littar este produs în cadrul unei economii circulare, care leagă procesatorii locali de deşeuri de staţiile locale de asfalt. Aceasta înseamnă construirea infrastructurii locale folosind deşeurile locale, reducând în acelaşi timp emisiile de CO2 cu până la 83%”, explică Sebastian Tudose. Sunt folosite deşeuri de plastic şi sticlă de la o varietate de furnizori prezenţi la nivel local în funcţie de locul unde urmează să fie construit un drum pentru care este folosit Littar. Până acum, au fost transformate din deşeuri în asfalt echivalentul a 100.000 de sticle de plastic şi 15.000 de sticle din sticlă. Cu proiectele planificate pentru acest an, aceste numere ar urma să crească exponenţial.

    Littar este o tehnologie inovatoare care transformă deşeurile de plastic şi sticlă într-un material ce poate fi folosit ca strat de bază şi/sau legătură în construcţiile rutiere. În mod normal aceste deşeuri ar fi arse, aruncate la groapa de gunoi sau reciclate inferior la costuri şi emisii ridicate. „Littar este certificat conform reglementărilor europene şi produs sub licenţă de către staţiile de asfalt locale, aflate în proximitatea proiectului de drum care utilizează produsul nostru. Acestea sunt aprovizionate cu agregate de plastic şi sticlă de către procesatorii de deşeuri licenţiaţi de asemenea, locali”, punctează Sebastian Tudose. Tot el adaugă că „misiunea noastră ca incubator pentru tehnologii climatice este de a dezvolta şi comercializa soluţii inovatoare, cu impact ridicat şi gata de implementare, care să îmbunătăţească mediul şi condiţiile de viaţă pentru noi toţi”. 

    Banii din premiul câştigat în cadrul competiţiei vor fi folosiţi pentru a accelera implementarea Littar şi beneficiile de mediu pe care le aduce. „Acest premiu este şi o reamintire că prin colaborare putem aborda problemele complexe pe care le avem de gestionat ca societate”, conchide reprezentantul The Climate Change Company.

     

    Povestea unui parteneriat

    Ştiţi care e <cel mai mare angajator> din România? „Este cafeneaua din colţul străzii, de unde obişnuiţi să vă faceţi o mică plăcere zilnică. Şi boutique-ul de unde preferaţi să vă achiziţionaţi cadouri de Crăciun personalizate. Şi startup-ul inovator pe care îl urmăriţi pentru ideea absolut originală de a integra AI în soluţii medicale”, declară Manuel Fernandez Amezaga, CEO al Pluxee România & Bulgaria.

    „Povestea parteneriatului cu Startarium derivă chiar din esenţa activităţii noastre de zi cu zi: la Pluxee, de peste 25 de ani, ne preocupă modul în care putem creşte motivaţia angajaţilor români”, afirmă executivul. În România, mediul antreprenorial reprezintă cel „mai mare angajator”: peste 2,5 milioane de români sunt angajaţi într-o companie de tip IMM iar modul în care aceşti antreprenori reuşesc zi de zi să rămână motivaţi şi performanţi, într-un context socio-economic instabil, este o performanţă ce merită susţinută, subliniază Manuel Fernandez Amezaga. Astfel, punctează el, parteneriatul Pluxee cu Startarium onorează acest aspect: angajamentul constant de a fi un partener pentru mediul antreprenorial din România. „Am investit  600.000 de euro reprezintă parteneriatul total cu Startarium, care cuprinde mai mult decat competiţia Românii sunt antreprenori. Acesta nu este doar un program de finanţare, ci şi o oportunitate pentru startup-urile cu concepte solide de a se face cunoscute şi de a-şi verifica ideile în faţa unui public avizat şi interesat, format din investitori şi potenţiali parteneri”, afirmă reprezentantul Pluxee.

    Manuel Fernandez Amezaga spune că Pluxee sprijină IMM-urile şi dezvoltarea antreprenoriatului, prin creşterea constantă a numărului de beneficiari pe care îl direcţionează în reţeaua sa naţională de parteneri. În prezent, există un număr de 55.000 de locaţii partenere la nivel naţional către care Pluxee direcţionează clienţi. „În plus, prin programele sociale în care ne implicăm cu experţii noştri şi infrastructura reţelei Pluxee, contribuim la creşterea traficului către comercianţii mici şi sprijinim antreprenorii din România”, conform executivului. Un rezultat important al acestor programe este instalarea a peste 2.000 de terminale de plată în zonele rurale, punând bazele unui model de digitalizare cu efecte imediate pozitive în comunitatea locală. Programele au ajutat, de asemenea, proprietarii de restaurante mici să supravieţuiască în perioade dificile. „Aceştia au reuşit să-şi menţină angajaţii, să-şi extindă echipa sau chiar să achiziţioneze echipamente noi, contribuind implicit la bunăstarea comunităţii locale”, completează reprezentantul Pluxee. 

    O altă modalitate prin care compania sprijină mediul antreprenorial, din care provin 72% dintre clienţi, „este din perspectiva sprijinului acordat pentru consolidarea relaţiilor autentice cu angajaţii, crescând nivelul de implicare şi motivaţie al acestora. Oferim clienţilor noştri soluţii complete pentru creşterea motivaţiei angajaţilor lor, într-o perioadă în care forţa de muncă talentată este din ce în ce mai volatilă şi mai greu de identificat.

    Nu în ultimul rând, educaţia antreprenorială şi susţinerea dezvoltării sectorului IMM este o componentă esenţială a strategiei noastre. Ne propunem ca, atât prin parteneriatul cu Startarium, cât şi prin conturarea unei comunităţi adresate clienţilor noştri de tip IMM să oferim antreprenorilor români soluţii reale pentru creştere şi sporirea motivaţiei”, susţine reprezentantul Pluxee.

