BusinessMagazin

Tag: depozit

  • În citadela de coletărie

    În depozitul de la Köln, în Germania, angajaţilor UPS le trec prin mâini peste 600.000 de colete în fiecare noapte, iar depozitul are o suprafaţă cât 21 de terenuri de fotbal. Şi asta într-o noapte normală de lucru, nu în cele cuprinse în perioada care precede sărbătorile de iarnă sau promoţiile de Black Friday. Curieratul câştigă tot mai mult teren, odată cu înflorirea retailului online.

    Trăim într-o lume în care distanţa nu mai pare la fel de mare ca în trecut, iar viteza – cu care comunicăm, reacţionăm sau ne deplasăm – creşte tot mai mult. Cum obiceiurile de consum se schimbă, afacerile de comerţ din mediul virtual au bifat plusuri consistente în ultimii ani, iar expedierea de bunuri a fost unul dintre motoarele domeniului. Însă puţini se gândesc la numărul celor care lucrează pentru ca bunurile lor să ajungă la destinaţie la timp.

    La ora 23:00, zeci de tineri veneau la serviciu; nu este o tură de noapte, ci program obişnuit pentru 2.800 de oameni, care lucrează la centrul de logistic al UPS de la aeroportul din Köln, Germania. Între 23:00 şi 2:30, angajaţii UPS sortează şi procesează 190.000 de colete pe oră, care apoi sunt încărcate în avioane şi duse la destinaţie, peste tot în Europa, dar şi în Asia. Călătoria unui pachet prin acest labirint de benzi ce se întind pe sute de mii de metri pătraţi nu este simplă, dar ordinea este cuvântul de ordine, iar automatizarea are un cuvânt greu de spus; operaţiunile nu ar fi însă posibile fără intervenţia umană.

    UPS a fost fondată în 1907 în Seattle, SUA, şi a păşit peste ocean, în Europa, în 1976; a ales Germania de Vest, apoi a ajuns la Köln în 1985, când a inaugurat serviciul internaţional de curierat aerian. Între 1987 şi 1995 firma americană a achiziţionat şi integrat 16 reţele de curierat locale din Germania. Între timp, aeroportul german a devenit un hub central pentru operaţiunile gigantului de pe piaţa de curierat, care şi-a extins în mai multe rânduri operaţiunile din Köln. Ultima extindere având loc în 2014, iar în momentul de faţă suprafaţa centrului UPS din aeroportul Köln se întinde pe o suprafaţă echivalentă cu 21 de terenuri de fotbal (105.500 mp), operează 300 de camioane şi dube şi 39 de avioane, dintre care 19 sunt proprii şi 20 închiriate.

    Am văzut operaţiunile firmei de logistică într-o zi obişnuită, iar coletele vâjâiau frenetic dintr-o parte în alta, pretutindeni era zgomot produs de maşinăriile ce alimentau mişcarea pachetelor. Reprezentanţii companiei ne-au asigurat că în timpul perioadei de cumpărături de Black Friday şi de sărbători volumul de muncă este şi mai mare, motiv pentru care şi angajează mai mulţi oameni; în astfel de perioade, chiar echipele de management sunt prezente pe liniile de sortare. „În asemenea perioade, toată lumea e «all hands on deck» (n.r. – toată lumea participă), având în vedere că mulţi din management şi-au început cariera în companie de la liniile de sortare”, spune unul dintre reprezentanţii UPS în timpul turului de prezentare a centrului logistic. Mare parte a angajaţilor sunt studenţi, care caută un venit în plus fără a fi nevoiţi să renunţe la şcoală. „Sunt foarte mulţi tineri aici, studenţi care pot să lucreze fără să fie nevoiţi să plece de la orele de la facultate. Îmi place mult colectivul aici, e foarte energic”, povestea o tânără al cărei job era să se ocupe de transportarea corectă a coletelor.

    Pachetele ce se plimbă pe benzi sunt scanate de mai multe ori, pentru a fi determinată destinaţia finală, apoi sunt plasate în cutii uriaşe ce sunt prinse prin nişte cleşti de podeaua avionului. În cazul transporturilor mici, coletele sunt încărcate direct în avion, cum este şi cazul avionului ce transportă marfă din şi spre România.

    Prezent pe piaţa din România din 1990, UPS operează în mod direct începând cu 2008; centrele sale de pe plan local se conectează la reţeaua globală UPS prin intermediul zborurilor zilnice dedicate de pe aeroporturile Otopeni, Timişoara şi Cluj-Napoca. UPS România are aproximativ 140 de angajaţi şi o flotă compusă din 100 de autovehicule; în prezent, filiala din România este condusă de Jim Kearney, care a fost numit în funcţie în luna martie a acestui an. El a preluat poziţia din România după ce fostul country director, Tim Helsen, a fost promovat pe aceeaşi funcţie la filiala din Olanda. Odată cu preluarea conducerii afacerilor UPS din România, Jim Kearney a devenit şi country manager pentru Ungaria şi Grecia. El şi-a construit cariera în cadrul grupului lucrând la UPS încă din 1989, când a fost funcţionar administrativ în cadrul departamentului financiar-contabil al UPS din Marea Britanie.