    Ştiu că există percepţii care contrazic acest lucru, însă chiar şi analizele externe arată că angajaţii români sunt printre cei mai implicaţi angajaţi la nivel european: conform celei mai recente analize Gallup, gradul de implicare a românilor la locul de muncă este cel mai mare din Europa, dublu faţă de media europeană

    Manuel Fernandez Amezaga, CEO, Pluxee România & Bulgaria

    Pentru Pluxee, parteneriatul cu Startarium pentru susţinerea competiţiei „Românii sunt antreprenori” este o componentă importantă a unei strategii de business concentrate pe dezvoltarea mediului antreprenorial românesc. „Ne dorim să fim un partener strategic pentru antreprenorii români care construiesc business-uri creative, care găsesc soluţii inovatoare pentru a fi competitivi şi care identifică mereu căi noi pentru a motiva angajaţii”, afirmă Manuel Fernandez Amezaga.

    Tot el povesteşte că de când se află în România a avut ocazia de a admira două aspecte referitoare la angajaţii români: capacitatea fenomenală de a se adapta la nou cât şi gradul ridicat de implicare în ceea ce fac constant. „Ştiu că există percepţii care contrazic acest lucru, însă chiar şi analizele externe arată că angajaţii români sunt printre cei mai implicaţi angajaţi la nivel european: conform celei mai recente analize Gallup, gradul de implicare al românilor la locul de muncă este cel mai mare din Europa, dublu faţă de media europeană”. În acest context, fiecare angajator, fie că este un mic antreprenor, fie că este o multi-naţională, devine preocupat şi interesat să ofere un pachet cât mai relevant de beneficii extrasalariale. Conform unei analize Pluxee, beneficiile extrasalariale pot creşte salariul anual al unui angajat cu până la 31% pentru un salariu mediu pe economie, ceea ce susţine atât puterea de cumpărare a consumatorilor români cât şi capacitatea companiilor de a-şi menţine forţa de muncă motivată.

    În ceea ce priveşte evoluţia beneficiilor aşteptate de către angajaţi, studiul WORKWISE Î Piaţa muncii realizat de Pluxee şi FutureStation, analizat de Ipsos România, arată că angajaţii aşteaptă acum nu doar un program de lucru flexibil ci şi beneficii şi experienţe ultrapersonalizate care susţin un echilibru bun viaţă-muncă.

    Ca urmare, Pluxee România îşi propune să fie un partener global pentru companiile care doresc soluţii complete şi personalizate pentru motivarea angajaţilor. În prezent, peste 2 milioane de români folosesc unul dintre cardurile companiei, fie cardul de masă Gusto, Cadou, Turism sau Cultural. Cardul de masă este cel mai acordat beneficiu de către angajatori, urmat de Turist, Cadou şi Cultura. „Prin parteneriatul cu platforma de loializare si beneficii MyBenefits lărgim paleta de produse si servicii pe care companiile le pot oferi angajaţilor, oferind acces la servicii de învăţare, bunăstare financiară, wellbeing şi sănătate. Nu în ultimul rând, ne propunem să susţinem companiile şi prin soluţii inovatoare care să le ajute să construiască o cultură organizaţională solidă, prin soluţii dezvoltate cu ajutorul tehnologiei şi al neuroştiinţei, precum The Happiness Index”, adaugă Manuel Fernandez Amezaga.

     

    Adaptare şi implicare

    „Ne bucurăm că în 2023 ni s-a alăturat în calitate de partener de cursă lungă şi Pluxee, iar viziunea pentru Startarium devine astfel şi mai ambiţioasă. În 2024 Startarium se va deschide pentru noi categorii de public, pentru a ajunge la un număr din ce în ce mai mare de antreprenori”, afirmă Vlad Craioveanu, CEO & cofondator, Impact Hub Bucharest. Proiectul Startarium, lansat în 2016 de către Impact Hub Bucharest şi ING Bank, a devenit cea mai complexă platformă educaţională din România dedicată antreprenorilor la început de drum. Prin intermediul Startarium se produce un schimb valoros între mediul corporate şi cel antreprenorial din care are de câştigat întreaga societate, povesteşte Vlad Craioveanu. „Marile companii vin în întâmpinarea antreprenorilor cu know how şi sprijin financiar, primind în schimb oportunitatea de fi parte din proiecte îndrăzneţe, inovatoare”, declară Vlad Craioveanu. În cele cinci ediţii ale competiţiei de pitching organizate până în prezent, Startarium a oferit peste 550.000 de euro finanţare totală, în premii, peste 800 de startupuri s-au înscris în competiţie, dintre care 169 au fost sprijinite în procesul de creştere şi 38 au primit finanţare directă.

    Beneficiile extrasalariale sunt un instrument strategic pentru atragerea şi reţinerea talentelor în cadrul afacerilor antreprenoriale, contribuind la construirea unei culturi organizaţionale puternice şi la promovarea unui sentiment de apartenenţă şi satisfacţie în rândul angajaţilor, afirmă Vlad Craioveanu.

    În cele cinci ediţii ale competiţiei de pitching organizate până în prezent, Startarium a oferit peste 550.000 de euro finanţare totală, în premii, peste 800 de startupuri s-au înscris în competiţie, dintre care 169 au fost sprijinite în procesul de creştere şi 38 au primit finanţare directă.

    Vlad Craioveanu, CEO & cofondator, Impact Hub Bucharest

    În plus, angajaţii care primesc beneficii simt că sunt apreciaţi şi că munca lor este recunoscută. „Un grad mai mare de satisfacţie faţă de muncă se traduce în performanţe profesionale mai bune. Rezultatul final este că noi, antreprenorii, ne bucurăm de echipe mai productive şi mai motivate să susţină misiunea companiei”, adaugă Sebastian Tudose.