    Întrebat de ce a deschis cel mai recent sediul al UPS în România la Cluj, având în vedere că aveau un birou deja la Timişoara, Jim Kearney a argumentat această decizie prin faptul că în regiunea Centru-Nord a României activează multinaţionale şi companii mici în sectoare precum auto, confecţii şi producţie industrială. „Suntem interesaţi să ne creştem afacerea în aceste industrii”, spune executivul irlandez, care explică şi că noul hub permite ca angajaţii UPS să poată face livrări sau ridicări de colete sau mărfuri pe o perioadă mai lungă de timp în cursul zilei. Aspect important mai cu seamă în ce priveşte activitatea multinaţionalelor şi IMM-urilor care activează în industriile menţionate „şi care vor să se extindă pe pieţele internaţionale”, adaugă Jim Kearney. Tot el mai spune că România este o piaţă importantă pentru UPS şi că „strategia şi planurile noastre de aici nu diferă de cele din restul Europei. Intenţionăm să dezvoltăm afacerea pe toate segmentele – colete, expediţii mărfuri şi logistică contractuală. Volumul de exporturi al UPS din Europa a crescut cu peste 5%, faţă de 2015. Operaţiunile din România au contribuit la aceste rezultate”. Compania americană a înregistrat în 2015 venituri de 58,4 miliarde de dolari la nivel global, dintre care o bună parte vin de pe continentul european, care este a doua piaţă ca importanţă pentru americani, după SUA. Motiv pentru care UPS intenţionează să investească 2 miliarde de dolari în infrastructura europeană în perioada 2014-2019.

    Cel mai mare centru UPS din România este cel din Otopeni, cu o suprafaţă de 1.300 mp, din care cea mai mare parte este alocată depozitării şi operaţiunilor de sortare. „În viitor, dorim să creştem afacerea pe toate segmentele şi să profităm de oportunităţile oferite de dezvoltarea comerţului online, IMM‑urilor şi pieţelor în curs de dezvoltare şi, de asemenea, să creştem reţeaua globală UPS Access Point an de an”, declară Jim Kearney, care spune că serviciile de curierat oferă companiilor din România un acces mai flexibil la alte pieţe europene.

    În România UPS operează prin două entităţi juridice, UPS România şi UPS SCS România, cu afaceri cumulate de 185,5 milioane lei în 2015, cu 14% mai mari decât în 2014, potrivit datelor de la Ministerul de Finanţe. Piaţa de curierat din România, în care lider este compania românească Fan Courier, este în creştere, fiind estimată de unii jucători din piaţă la 400 milioane de euro în 2016.

  • FM Logistics România se extinde: în construirea celei de-a treia platformă logistică a companiei se investesc 20 de milioane de euro

    CONTEXT:
    FM Logistic Romania, operator logistic cu activităţi în principal în zona bunurilor de larg consum şi retail, a crescut an de an rulajele şi a ajuns la o cifră de afaceri de 24 milioane euro în ultimul an fiscal, încheiat în martie 2016. Pe parcursul ultimilor ani, în piaţa de profil s-a evidenţiat un fenomen de consolidare, iar, pe de altă parte, tot mai multe companii au preferat să externalizeze serviciile de logistică.

    DECIZIE:
    Profitând de creşterea economiei şi de stabilitatea evoluţiei cifrei de afaceri, compania a decis să se extindă prin noi investiţii. În septembrie compania a demarat construcţia celei de-a treia platforme logistice din România; FM operează depozite şi la Petreşti, în Dâmboviţa, şi Dudeşti în Timiş. Pentru dezvoltarea noii platforme, investiţia estimată se învârte în jurul a 20 de milioane de euro, iar construcţia primei faze ar urma să se încheie la finalul anului viitor.

    EFECTE:
    Noul depozit, cu o suprafaţă de 20.000 mp, va găzdui în proporţie de 75-80% produsele clienţilor actuali. De asemenea, pentru acoperirea restului de spaţiu, FM Logistic îşi propune să atragă noi parteneri.

    Cu o investiţie de 20 de milioane de euro, operatorul logistic FM România a început construcţia celei de-a treia platforme logistice din portofoliul său pe plan local. „Am profitat de îmbunătăţirea economiei pentru a ne dezvolta”, spune Cătălin Olteanu, directorul general al companiei, cu trimitere la faptul că plusurile din consum se reflectă în rulajele clienţilor. şi, implicit, în afacerile companiei.

    „Decizia la nivel de board cred că a fost luată acum un an sau doi ani, când s-au hotărât şi să caute terenul”, spune Cătălin Olteanu, director general al FM Logistic România, despre momentul în care a apărut ideea acestei noi investiţii. „Decizia mea cred că a fost luată acum cinci ani, când am început să presez boardul să caute terenul şi să înceapă aici ceva. Este al treilea depozit pe care îl construim în România, al treilea depozit care se află în proprietatea FM, pentru că noi mai operăm şi huburi sau proprietăţi închiriate”, explică tot el.

    Depozitul, aflat la circa 10 km distanţă de Capitală, în Dragomireşti (Ilfov), va avea o suprafaţă de 20.000 de metri pătraţi, pe un teren de 80.000 de metri pătraţi, ce are ca avantaj apropierea de autostradă. Investiţia este, în prima fază, de 20 de milioane de euro şi include cumpărarea terenului, studiul de fezabilitate şi construcţia în sine a clădirii. „În momentul în care vom adăuga clădiri, o să fie mai ieftin”, povestea Cătălin Olteanu la ceremonia de demarare a lucrărilor depozitului, în septembrie. „Noi avem acum clienţi care vor fi operaţi în această nouă clădire, însă spaţiul va fi puţin mai mare decât necesarul pentru clienţii care se vor muta în ea. Ideea este de a avea şi ce să vindem”, declară şeful FM România, stabilind un procent de 80% din clădire pentru clienţii actuali, iar restul pentru cei poteţiali. Platforma FM Logistic de lângă autostrada A1 (Bucureşti – Piteşti) va avea, în prima fază, două celule ce vor însuma o suprafaţă de 20.000 de metri pătraţi, birouri şi spaţii tehnice de 2.500 de metri pătraţi, parcări, drumuri şi spaţii verzi de 30.000 de metri pătraţi. Pe viitor, depozitul din Dragomireşti poate fi extins până la capacitatea maximă a terenului; în primă fază vor fi deserviţi clienţii companii din domeniul cosmeticelor şi farmaceuticelor.

    Cu câteva luni mai devreme, în mai, FM Logistic România anunţa extinderea depozitului din Petreşti, o investiţie de aproximativ 5 milioane de euro, decizie luată în contextul creşterii solicitărilor venite din partea clienţilor, dar şi al planului de dezvoltare a companiei. Consolidarea prezenţei în România şi dezvoltarea unei oferte complete de servicii de distribuţie şi grupaj fac parte din planul de dezvoltare pentru următorii ani, afirmă Cătălin Olteanu. Astfel, în ultimul an fiscal, care s-a încheiat în martie 2016, filiala locală a FM Logistic a înregistrat circa 24 de milioane de euro cifră de afaceri „şi am profitat de îmbunătăţirea economiei pentru a ne dezvolta”. În termeni de cifră de afaceri, evoluţia companiei care are 450 de angajaţi a fost oarecum constantă. „Luăm banii pe care îi câştigăm şi îi reinvestim, nu prea apucăm să-i numărăm, i-am lăsat să circule”, explică şeful FM România. Însă în prezent, după declaraţiile sale, „lucrurile sunt destul de «roze»”, compania având în plan alte două proiecte la care lucrează şi care vor putea fi dezvăluite în câteva luni. „Strategia noastră a fost să scădem puţin cifra de afaceri, dar am crescut profitul, fiind vizibil în rezultat”, spune Cătălin Olteanu. Şi detaliază deciziile: „Am renunţat la nişte clienţi pe care îi aveam doar ca să îi avem, nu neapărat ca să fie profitabili, şi ne‑am decis să facem loc unor parteneri serioşi care şi plătesc ce facem noi pentru ei. Nu suntem nici noi firmă de întrajutorare”. Cei mai mari clienţi provin din domenii precum FMCG şi retail, iar ceea ce face FM este, practic, să se pună undeva între producător şi consumator”.

    Iar oportunităţile afacerilor de logistică se află în creştere pe plan local datorită avansului altor  industrii care depind de activităţile acestea, spune şeful FM Logistic. „Aşa cum am mai spus într-un interviu pentru Business Magazin, dacă industria este inima economiei, atunci logistica este sistemul cardiac: noi aducem, noi ducem, fără noi nu ar putea să trăiască”, explică el. Ceea ce trage în jos domeniul este una dintre marile probleme ale României – infrastructura – un subiect sensibil, spune Olteanu, care ilustrează gravitatea problemei printr‑un exemplu personal: „Eu locuiesc în Timişoara şi fac cu maşina până în Bucureşti în jur de şase – şapte ore. Până la Viena fac în jur de patru ore”. Olteanu completează: „De data asta nu o să dau vina pe autorităţi. Autorităţile sunt alese. Responsabilii suntem noi, care alegem ce alegem”.