    La rândul său, Dragoş Vlădilă punctează: „Ca antreprenori, căutăm în permanenţă soluţii pentru reducerea costurilor şi ne motivează să ne arătăm aprecierea faţă de echipa care ne ajută să ne menţinem în topul producătorilor de design de lux. Astfel, soluţiile Pluxee vin în întâmpinarea nevoii noastre de le aduce beneficii în plus oamenilor minunaţi din familia House of VLAdiLA”.

    Brio este dependent de motivarea şi motivaţia fiecărui membru al echipei, punctează Gabi Bartic. „Şi această motivare vine din faptul că fiecare dintre noi ştie că este parte dintr-o misiune de a transforma educaţia. Însă ne gândim şi la motivarea noastră ca echipă deoarece sentimentul apartenenţei la grup este important, la fel ca şi modul în care firma reuşeşte să adreseze nevoile fiecăruia dintre angajaţi. În acest context, fireşte, pachete de tipul celor oferite de Pluxee sunt extrem de eficiente. Cu cât reuşim să adresăm mai bine nevoile fiecărui membru al echipei, cu atât mai bine ne putem concentra pe scopurile mari”. 

    Într-o perioadă în care recrutarea şi menţinerea angajaţilor este un demers mai complicat ca oricând, deopotrivă antreprenorii şi marile companii caută soluţii pentru a extinde gama de beneficii extra-salariale pe care le oferă angajaţilor.

  • Porumb constructiv

    În încercarea de a găsi materiale cât mai puţin poluante pentru a fi folosite în construcţii, companiile se orientează către plante. Astfel două companii, Circular Matters şi StoneCycling, propun ceea ce au numit CornWall, un material realizat din coceni de porumb, care se găsesc din abundenţă în mare parte a lumii. Circular Matters a creat materialul în sine, iar StoneCycling l-a transformat într-un produs care poate fi folosit în domeniul construcţiilor, mai precis pentru placaje interioare, scrie Dezeen. Plăcile confecţionate din coceni de porumb sunt şi uşor de scos în cazul unei renovări, ele putând fi apoi refolosite ori trimise înapoi la compania producătoare pentru reciclat.

  • Un nou tip de magazine prinde tot mai mult avânt în România. Majoritatea oraşelor mari au un asemenea loc iar clienţii sunt foarte mulţumiţi

    Peisajul antreprenorial local s-a îmbogăţit mult în ultimii ani, profilul afacerilor fiind cât se poate de divers. Într-o asemenea abundenţă de produse născute dintr-un spirit tânăr şi entuziast, s-a conturat, uşor-uşor, o nouă nişă, a magazinelor care pun laolaltă oferta generoasă a brandurilor autohtone. Aproape fiecare mare oraş ajunge să aibă un asemenea loc, iar clienţii sunt bucuroşi să poată regăsi o atât de mare varietate de opţiuni.

    Cea mai recentă deschidere de profil este cea a magazinului Hello din Sinaia, un proiect care are în spate două prietene. „Mica noastră afacere a pornit de la o discuţie între prieteni, la o cafea, oarecum în glumă. Noi suntem două prietene pe care, deşi nu sunt din Sinaia, viaţa le-a făcut să petreacă mult timp aici şi să considere Sinaia a doua lor casă. Niciuna dintre noi nu lucrează în domeniul artelor sau al creaţiei şi niciuna dintre noi nu a mai avut sau lucrat într-un magazin. Eu, Isabela Dricu, din Bucureşti, am lucrat tot timpul în business administration, iar Michelle Jaw din Taiwan este specialistă în marketing”, povesteşte una dintre fondatoarele Hello Sinaia.

    Amândouă au călătorit mult şi, peste tot pe unde au umblat, au găsit magazine cu obiecte inspirate din cultura şi tradiţiile ţărilor respective, ceea ce nu prea găseau însă în România şi cu atât mai puţin în Sinaia. „Aşa că ne-am hotărât să deschidem un magazin de cadouri şi suveniruri care să conţină obiecte pe care noi le-am cumpăra cu plăcere, fie că este vorba despre obiecte elaborate, făcute manual, fie că este vorba despre un simplu suvenir, un breloc sau un magnet.” Similar a fost şi resortul care a stat la baza deschiderii magazinului Rafia din Constanţa. „Povestea noastră a pornit de la dorinţa de a găsi un loc de unde să putem cumpăra obiecte mai speciale de design chiar în Constanţa.

    Ne-am dorit să aducem la un loc şi să facem cunoscute în oraşul nostru produse realizate de artizani din toată ţara. În aproape toate oraşele exista câte un astfel de magazin, dar în Constanţa nu”, povestea recent Bianca Florea la emisiunea online ZF Afaceri de la zero. Ea a pornit acest business împreună cu mama ei, Cristina Stîngă, Rafia fiind una dintre cele mai noi afaceri din peisajul constănţean.

    „Ne-am hotărât să deschidem un magazin de cadouri şi suveniruri care să conţină obiecte pe care noi le-am cumpăra cu plăcere, fie că este vorba despre obiecte elaborate, făcute manual, fie că este vorba despre un simplu suvenir, un breloc sau un magnet.“
    Fondatoarele magazinului Hello Sinaia

    Cele două sunt amatoare de obiecte care implică forme diferite de design, de la mobilier la bijuterii şi piese vestimentare. Astfel, ştiau deja şi foloseau produsele multor antreprenori pe care au reuşit să-i aducă în magazinul lor din Constanţa. „Am deschis la jumătatea lunii mai din 2023. Feedbackul a fost foarte bun, pentru că oamenii erau dornici să cunoască branduri româneşti şi să aibă o experienţă diferită de cea din mall”, a spus Cristina Stîngă.