    Pe de altă parte, România a început să câştige teren la capitolul creşterii consumului, dar cu oarecare rezerve, menţionează reprezentantul FM. „Ca oamenii să se simtă confortabil cu ceea ce înseamnă consumul trebuie să aibă în primul rând banii, dar mai ales să aibă percepţia că şi mâine vor avea banii. Chiar dacă au bani acum, dacă percepţia lor este pesimistă faţă de ziua de mâine, nu vor cheltui, vor ţine banii la ciorap, că nu se ştie cum va fi mâine.” De asemenea, el vede în România o economie meteodependentă în ceea ce ţine de consum, iar acesta poate reprezenta un impediment pentru industria dinamică în care activează: „Chiar dacă românul se scaldă în bani, dacă a plouat în weekend, se duce la mall, bea o cafea etc. Iar acel weekend este un total fiasco pentru cel care lucrează în industria noastră, în FMCG sau conexe. Dacă e soare afară, producătorii de bere sunt fericiţi, cei de sucuri, de îngheţată sunt fericiţi, iar noi la fel, pentru că am cărat toate acestea”, mai spune Cătălin Olteanu.

    Dimensiunile exacte ale pieţei de logistică nu pot fi estimate, pentru că multe companii cu alte obiecte de activitate au activităţi de logistică. Industria numită generic „transport şi logistică“ reuneşte sute de firme care au acest obiect de activitate, dar aproape toate companiile mari au departamente cu acest profil. Cei mai mulţi operatori au un specific: există companii cu flote foarte mari, de ordinul sutelor de camioane; altele închiriază zeci de mii de metri pătraţi pentru depozitare. Totuşi, cele mai mari 100 de companii de profil înregistrează o cifră de afaceri cumulată de peste 1 miliard de euro. În ultimii ani piaţa de logistică s-a consolidat, operatorii mari sporindu‑şi afacerile; zeci de firme cu activităţi în domeniu au dispărut de pe piaţă după 2009.

  • evoMAG dublează capacitatea depozitului şi inaugurează un nou showroom

    Măsura vine ca urmare a creşterii vânzărilor companiei şi, în acelaşi timp, face parte din strategia de pregătire a evoMAG pentru Black Friday şi pentru cel mai aglomerat sezon din an. Relocarea a presupus o investiţie totală de 100.000 de euro.

    Noul showroom, situat în Splaiul Unirii, nr. 257 – 259, permite expunerea mai multor produse, iar amplasarea acestuia pe o arteră intens circulată va atrage un număr mai mare de clienţi.

    Mutarea evoMAG este menită să susţină o cifră de afaceri de peste 20 de milioane de euro în 2016, în creştere cu aproximativ 20%, depăşind ritmul anual de evoluţie a pieţei locale de comerţ electronic.

    evoMAG este una dintre cele mai importante companii din industria de comerţ electronic din România. Magazinul online comercializează peste 170.000 de produse din domeniile IT&C, electrocasnice, auto, de îngrijire personală, sport & fitness şi produse destinate nou-născuţilor. evoMAG a realizat anul trecut o cifră de afaceri de 18,5 milioane de euro, iar magazinul online este vizitat zilnic de peste 60.000 de persoane.

  • Cum ajungi să ai propria benzinărie: „Trebuie experienţă în vânzări şi o garanţie sau un depozit cash“

    Mai bine de 100 de foşti angajaţi ai staţiilor Rompetrol, al doilea cel mai mare jucător din piaţa petrolieră locală, dar şi persoane fizice care şi-au dorit să treacă la statutul de antreprenor, fără a prelua însă toate riscurile care vin din această „meserie“, conduc în acest moment o staţie apaţinând companiei petroliere. În total, Rompetrol are 138 de staţii proprii pe care vrea să le dea în administrare unor dealeri independenţi. Investiţia într-o staţie depăşeşte 1 mil. euro.

    Vedeţi AICI cum ajungi să ai propria benzinărie

  • Cum ajungi să ai propria benzinărie: „Trebuie experienţă în vânzări şi o garanţie sau un depozit cash“

    Mai bine de 100 de foşti angajaţi ai staţiilor Rompetrol, al doilea cel mai mare jucător din piaţa petrolieră locală, dar şi persoane fizice care şi-au dorit să treacă la statutul de antreprenor, fără a prelua însă toate riscurile care vin din această „meserie“, conduc în acest moment o staţie apaţinând companiei petroliere. În total, Rompetrol are 138 de staţii proprii pe care vrea să le dea în administrare unor dealeri independenţi. Investiţia într-o staţie depăşeşte 1 mil. euro.

    „Sunt două condiţii care trebuie îndeplinite de un viitor manager extern: parcurgerea unui program de instruire într-o staţie Rompetrol pentru a înţelege mai bine modul de lucru. A doua condiţie este asi­gurarea unei garanţii minime la preluarea staţiei. Nivelul garanţiei de­pinde de specificul staţiei pre­luate. Garanţia poate fi: o scrisoare de garanţie bancară, un depozit cash sau o ipotecă asupra unui imobil“, explică reprezentanţii Rompetrol, fără a preciza însă care este valoarea minimă a acestei garanţii.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Toaleta publică de 370.000 de euro din România, devenită obiectiv turistic. “Am vrut să punem în valoare zidul medieval”

    În Bucureşti, în acest moment există o toaletă publică la fiecare 3.000 de locuitori, iar, în ultimii patru ani, o treime dintre WC-uri au fost incendiate, vandalizate, sau pur şi simplu furate cu totul.

    În anul 2012, Primăria Generală a Bucureştiului a semnat un contract de instalare şi întreţinere toalete ecologice cu un furnizor de astfel de echipamente şi servicii, pe o durată de patru ani. Valoarea contractului se ridică, în medie, la 12 milioane de lei anual, din care nouă milioane de lei reprezintă doar serviciile de întreţinere (vidanjare, igienizare, reparare, înlocuire), precizează administraţia locală într-un răspuns remis MEDIAFAX.

    În total, în Capitală sunt 613 toalete publice. Din acestea 76 sunt toalete automate – racordate la reţeaua publică de apă şi canalizare, 491 sunt toalete ecologice mobile – de plastic, iar 46 sunt toalete ecologice mobile pentru persoane cu dizabilităţi.

    Utilizând un calcul simplu, la o populaţie aproximată a Capitalei de două milioane de locuitori şi puţin peste 600 de toalete publice existente, rezultă o toaletă publică la nu mai puţin de 3.000 de oameni. Puţin, spun bucureştenii.

    Aceste WC-uri sunt amplasate în general în parcuri, grădini publice, cimitire, iar unele în apropierea staţiilor RATB sau de metrou. La cerere, astfel de toalete publice mai pot fi instalate la diverse evenimente culturale şi sportive organizate în Bucureşti.

    În centrul Bucureştiului, de exemplu, sunt amplasate trei toalete de plastic în Parcul Unirii, una în Piaţa Romană, una în Piaţa Victoriei, iar în pasajul pietonal de la Piaţa Universităţii, la ieşirea spre Muzeul de Istorie, este amenajată o toaletă publică de mari dimensiuni, care se închide de două ori pe zi, între orele 13:00-13:30 şi 20:00-20:30 pentru igienizare. Prin urmare, centrul istoric la Capitalei, vizitat frecvent de sute de turişti, are până-n 10 toalete publice.

    ,,În parcuri şi la cimitir găsim toalete din astea de plastic, sau de metal. Sunt curate în general, dar ne ferim să le folosim. În centru, însă, nu am întâlnit WC-uri publice, poate or fi, dar eu nu le-am văzut”, a precizat, pentru MEDIAFAX, Elena Iorgulescu, locuitor al Sectorului 3 din Bucureşti.

    Un alt locuitor al Capitalei, Constantin Stroe, lucrează ca taximetrist, şi spune că de cele mai multe ori este nevoit să meargă la toaletele restaurantelor fast-food, deoarece sunt doar câteva zone în Bucureşti unde poate parca maşina şi folosi un WC public.

    ,,Găsesc una în Drumul Taberei, la Favorit. În Sectorul 5 nu găsesc niciuna, mai găsesc una la Spitalul Municipal, una la Cişmigiu, una la Casa de Pensii a Bucureştiului şi pe lângă gurile de metrou mai sunt. Oricum, cel mult şapte-opt sunt aşa, la stradă, în tot Bucureştiul. Iar dacă nu găsesc şi restaurantele sunt închise, caut un loc mai retras, mă dau după un pom şi asta e…”, spune bărbatul.

    Potrivit datelor primite de la Primăria Generală a Bucureştiului, în ultimii patru ani, mai mult de o treime dintre toaletele publice din Bucureşti au fost vandalizate. Astfel, în perioada 2012-2016 au fost incendiate total sau parţial 22 de toalete ecologice mobile de plastic, au fost vandalizate 123 de vase de toaletă cu capac, au fost rupte sute de mânere, arcuri de uşă, grile de aerisire şi alte componente ale cabinelor. În cazul toaletelor automate, racordate la sistemele de apă şi canalizare, au fost sparte 22 de vase WC ceramice, au fost sparte sau furate leduri de iluminat şi elemente de design şi au fost forţate mai multe uşi automate. Tot în ultimii patru ani, au disparut nu mai puţin de 68 de toalete ecologice de plastic, care au fost, cel mai probabil, furate.