    Magazinul acoperă o gamă largă de produse – piese vestimentare, ceramică, mobilier, cosmetică, bijuterie, dar şi piese vintage. În total, sunt peste 40 de branduri româneşti în magazinul Rafia. Investiţia în magazin a fost de circa 8.000-9.000 de euro. Cristina se gândea de foarte mulţi ani la un asemenea proiect, dar abia anul acesta, în februarie, a avut iniţiativa, a început să caute un spaţiu, iar cel „câştigător” a fost primul pe care l-au găsit şi l-au şi ales, pentru că se potrivea perfect cu ce voiau ele.

    Este vorba despre un magazin cu o suprafaţă de 42 de metri pătraţi, în zona peninsulară, în centrul vechi al oraşului, care a necesitat o intervenţie consistentă pentru a putea fi amenajat aşa cum este astăzi. Cu ştate mai vechi pe piaţa magazinelor cu produse ale micilor antreprenori locali este Monoton din Timişoara, afacerea Oanei Monoran. „Povestea Monoton a prins contur datorită acestui spaţiu situat în centrul Timişoarei care s-a întâmplat să fie liber în perioada în care Timişoara începea să facă planuri pentru anul şi titlul de capitală culturală europeană. Era primăvara lui 2019, iar în iulie 2019 am deschis magazinul, cu intenţia de a expune exclusiv obiecte de design create în România”, povesteşte Oana.

    CITITI AICI MATERIAL INTEGRAL

  • Real Estate. Investiţii pentru distracţie la mall

    În era comerţului online, diversificarea activităţilor reprezintă secretul reuşitei pentru un centru comercial. Cum şi-a propus cel mai nou mall al Bucureştiului să îşi atragă clienţii? 

     

    Este un spaţiu multifuncţional, oferă zone de distracţie, de petreceri, organizări de zile onomastice, activităţi fizice, ceea ce încurajează clienţii să vină aici cu copiii, cu familia”, descrie Doiniţa Ilie cea mai recentă investiţie din cadrul Colosseum Mall. Întins pe o suprafaţă de 2.300 de metri pătraţi, centrul Hype by Kiddo are, potrivit directorului de leasing al centrului comercial, câte o atracţie la fiecare metru pătrat: „A avut un impact foarte bun încă de la deschidere, care se continuă şi acum. Investiţia a fost de 1,5 milioane de euro în acest spaţiu”. Cu o suprafaţă totală de 54.000 de metri pătraţi, Colosseum Mall este al doilea centru comercial ca mărime din zona de nord a Bucureştiului. „Am adus branduri noi, internaţionale în această zonă de nord-vest; accesul facil la magazine este realizat printr-o parcare cu foarte multe zone, care include aproape 3.000 de locuri de parcare, toate plasate suprateran.”

    Printre cele mai recente dezvoltări aduse centrului comercial se numără acest centru de distracţie – respectiv o zonă de relaxare care se adresează nu numai locuitorilor din Bucureşti, cât şi celor aflaţi în localităţi limitrofe. Investiţia a fost realizată în parteneriat cu Kiddo. Potrivit Doiniţei Iliei, până la 300 de copii pot să beneficieze simultan de atracţiile spaţiului. În afară de acest spaţiu de entertainment, zona de petrecere a timpului liber mai include şi o zonă de fitness, un food-court, iar în planurile lor intră dezvoltarea unui cinematograf cu cinci săli şi o capacitate maximă de 400 de locuri: „Ceea ce va fi foarte atractiv la acest cinema este că are un design interior deosebit, minimalist şi cu mobilă de calitate înaltă. Pe lângă acest design, aduce şi tehnologie de ultimă oră pentru ecranele de proiecţie şi va include şi o zonă de VIP – cu siguranţă va fi un concept nou şi de deosebit. Este vorba despre Happy Cinema – un brand 100% românesc”.

    Investiţia în această nouă dezvoltare va ajunge, potrivit Doiniţei Ilie, la 1,5 milioane de euro. Dincolo de zona de petrecere a timpului liber, Doiniţa Ilie spune că urmează să vină cu aproximativ două branduri mari de fashion (Cropp şi House), pe o suprafaţă de 1.300 de metri pătraţi. „Avem posibilitatea de dezvoltare pe viitor foarte mare şi avem planuri foarte clare în acest sens; cred că acesta este iarăşi este un element diferenţiator faţă de celelalte dezvoltări de retail; avem acest avantaj de a ne putea dezvolta în continuare şi exact asta vom face.” Directorul de leasing al Colosseum Mall precizează că datele referitoare la vânzări nu sunt încă publice, dar că ei au beneficiat de creşteri semnificative de la an la an: „de peste 20% şi chiar mai mult a cifrei de vânzări”. Iar în ceea ce priveşte traficul în cea mai aglomerată perioadă a anului, luna decembrie, ea spune că se aşteaptă la o dublare a acestuia.  

    Două întrebări şi răspunsuri din interviul cu Doiniţa Ilie, director de leasing, Colosseum Mall:

    Cum se vede criza în activităţile unui centru comercial?

    Din perspectiva activităţilor unui centru comercial, criza aduce incertitudini legate de condiţiile geo-regionale, creşterea dobânzilor şi, bineînţeles, toate aceste aspecte au avut un impact clar asupra puterii de cumpărare a clienţilor şi consumatorilor. Sunt provocări pentru noi ca centru comercial şi pentru retailerii prezenţi pe piaţă în acest moment. Cu toate acestea, zona de fashion a înregistrat o creştere semnificativă în vânzări, ceea ce ne încurajează să credem că vom depăşi aceste momente. Am observat o atracţie crescută pentru zonele de petrecere a timpului liber, inclusiv zona de fitness, restaurante şi centrul de distracţie pe care l-am deschis. Există un interes ridicat pentru relaxare şi petrecerea timpului în familie, ceea ce ne bucură, şi credem că această criză va trece. Totuşi, comportamentul de achiziţii al cumpărătorilor a devenit mai atent, dar în total, cifra de afaceri, cel puţin în zona de fashion, este în creştere sănătoasă. Nu am observat scăderi alarmante în acest moment.