    Toate serviciile de igienizare a toaletelor, precum şi repararea sau înlocuirea cabinelor de WC, cad în sarcina furnizorului de servicii contractat de Primăria Generală a Bucureştiului, care acoperă pe propria cheltuială costurile generale de furturi, distrugeri şi vandalizări.

    Şi tot în ceea ce priveşte toaletele publice, probabil cea mai scumpă din ţară se găseşte în municipiul Alba Iulia. Deschisă din 2015, a avut costuri de amenajare de nu mai puţin de 370.000 de euro şi este considerată obiectiv turistic, având în interior, într-un spaţiu delimitat cu sticlă, vestigii medievale, respectiv un traseu de zid în formă de ”L” al unui fost depozit de făină din secolul al XVII-lea.

    Vedeţi imagini cu toaleta de 370.000 de euro

    Purtătorul de cuvânt al Primăriei Alba Iulia, Mihai Coşer, declara, în 2015, că principalul motiv pentru construirea toaletei publice a fost punerea în valoare a zidului medieval, al unui fost depozit de făină din secolul XVII, care a fost probabil o anexă a Palatului Princiar.

    Întreg obiectivul a fost finanţat din fonduri europene, iar preţul s-a ridicat la 1.668.319 de lei, dintre care 300.000 de lei au fost alocaţi pentru dotarea grupului sanitar. Restul banilor au fost folosiţi pentru descărcări arheologice şi lucrări specifice de punere în valoare a vestigiilor.

    Grupul sanitar are şi un hol imens, cu bănci, amplasate faţă în faţă cu vestigiile, iar în spatele acestora se află trei planuri, din secolul XVIII, ale Cetăţii Alba Carolina. De altfel, potrivit istoricului Gabriel Rustoiu, director al Muzeului Naţional al Unirii din Alba Iulia, depozitul de făină apare pe harta primului arhitect al Cetăţii Alba Carolina, Giovanni Morando Visconti, în anul 1711, însă nu mai apare pe o hartă a Cetăţii Alba Carolina din anul 1936, ceea ce înseamnă că zona a fost reamenajată în această perioadă.

    Întrebat dacă spaţiul este utilizat doar pentru nevoi specifice sau a devenit o atracţie turistică, Gabriel Rustoiu a precizat că atunci când face tururi ghidate el aduce turiştii şi aici pentru că ”este o atmosferă liniştită, cu muzică frumoasă”, iar cele trei planuri arată ”evoluţia oraşului”.

    Preţul de intrare este de un leu.

  • DPD România a investit 1,5 milioane de euro într-un centru logistic în Bucureşti

    Compania locală de curierat DPD România îşi extinde capacitatea logistică, inaugurând un nou centru logistic în România. Depozitul are o suprafaţă de 4.800 mp şi este amplasat în Mogoşoaia, în cadrul proiectului logistic LOG.IQ Bucureşti.

    Investiţia pentru dezvoltarea şi dotarea noului depozit din Bucureşti se ridică la 1,5 milioane de euro şi a fost destinată exclusiv amenajării şi dotării cu tehnologie şi echipamente de ultimă generaţie, specifice industriei de curierat. Capacitatea noului depozit permite manipularea si sortarea a 70.000 colete pe zi, respectiv 2.000 de paleţi pe zi, şi acomodarea a 160 de curieri.

    ”Această investiţie are un rol cheie în dezvoltarea business-ului DPD România şi face parte din strategia de extindere a capacităţii logistice la nivel naţional, pe care am demarat-o încă de anul trecut. Locaţia a fost aleasă strategic, în special datorită poziţionării proiectului, aproape de Capitală şi de principalele căi de transport rutier. Depozitul din Mogoşoaia are cele mai moderne soluţii logistice la nivel naţional, fiind dotat cu o nouă linie de sortare şi manipulare. Acest sistem facilitează sortarea rapidă a unor volume mari de colete şi creşte fereastra operaţională de livrare şi colectare în România”, declară Lucian Aldescu, CEO DPD România.

    Potrivit CEO-ului DPD România, dezvoltarea capacităţii logistice la nivel local este o măsură esenţială, odată cu mărirea portofoliului şi creşterea volumelor de transport ale clienţilor existenţi. Astfel, compania îşi va extinde capacitatea logistică şi în Sibiu, unde este localizat şi hub-ul central DPD România.

    Centrul logistic din Sibiu va fi utilizat la capacitate maximă de către DPD începând din toamna acestui an şi va permite manipularea a 50.000 colete pe zi, respectiv 4.000 de paleţi pe zi.