    Care credeţi că este secretul rezilienţei mallurilor în România, în contextul în care există şi comerţul online ce se dezvoltă tot mai mult?

    Nu cred că este o competiţie directă. Practic, în Colosseum Mall, toţi retailerii au o prezenţă puternică online şi este vorba mai degrabă despre o colaborare. Ei îşi diversifică canalele de vânzare a produselor. Offline-ul şi online-ul se completează. Faptul că vând produse online nu face decât să crească traficul în magazinele offline, iar cumpărătorii pot vedea şi mai multe produse în starea lor reală, fără să fie alterate de ecrane. Experienţa multibrand oferită de mall reprezintă un avantaj în businessul predominant offline.

     

    Carte de vizită: Doiniţa Ilie

    1. A preluat rolul actual, de head of leasing la Colosseum Mall, în decembrie 2022;

    2. Şi-a început cariera în imobiliare în 2003, ca associate director, Head of marketing la Cushman & Wakefield România;

    3. Între 2016 şi 2019 a lucrat şi pentru JLL România, ca leasing manager.

    Sursa: LinkedIn

  • Cu dragoste pentru lucrul manual

    Când Mircea Andrei Braescu şi Daniela Nicoleta Braescu au decis să-şi „împrumute” numele unui brand propriu nici nu se gândeau că ideea lor de afacere avea să reziste mai bine de 15 ani. Se întâmpla în 2008, în Orăştie, judeţul Hunedoara, acolo unde a luat naştere atelierul de design şi producţie de articole de marochinărie Braescu.

    Lucrând împreună, cei doi fondatori şi-au perfecţionat, de-a lungul anilor, tehnicile de design şi producţie, colaborând cu nume sonore din lumea marochinăriei şi dobândind experienţă în dezvoltarea conceptelor care îmbină designul inovativ cu confortul şi funcţionalitatea.

    „Atelierul braEscu se mândreşte cu colaborările sale internaţionale cu cele mai faimoase case de modă şi îşi doreşte ca fiecare femeie ce-i trece pragul să poată simţi luxul şi calitatea produselor din piele realizate 100% în România.”

    Produsele iau naştere în atelierul din Orăştie, acolo unde doritorii pot să şi ia parte la procesul de producţie şi pot merge direct pentru a cumpăra ce le face cu ochiul. Vânzările se fac şi online, dar şi în câteva magazine partenere din ţară. Portofoliul constă momentan într-o singură linie de genţi – cele pentru femei, urmând ca, în decembrie, să fie lansate şi primele produse destinate bărbaţilor.

    „Pe lângă multă muncă făcută cu pasiune pentru tot ce înseamnă marochinărie din piele, am mai investit şi 17 ani din viaţă şi aproximativ 500.000 de euro. Investiţiile au fost realizate în atelierul de design şi producţie, în clădirea care găzduieşte atelierul de circa 1.500 de metri pătraţi, în utilaje de producţie.”

    De unde au venit banii? Din credite la bancă şi din profitul reinvestit în anii în care lucrurile mergeau bine. Anul 2022 nu a fost unul dintre cei mai buni, cifra de afaceri fiind de două milioane de lei, iar profitul oprindu-se la doar
    13,4 milioane de lei, din cauza costurilor de producţie greu de susţinut. BraEscu funcţionează cu o echipă de 35 de angajaţi.

    „Anul 2022 a fost ultimul an în care am acceptat să lucrăm în sistem lohn pentru clienţi din UE. Implementarea noilor produse bărbăteşti pentru Filson Europa a fost o provocare dusă la final cu succes, iar poşetele lucrate pentru brandul Burberry au reuşit să ţină atelierul la un standard calitativ foarte ridicat.”

    Problema este însă preţul manoperei, care, de cele mai multe ori, nu permite dezvoltarea şi/ sau posibilitatea de a continua. Prin urmare, au fost nevoiţi să renunţe la unii angajaţi, pentru că manopera era prea scumpă pentru a mai putea acoperi costurile de producţie.

    „Fiecare geantă din piele care pleacă din atelierul nostru este o reflexie a artei şi a dedicaţiei noastre pentru calitate.”

    Preţurile genţilor braEscu încep de la 750 de lei şi urcă în funcţie de tipul pielii şi de accesoriile incluse. De altfel, tot ce ţine de creativitate este un avantaj pentru cei doi oameni din spatele acestui business.

    „La partea creativă şi productivă suntem pe val, experienţa dobândită îşi spune cuvântul. În schimb, la promovare şi vânzare, mai avem multe de învăţat! Ca lecţie de viaţă, consecvenţa, cuvântul şi dăruirea putem spune că sunt premisele unei afaceri de succes. Restul sunt detalii.”   

    Cei doi fondatori şi-au perfecţionat, de-a lungul anilor, tehnicile de design şi producţie, lucrând cu nume sonore din lumea marochinăriei.

    Preţurile genţilor Braescu încep de la 750 de lei şi urcă în funcţie de tipul pielii şi de accesoriile incluse.

    Cinci idei de afaceri de la zero

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

     

    Bloombox Flowers – atelier floral (Bucureşti)

    Fondatoare: Lidia Bărdăşan

    Cifră de afaceri în primul an de activitate: 300.000 de lei (60.000 de euro)

    Prezenţă: în sectorul 2 din Capitală şi online

    Octavia Chiru – brand de design vestimentar şi de obiect (Bucureşti)

    Fondatoare: Octavia Chiru

    Prezenţă: online

    Enoa Dance – academie de dans (Iaşi)

    Fondatoare: Oana Crăciun

    Investiţie iniţială: 13.000 de euro

    Prezenţă: Iaşi

    Napoca Nutrition – cabinet de nutriţie (Cluj-Napoca)

    Fondatoare: Andreea Pavel

    Investiţie iniţială: 3.500 de euro

    Prezenţă: Cluj-Napoca

    Pofigo – atelier de decoraţiuni din lemn (Baloteşti, jud. Ilfov)

    Fondatoare: Roxana Stan

    Prezenţă: online, pe paginile de socializare

    ZF şi Banca Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

  • Robotul care ţese pâslă 3D

    În timp ce unii găsesc soluţii pentru folosit lâna oilor la piese de mobilier, alţii inventează roboţi care pot printa 3D cu ea, cum este cazul creaţiei designerului olandez Christien Meindertsma. Aceasta, în colaborare cu firma de robotică TFT, a creat un robot denumit Flocks Wobot, care funcţionează asemeni unei imprimante 3D, numai că foloseşte ca material lâna aspră provenită de la oi europene, scrie Dezeen. „Creaţiile” acestuia au un aspect de pâslă şi pot lua diverse forme, la dorinţa utilizatorului.

  • Mobilă de oaie: pentru un scaun este necesară lâna unei singure oi

    Se creează în ziua de azi piese de mobilier din tot felul de materiale, fie pentru a obţine ceva deosebit, fie pentru a testa variante mai puţin poluante. O nouă încercare vine de la compania britanică Solidwool, care a realizat un scaun din lână combinată cu biorăşină, denumit „Welsh Mountain Hembury Chair”. Lâna care intră în materialul compozit provine de la oi din rasa Welsh Mountain din Ţara Galilor şi este deschisă sau închisă la culoare. Oile acestei rase sunt însă crescute pentru carne, lâna lor fiind prea aspră pentru a fi folosită la tricotat, aşa că ajunge să fie aruncată, motiv pentru care a atras atenţia companiei Solidwool, scrie Dezeen. Pentru un scaun este necesară lâna unei singure oi, care apoi este amestecată cu biorăşină provenită din procesul de producţie al biocombustibililor sau al hârtiei, materialul rezultat constituind o alternativă la plasticul folosit în mod normal în fabricarea scaunelor. Scaunele din lână de oaie sunt completate de picioare de lemn şi pot fi folosite ca piese de mobilier, nu doar ca elemente decorative.

     

  • Un nou tip de magazine prinde tot mai mult avânt în România. Aproape fiecare mare oraş ajunge să aibă un asemenea loc, iar clienţii sunt foarte mulţumiţi – GALERIE FOTO

    Peisajul antreprenorial local s-a îmbogăţit mult în ultimii ani, profilul afacerilor fiind cât se poate de divers. Într-o asemenea abundenţă de produse născute dintr-un spirit tânăr şi entuziast, s-a conturat, uşor-uşor, o nouă nişă, a magazinelor care pun laolaltă oferta generoasă a brandurilor autohtone. Aproape fiecare mare oraş ajunge să aibă un asemenea loc, iar clienţii sunt bucuroşi să poată regăsi o atât de mare varietate de opţiuni.

    Cea mai recentă deschidere de profil este cea a magazinului Hello din Sinaia, un proiect care are în spate două prietene. „Mica noastră afacere a pornit de la o discuţie între prieteni, la o cafea, oarecum în glumă. Noi suntem două prietene pe care, deşi nu sunt din Sinaia, viaţa le-a făcut să petreacă mult timp aici şi să considere Sinaia a doua lor casă. Niciuna dintre noi nu lucrează în domeniul artelor sau al creaţiei şi niciuna dintre noi nu a mai avut sau lucrat într-un magazin. Eu, Isabela Dricu, din Bucureşti, am lucrat tot timpul în business administration, iar Michelle Jaw din Taiwan este specialistă în marketing”, povesteşte una dintre fondatoarele Hello Sinaia.

    Amândouă au călătorit mult şi, peste tot pe unde au umblat, au găsit magazine cu obiecte inspirate din cultura şi tradiţiile ţărilor respective, ceea ce nu prea găseau însă în România şi cu atât mai puţin în Sinaia. „Aşa că ne-am hotărât să deschidem un magazin de cadouri şi suveniruri care să conţină obiecte pe care noi le-am cumpăra cu plăcere, fie că este vorba despre obiecte elaborate, făcute manual, fie că este vorba despre un simplu suvenir, un breloc sau un magnet.” Similar a fost şi resortul care a stat la baza deschiderii magazinului Rafia din Constanţa. „Povestea noastră a pornit de la dorinţa de a găsi un loc de unde să putem cumpăra obiecte mai speciale de design chiar în Constanţa.

    Ne-am dorit să aducem la un loc şi să facem cunoscute în oraşul nostru produse realizate de artizani din toată ţara. În aproape toate oraşele exista câte un astfel de magazin, dar în Constanţa nu”, povestea recent Bianca Florea la emisiunea online ZF Afaceri de la zero. Ea a pornit acest business împreună cu mama ei, Cristina Stîngă, Rafia fiind una dintre cele mai noi afaceri din peisajul constănţean.