  • De la vals la arhivare

    „Responsabilitatea nu ţine de natura activităţilor pe care le desfăşoară o persoană, ci doar de caracterul acesteia“, spune Ştefan Ecxarcu, care la 33 de ani este CEO-ul Global Archive Management. El consideră că lipsa implicării şi asumării unei activităţi săvârşite reprezintă una dintre cele mai mari greşeli pe care le fac oamenii.

    Prin urmare, de la ora 8 dimineaţa, când se trezeşte, până  la 4 noaptea, când îşi încheie ziua, el îşi respectă programul, deopotrivă în ce priveşte sarcinile oficiale dar şi activităţile personale. Ştefan Ecxarcu conduce, de puţin timp, în calitate de director general al Global Archive Management (GAM), una dintre cele mai mari companii de arhivare din ţară, cu o cifră de afaceri de peste un milion de euro.

    Pentru că specificul acesteia este puţin cunoscut de publicul larg, prezintă, meticulos, activităţile firmei de care este responsabil: „Arhivarea documentelor este alcătuită din trei servicii principale: pregătirea documentelor, arhivarea (păstrarea şi conservarea) şi arhivarea în format electronic“; un metru liniar de arhivă costă 0,5 euro pe lună. În prezent, GAM depozitează aproximativ un milion de cutii standard sau 300 km liniari de arhivă, în cele trei depozite pe care firma le are în proprietate, arhive pentru 100 de companii active şi alte 50 închise. Formatul electronic are un statut aparte, serviciile de prelucrare şi arhivare în acest format fiind vândute pe proiect, în funcţie de numărul de dosare, de pagini ori documente.

    Firma este prezentă pe piaţă încă din 2001, cei mai longevivi clienţi depozitându-şi arhivele la Global Archive Management încă de atunci, spune Ştefan Ecxarcu, însă a avut numeroşi clienţi cu care au colaborat pe o perioadă de 5-7 ani – de pildă multinaţionale care după o perioadă au decis să se retragă din România, explică directorul. Altminteri, companiile care le folosesc serviciile, adaugă Ecxarcu, nu aleg un alt furnizor în acest domeniu; cei mai mari clienţi sunt companiile de asigurări şi băncile.

    Reprezentantul firmei de arhivare povesteşte că în ultimii ani cifra de afaceri a crescut cu 15-30% de la un an la altul, în condiţiile în care se arhivează lunar peste 6.000 de metri liniari de documente, atât de la clienţii existenţi, care generează constant documente noi, cât şi de la cei noi. Cu lux de amănunte, directorul explică paşii prin care se realizează un proces de arhivare: primul pas este vizita la locaţia în care clientul îşi păstrează arhiva pentru evaluare. „În felul acesta facem o ofertă exact pentru ce are nevoie clientul; eliminăm riscul apariţiei costurilor suplimentare neprevăzute la finalul proiectului şi nici nu îl facturăm prea mult de la început“, spune el. Apoi urmează arhivarea propriu-zisă; echipa este formată din circa 60 de oameni a căror principală abilitate trebuie să fie, indiferent de specificul activităţii lor, „atenţia la detalii“. „Pe lângă personalul administrativ şi de vânzări, asigurăm atât manipularea şi transportul arhivei, cât şi indexarea şi arhivarea acesteia. Din acest motiv, avem mulţi colegi care au început să lucreze în depozit, la manipularea cutiilor, dar s-au specializat şi ocupă posturi de arhivari acreditaţi“, spune Excarcu.

    Cele mai simple solicitări vin de la clienţii foarte organizaţi, care cunosc importanta arhivei pentru companiile lor şi care se asigură că toate documentele sunt pregătite în vederea arhivării la puţin timp după ce acestea au fost create, explică reprezentantul Global Archive Management. „Când ajungem la ei, le găsim în condiţii ideale: organizate, sortate, inventariate, cu informaţii clare despre conţinutul fiecărui biblioraft/cutie de arhivare.“ Dar există şi o categorie de clienţi care nu ştiu ce arhivă are, cât se întinde aceasta, pe unde se găseşte „şi, de multe ori, ajunge la noi ambalată în saci plini până la refuz cu documente efectiv aruncate în ei“.

    Multe firme nu sunt preocupate de păstrarea arhivelor în condiţii corespunzătoare, deşi există o legislaţie stufoasă cu tot soiul de prevederi. „Arhivele Naţionale, organismul de control acreditat, nu are suficienţi angajaţi pentru a face verificări. Există însă riscul ca, în momentul în care Arhivele Naţionale va suplimenta numărul de oameni, controalele să vizeze documentele încă din momentul în care a apărut această lege“, consideră Excarcu, care povesteşte că este pasionat de dansurile de societate, pe care a început să le practice din clasa a cincea. Şi chiar dacă programul său este aglomerat, deopotrivă în plan personal şi profesional, dedică timp şi acestui hobby.