     

    „Ne-am hotărât să deschidem un magazin de cadouri şi suveniruri care să conţină obiecte pe care noi le-am cumpăra cu plăcere, fie că este vorba despre obiecte elaborate, făcute manual, fie că este vorba despre un simplu suvenir, un breloc sau un magnet.“
    Fondatoarele magazinului Hello Sinaia

    Cele două sunt amatoare de obiecte care implică forme diferite de design, de la mobilier la bijuterii şi piese vestimentare. Astfel, ştiau deja şi foloseau produsele multor antreprenori pe care au reuşit să-i aducă în magazinul lor din Constanţa. „Am deschis la jumătatea lunii mai din 2023. Feedbackul a fost foarte bun, pentru că oamenii erau dornici să cunoască branduri româneşti şi să aibă o experienţă diferită de cea din mall”, a spus Cristina Stîngă. Magazinul acoperă o gamă largă de produse – piese vestimentare, ceramică, mobilier, cosmetică, bijuterie, dar şi piese vintage. În total, sunt peste 40 de branduri româneşti în magazinul Rafia. Investiţia în magazin a fost de circa 8.000-9.000 de euro. Cristina se gândea de foarte mulţi ani la un asemenea proiect, dar abia anul acesta, în februarie, a avut iniţiativa, a început să caute un spaţiu, iar cel „câştigător” a fost primul pe care l-au găsit şi l-au şi ales, pentru că se potrivea perfect cu ce voiau ele. Este vorba despre un magazin cu o suprafaţă de 42 de metri pătraţi, în zona peninsulară, în centrul vechi al oraşului, care a necesitat o intervenţie consistentă pentru a putea fi amenajat aşa cum este astăzi. Cu ştate mai vechi pe piaţa magazinelor cu produse ale micilor antreprenori locali este Monoton din Timişoara, afacerea Oanei Monoran. „Povestea Monoton a prins contur datorită acestui spaţiu situat în centrul Timişoarei care s-a întâmplat să fie liber în perioada în care Timişoara începea să facă planuri pentru anul şi titlul de capitală culturală europeană. Era primăvara lui 2019, iar în iulie 2019 am deschis magazinul, cu intenţia de a expune exclusiv obiecte de design create în România”, povesteşte Oana.

    De la tricouri şi hanorace, la genţi, bijuterii, pălării, lenjerie, până la ilustraţii şi suveniruri precum magneţi de frigider creaţi de artişti, cărţi poştale, brelocuri, stickere, obiecte pe care turiştii şi-ar dori să le ia din Timişoara. De toate se găsesc în magazinul ei. „Numele de Monoton l-am ales într-o seară târziu, la telefon, împreună cu prietenii mei Mihaela şi Bogdan Popescu – Bogdan e art director, el a realizat şi logoul Monoton – şi vine de la numele nostru de familie, Monoran, de la Mono mai ales, pentru că prietenii aşa îi spuneau tatălui meu, poetul Ion Monoran.” Inspiraţia a venit chiar de la obiectele pe care urma să le aducă în magazin şi de la designerii care le realizează. Pandemia a amânat anul capitalei culturale europeane, dar a venit anul 2023, în care planul s-a îndeplinit, iar Timişoara freamătă de evenimente şi iniţiative. „Fratele meu şi cu mine deţinem afacerea împreună, încă de la înfiinţarea ei, 50% fiecare, în mod egal. Paul este absolvent de Drept şi are şi studii de economie, iar eu am studiat jurnalism şi comunicare, am absolvit Universitatea de Vest.” Investiţia de început au fost cheltuielile cu înfiinţarea firmei, pentru care au primit ajutorul unui avocat, şi cu amenajarea spaţiului, unde au ţinut neapărat să aibă podeaua din răşină epoxidică albă, ceea ce a fost dificil, dar a meritat.

    Magazinul Rafia din Constanţa acoperă o gamă largă de produse – piese vestimentare, ceramică, mobilier, cosmetică, bijuterie, dar şi piese vintage. În total, sunt peste 40 de branduri româneşti.

     De toate pentru toţi. Cum este pentru toţi aceşti antreprenori procesul de selecţie a brandurilor pe care le listează? Dinamic este răspunsul lor la unison. „Spre surprinderea noastră, pornind de la nişte branduri româneşti pe care le ştiam şi pe care le apreciam de mai mult timp, am ajuns la mulţi alţi creatori români care au primit cu entuziasm propunerea noastră de colaborare şi, ulterior, după ce am deschis magazinul, am început să primim din ce în ce mai multe idei şi mesaje în acest sens”, spune Isabela Dricu de la Hello Sinaia. Astfel, ea şi prietena ei au fost tot timpul şi sunt în continuare deschise să lucreze cu orice artist autentic, singura condiţie fiind ca în primul rând lor să le placă creaţiile sale. „Din punctul nostru de vedere, putem spune că piaţa locală este mult mai ofertantă decât îşi poate imagina cineva şi ne referim nu doar la produse ce îşi au originea în tradiţiile româneşti, ci şi la creaţii moderne, contemporane, pe care noi le-am vedea pe rafturile unor magazine selecte din orice oraş european.” Tocmai pentru că lumea în care au intrat s-a dovedit a fi atât de generoasă şi efervescentă, Isabela Dricu şi Michelle Jaw sunt sigure că aventura lor nu se va opri aici. „Avem multe idei în primul rând în ceea ce priveşte diversificarea gamei de produse şi stabilirea de noi colaborări. Şi poate, cine ştie, un magazin similar în altă zonă.” Pentru magazinul Rafia din Constanţa, de la deschiderea din mai şi până acum, feedbackul primit din partea clienţilor – atât români, cât şi străini – a fost foarte bun, pentru că oamenii erau dornici să cunoască branduri româneşti şi să aibă o experienţă diferită de cea din mall. „Acoperim o gamă largă de produse – piese vestimentare, ceramică, mobilier, cosmetică, bijuterie, dar şi piese vintage. În total, avem peste 40 de branduri româneşti în magazinul Rafia.” Pentru că Bianca este studentă în anul al treilea la Facultatea de Arhitectură din Bucureşti, astfel că va trebui să plece din oraş, planul este ca în echipa Rafia să fie cooptat un angajat care să gestioneze magazinul. „Voi împlini 21 de ani, sunt studentă în anul al treilea la Facultatea de Arhitectură din Bucureşti. Dintotdeauna am făcut ce-mi place şi am avut o aplecare către design. Când eram mică, pictam haine, de exemplu. Împreună cu mama, prin această experienţă antreprenorială, am învăţat foarte multe lucruri.“ Ea spune că nu se vede, pe termen lung, în postura de angajat, deşi ştie că va trebui să facă şi asta pentru câţiva ani, ca să capete experienţă în domeniul pentru care se pregăteşte. „Apoi îmi doresc să fiu independentă şi să am afacerea mea”, mărturiseşte Bianca Florea. Pentru Monoton din Timişoara, evoluţia a fost de la magazin de suveniruri la loc unde poţi merge pentru a găsi un cadou special. „A fost o idee în care am crezut de la început – aceea că poţi alege să porţi şi să aduci în viaţa ta obiecte extraordinare, obiecte unicat sau în ediţie limitată create de artişti şi designeri, iar asta te face să fii mai atent la lucrurile de care te înconjori, să nu (mai) cumperi obiecte de care nu ai cu adevărat nevoie.” Clienţii Monoton sunt atât cunoscători ai brandurilor din România, cât şi turişti străini în căutarea unui suvenir din Timişoara, mulţi dintre cei care intră arătându-se interesaţi de obiecte pe care le pot lua ca amintire sau dărui familiei şi prietenilor pe care îi vor revedea acasă. Se găsesc acolo piese ale unor artişti şi designeri cunoscuţi, branduri care au deja un public pe care l-au cucerit cu desăvârşire, precum Smaranda Almăşan, Gruni, Ludic, Diana Cojocaru, Rue Atelier, Octavia Chiru, Corina Marina, Get Lit, Căsuţa cu cerdac, Diana Marin, Diana Miculiţ, Daring Trash, Sinopia, Timişoara la cutie, Roksi Studio, Mauverien, Agnes Keszeg, Irina Neacşu, Andrea Szanto, Kenosis, Moţart, Diana Barbu, Pur, Poveşti din lemn, Skinder, Karakter, Meşteshukar Butiq, Le Dot, Lorena Garoiu, Nita Sao, Bruiaj, Kata Miklos, Atelier Merci, Raluca Ţincă şi Little Houses, Mokko, Andrei Abrudean, dar şi branduri care au apărut mai recent. „Dacă vorbim despre obiecte de design, hashtagul «buy local» mă convinge în măsura în care brandurile locale despre care alegi să vorbeşti sunt cu adevărat foarte bune. Sunt cu adevărat branduri pe care le recomandă, mai mult decât proximitatea, unicitatea şi calitatea obiectelor pe care le realizează. Suntem norocoşi, pentru că Timişoara este locul unde s-au înfiinţat branduri precum Ludic, Gruni, Lun, Kenosis, Pur, toate afaceri colaboratoare cu Monoton care au pornit ca branduri locale şi continuă să îşi desfăşoare activitatea aici.”

    Oana este de părere că ideea de „buy local” a venit ca o continuare a străduinţei comune de a trăi şi consuma (mai) sustenabil. Sunt câţiva ani deja de când a început să se vorbească despre sustenabilitate, slow fashion, slow food, iar ideea de încurajare a producătorilor locali continuă o opţiune de lifestyle în aceeaşi direcţie, foarte importantă. „Credem că şi colaboratorii noştri ne aleg pe noi, aşa cum noi îi alegem pe ei. Un criteriu important este să ne potrivim, să existe o comunicare deschisă, cu energie bună, veselie, încredere, seriozitate.

    Privind din interior, prin vitrina de sticlă de la Monoton cu vedere spre foarte simpatica stradă pietonală pe care ne aflăm, senzaţia este că în orice moment poate intra un artist interesat de o colaborare sau să primim un e-mail de la un designer din alt oraş care ar vrea să expună la Monoton. De fapt, aceasta este şi ideea cu care am pornit bussinessul, ne place să descoperim şi să aducem propuneri noi în magazin în fiecare săptămână.” Mai departe, Oana Monoran îşi doreşte să poată acorda mai multă atenţie magazinului online, monoton.ro, care în acest moment prezintă doar o parte, destul de restrânsă, din ce se găseşte în magazinul fizic.  

    De la tricouri şi hanorace, la genţi, bijuterii, pălării, lenjerie, până la ilustraţii şi suveniruri precum magneţi de frigider creaţi de artişti, cărţi poştale, brelocuri, stickere, obiecte pe care turiştii şi-ar dori să le ia din Timişoara. De toate se găsesc în magazinul Monoton din Timişoara.

     

  • Cartea ca mobilă

    Ca să nu ajungă la gunoi, cărţile îşi pot găsi altă întrebuinţare, atunci când cineva are o idee bună, ca în cazul unui student de la Academia de Design din Eindhoven, Willem Zwiers. Acesta, scrie Dezeen, s-a gândit să utilizeze cărţile care urmau să fie aruncate de către anticariate pentru a crea nişte piese de mobilier. Astfel, cărţile scoase de la vânzare, de regulă, din cauză de defecte cum ar fi pagini lipsă, au ajuns în atelierul lui Zwiers, care le-a tăiat în fâşii orizontale cu tot cu o bucată de spinare ca să nu se desfacă, după care le-a pus în diverse forme şi le-a lipit, din munca sa rezultând pentru moment trei piese: o măsuţă, o lampă şi o etajeră. Acestea pot susţine mici obiecte, dar necesită îmbunătăţiri pentru a putea susţine greutăţi mai mari, explică creatorul lor.