    „Nu există momente dificile, există doar provocări mai solicitante“, spune Ştefan Excarcu, iar pentru compania sa unul dintre acestea a fost asigurarea fondurilor necesare pentru a face faţă creşterii; pentru fiecare depozit este necesară o investiţie care se amortizează în cel puţin 10 ani. „Provocarea a fost să obţin susţinerea investitorilor să cheltuiască în continuare în spaţiu de depozitare. Am reuşit să fac acest lucru printr-un business plan bine pus la punct.“ Pe de altă parte, concurenţa nu este foarte pronunţată faţă de alte domenii de activitate, admite Ştefan Ecxarcu, care, înainte de a ajunge la conducerea firmei de arhivare, a lucrat în vânzări.

    S-a angajat încă din primul an de facultate, când era student la ASE (acum urmează şi cursuri de drept), în companii ca InterPoint, Lasting Systems, Star Storage, Orange şi Oracle. „Vânzările mi s-au părut fascinante şi din acest motiv am rămas întotdeauna implicat în vânzări“, spune el. Ulterior a trecut în antreprenoriat, unde a înfiinţat împreună cu un asociat o firmă cu activităţi în domeniul IT, iar mai apoi a fost numit la conducerea firmei de arhivare.

    La capitolul investiţiilor, şeful Global Archive Management menţionează 400.000 de euro pentru un sistem de stingere a incendiului pe bază de gaz inert. În ultimul an, compania a construit, cu 1,4 milioane de euro, un depozit, iar ţinta pentru 2016 este să aloce 1,2 milioane de euro pentru un alt spaţiu de depozitare. „Vom construi un depozit nou la fiecare 1,5 ani pentru a asigura capacitatea de stocare necesară“, spune directorul general al companiei, care estimează pentru 2016 o cifră de afaceri de 1,4 milioane de euro.

  • Depozitele care depăşesc 100.000 euro au tratament preferenţial în caz de insolvenţă a băncii

    Fondul de Garantare a Depozitelor Bancare garantează integral depozitele de până în 100.000 euro, clienţii urmând să îşi primească banii înapoi în cazul în care o bancă este declarată insolventă, iar sumele care depăşesc acest nivel beneficiază de tratament preferenţial, a explicat miercuri FGD

    Astfel, pentru sumele din depozit care depăşesc 100.000 euro, deponenţii beneficiază de un tratament preferenţial, creanţele acestora având un rang superior. Astfel, în cazul unui depozit de 150.000 de euro, diferenţa de 50.000 euro peste plafonul de acoperire poate intra sub incidenţa recapitalizării interne numai în condiţiile în care toate celelalte creanţe nu au fost suficiente pentru a absorbi pierderile şi a asigura capitalizarea adecvată a instituţiei de credit. Dacă în ultimă instanţă se ajunge, totuşi, la conversia sumei neacoperite de 50.000 euro, titularul depozitului respectiv primeşte în schimb titluri de capital (de exemplu, acţiuni) la banca în cauză.c

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Operaţiunea ”Neptun”: 200 de tone de aur românesc, ascuns într-o peşteră – FOTO

    Muzeul Tezaurului de la Tismana este o investiţie unică în Europa, la care lucrările au început în anul 2013, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    Spaţiul oferă publicului detalii despre momentele din perioada anilor 1944-1947, când peştera Mănăstirii Tismana a adăpostit, în secret, peste 200 de tone de aur din depozitul BNR şi trei tone de aur din tezaurul băncii Poloniei.

    Investiţia, care a costat aproximativ două milioane de lei, a fost inaugurată, marţi, în prezenţa guvernatorului BNR, Mugur Isărescu, a Mitropolitul Olteniei, Irineu, şi a autorităţilor. Conducerea BNR a decis, în 2007, să transforme peştera Mănăstirii Tismana într-un spaţiu muzeal. Iniţiativa de construire a muzeului a fost susţinută de către Mitropolitul Olteniei şi de stareţa Mănăstirii Tismana, Antonia Popescu. Doi ani mai târziu, aceste instituţii au parafat o convenţie civilă prin care mănăstirea pune la dispoziţia BNR, gratuit, terenul pe care s-a construit o parte a muzeului. În 2012, prin licitaţie publică, firma Impex Lumy Nico SRL a câştigat lucrările în valoare de aprope două milioane de lei, iar în vara anului 2013, Primăria Tismana a eliberat autorizaţia de construire a muzeului. După trei ani, lucrările au fost finalizate.

    Guvernatorului BNR, Mugur Isărescu, a vorbit, la inaugurare, despre momentele de cumpănă din 1944, când s-a decis ca aurul României, din depozitul BNR, să fie păstrat, în secret, la Mănăstirea Tismana, în peştera transformată acum în muzeu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro