BusinessMagazin

Tag: demisie

  • Unul dintre consilierii lui Putin ar fi demisionat şi ar fi fugit din Rusia

    Cosilierul ar fi demisionar şi apoi ar fi ugit din ţară ceea ce ar putea reprezenta un semn important privind evoluţia politică de la Kremlin, potrivit Reuters.

    Sursele arată că Anatoly Chubais, un reformator veteran şi emisar climatic, ar fi împotriva invaziei Ucrainei şi nu are intenţia de a se întoarce în Rusia.

    Unul dintre puţinii reformatori de la începutul anilor 1990 care au rămas în guvernul Putin, menţinând în acelaşi timp legăturile cu Occidentul, Chubais ar fi oficialul de cel mai înalt nivel care a părăsit Rusia de la începutul războiului până în prezent.

  • Dimitri Pumpianski, miliardarul rus care controlează grupul TMK, din care face parte şi TMK Artrom, a demisionat de la conducerea conglomeratului după ce a fost trecut de Uniunea Europeană pe lista de oligarhi ruşi sancţionaţi

    Dimitri Pumpianski, miliardarul rus care  controlează grupul TMK, din care face parte şi TMK Artrom, a demisionat de la conducerea conglomeratului după ce a fost trecut de Uniunea Europeană pe lista de oligarhi ruşi sancţionaţi, se arată într-un comunicat al companiei.

    „TMK anunţă că Dimitri Pumpianski a demisionat din calitatea de beneficiar al PAO TMK (UBO) cu câteva zile în urmă şi din calitatea de membru al Consiliului de Administraţie al Companiei în vigoare din 9 martie 2022”, transmit reprezentanţii TMK.

    Uniunea Europeană l-a trecut pe lista de sancţiuni pe miliardarul rus Dimitri Pumpianski, omul de afaceri de 58 de ani care controlează grupul TMK. TMK este cel mai mare producător de ţevi industriale din Europa. În România, prin TMK Artrom şi TMK Reşiţa, grupul are afaceri de 2 mld. de lei şi 2.300 de angajaţi.

    La nivel european, TMK are afaceri de circa 300 mld. euro şi produce anual peste 200.000 de tone de ţevi de oţel. Companiile TMK din România însumează circa 2.350 de angajaţi şi afaceri de 2 mld. lei. În trecut, Pumpianski a vizitat de cel puţin două ori fabrica de la Slatina, în 2018 inaugurând, alături de ambasadorul Rusiei în România, Valery Kuzmin, şi autorităţi române, o nouă hală de producţie la TMK-Artrom.

     

     

  • Sute de demisii în USR, după plecarea lui Dacian Cioloş. Ce spune preşedintele interimar al partidului

    USR intră la apă, după plecarea lui Dacian Cioloş, care şi-a dat demisia din funcţia de preşedinte.

    Numărul celor care au intrat în partid este mai mic decât al celor care au plecat, a confirmat conducerea formaţiunii.
    Preşedintele interimar al USR, Cătălin Drulă, a anunţat că aproximativ 400 de membri USR şi-au dat demisia din partid în ultimele săptămâni.
    „Mergem înainte. O reconectare la electorat, cu ieşiri în stradă, o activitate care a definit USR-ul, noi nu am putut să o facem în ultima perioadă, pentru că suntem responsabili şi suntem într-o criză pandemică, unde este mai greu acest contact direct”, a afirmat el.
    Potrivit lui Drulp, Congresul USR ar putea avea loc în iunie sau în octombrie.
    „USR e un partid care a avut permanent valuri de inscrieri, chiar ma uitam pe cifre, în ultimele două săptămâni avem 200 de înscrieri în partid”, a menţionat fostul ministru al Transporturilor.
     

  • Dacian Cioloş: Am considerat de bun simţ să-mi prezint demisia, rămân membru USR

    Demisia apare la doar patru luni după congresul USR PLUS.

    „Am considerat de bun simţ să-mi prezint demisia”, a spus Dacian Cioloş, luni, în cadrul unei conferinţe de presă.

    Fostul lider USR a explicat decizia şi a anunţat că va rămâne membru de partid.

    „Astăzi am prezentat… o deschidere a partidului faţă de mediul de afaceri, faţă de societate… Din păcate, nu am obţinut azi această susţinere… am decis să demisionez şi să rămân membru de partid”, a explicat Cioloş.

    Fostul lider USR a vorbit despre relaţia sa cu Dan Barna.

    „O să închei reamintindu-vă, probabil unii dintre dumneavoastră mai ţineţi minte, în vară când i-am propus lui Dan Barna să nu candidăm niciunul dintre noi, tocmai pentru a crea condiţiile acestei regenerări în partid. Iată, din păcate, am ajuns în aceeaşi situaţie, doar că este o întârziere de câteva luni, sper eu încă o dată ca ai mei colegi să aibă înţelepciunea şi împreună să avem înţelepciunea să depăşim acest moment pentru ca USR să devină ceea ce ne dorim”, a precizat Dacian Cioloş.

    Vicepreşedintele Cătălin Drulă va ocupa poziţia de preşedinte USR cu statut de interimar până la organizarea unui nou congres. La Congresul extraordinar nu voi candida pentru funcţia de preşedinte, nu are rost, a încheiat Dacian Cioloş.

  • Ce spune Claudiu Năsui, despre demisia lui Cioloş

    „Este o greşeală. Nu terebuia să-şi dea demisia. Trebuia să-şi ducă mandatul până la capăt, dar este un un gest unilatetral. Nu pot eu să influenţez decizia”, spune, luni, vicepreşedintele USR Claudiu Năsui.

    El precizează că, după demisia lui Dacian Cioloş din funcţia de preşedinte al formaţiunii, Cătălin Drulă rămâne preşedinte interimar.

    „Nu există distincţie între drepturile preşedintelui interimar şi drepturile preşedintelui neinterimar”, conchide Năsui.

    Luni, liderul USR, Dacian Cioloş, şi-a depus mandatul de preşedinte al formaţiunii. Preşedinţia va fi preluată de Cătălin Drulă, având în vedere că este vicepreşedintele care a obţinut cel mai mare număr de voturi la Congresul USR PLUS din 3 octombrie 2021.

  • Liberal din Braşov, care a instigat la violenţă postând o poza cu viceprimarul Boghiu, a demisionat

    Bogdan Pintilie a postat pe Facebook o fotografie în care viceprimarul Braşovului, Flavia Boghiu, apare cu un ochi vânăt, imaginea fiind modificată.

    Pintilie a scris în dreptul postării „Prinde bine rozul peste tot”, aluzie la faptul că Boghiu avea în fotografie părul roz şi ochiul vânăt.

    Liberalul a atenţionat că „acesta este un pamflet”, însă mulţi internauţi l-au criticat.

    După un val de critici, Bogdan Pintilie şi-a cerut scuze şi a retras postarea de pe Facebook.

    „Îmi cer public scuze doamnei Flavia Boghiu pentru postarea de ieri (duminică – n.r.), postare pe care am şi şters-o, tot ieri. De asemenea, îmi cer scuze tuturor doamnelor care au fost victime ale violenţei de orice fel şi care au văzut postarea mea. Deşi poza nu îmi aparţine şi am scris în textul postării că este un pamflet, regret ca fost interpretată greşit şi că am atins un subiect atât de sensibil, cu care foarte multe femei se confruntă. Întrucât subiectul a fost exploatat politic, am decis să demisionez din PNL, până la clarificarea acestei situaţii”, a spus liberalul.

     

  • PMP cere demisia conducerii ANRE: „Electricianul lui Dragnea şi toţi sinecuriştii PSD, PNL şi UDMR să plece din funcţie”

    Partidul Mişcarea Populară solicită demisia/demiterea întregii conduceri a ANRE pentru modul în care această instituţie a gestionat punerea în aplicare a legislaţiei adoptate de Parlamentul României pentru plafonarea şi compensarea facturilor la gaze naturale şi electricitate.

    „La fel cum s-a întâmplat şi la ASF în cazul falimentului CityInsurance, Autoritatea Naţională de Reglementare în Energie a fost mai preocupată să îi protejeze pe cei cărora ar trebui să li se impună regulile decât pe cetăţenii români. O instituţie a statului român care ar trebui să asigure tocmai respectarea legii de către companii şi să împiedice abuzurile a creat cadrul necesar spolierii oamenilor prin facturi uriaşe abuzive.

    Nu ştim dacă este vorba de rea-credinţă sau de incompetenţă crasă, dar electricianul lui Dragnea, fostul deputat PSD Dumitru Chiriţă, trebuie urgent să fie demis din fruntea ANRE. Nimic nu l-a recomandat vreodată pentru acest post în afară de slugărnicia faţă de Daddy comutată în sărutarea condurului lui Marcel Ciolacu. Pur şi simplu, ANRE a devenit un cimitir al elefanţilor politici tip Chiriţă (care a fugit în Caraibe să plângă de grija facturilor românilor) şi un sat de vacanţă pentru clientela politică a partidelor aflate la Putere. Dovadă în acest sens stă şi numirea recentă, cu voturile PSD, PNL şi UDMR în Parlament, a fratelui lui Paul Stănescu în conducerea ANRE”, este mesajul PMP

    Cititi mai multe pe www.gandul.ro

  • Un virusolog din America îi cere ministrului Rafila să demisioneze: „chiar nu vă e ruşine? ”

    Virusologul a reacţionat în urma unor declaraţii ale ministrului român despre noile vaccinuri şi despre campania de vaccinare din România. Poziţia ministrului va duce la frânarea campaniei, consideră Cristian Apetrei.

    „Până atunci va veni şi va trece valul 5. În care, datorită marii transmisibilitati a virusului, virusul îi va găşi pe toţi susceptibilii aflaţi la risc. Care vor suprasolicită din nou sistemul. Şi care vor muri datorită unei combinaţii de impostură, incompetenţa şi prostie a celor care ar fi trebuit să-i protejeze”, a scris cercetătorul român pe Facebook.

    Prin intermediul reţelei de socializare, Cristian Apetrei îi adresează mai multe întrebări ministrului Rafila.

    „Domnule profesor, da’ ce au vaccinurile actuale? Că faţă de varianta iniţială aveau o eficacitate (în inducerea de răspunsuri immune robuste) de aproape 100%. Superioară tuturor vaccinurilor produse până la momentul respectiv prin metode convenţionale. Fără adjuvanţi, cu efecte secundare minimale (după cum s-a văzut la administrarea a vreo câteva miliarde de doze). Faţă de Delta, vaccinurile mARN aveau o eficacitate de 90%. Faţă de Omicron, vaccinarea cu două doze reduce cu 35% riscul de infecţie severă şi moarte, iar boostul o reduce cu 70%. N-aţi avut timp să citiţi toate lucrurile astea?”, a întrebat Apetrei.

    Cercetătorul român mai spune că pentru a produce în masă un vaccin adaptat noilor tulpini este nevoie de aproximativ doi ani. În plus, Apetrei susţine că nici tratamentele despre care se vorbeşte în ultima perioadă nu pot pot face minuni.

    „De ce nu le spuneţi celor pentru care faceţi aceste declaraţii descreierate toate lucrurile astea? De ce nu le spuneţi celor pentru care vorbiţi că tratamentele sunt eficiente doar într-o fereastră de timp extrem de îngustă (pe care cei mai mulţi n-o prind pentru că vin prea târziu la spital)? Eu mă uit la ce spuneţi şi mă întreb: oare chiar am înnebunit, ori am intrat full throttle în Don’t look up?”, a criticat Cristian Apetrei.

    Virusologul îi cere ministrului Sănătăţii să demisioneze.

    „Poate nu ştiţi toate lucrurile astea şi atunci cea mai onorabilă soluţie este o demisie imediată, care v-ar împiedică să va mai faceţi de râs în halul asta în continuare. Sau poate le ştiţi, şi atunci cea mai onorabilă soluţie este o demisie imediată, pentru că aceste minciuni prin omisiune sau manipularea adevărului sunt neruşinate şi, din nou, fac nişte deservicii enorme campaniei de vaccinare, care este o prioritate a guvernului din care faceţi parte şi pe care în felul acesta îl sabotaţi în mod direct. Serios: chiar nu vă e oleacă ruşine?”, a precizat virusologul român.

    Acesta critică şi instituţiile medicale din România care nu iau atitudine şi astfel favorizează apariţia „unui impact extrem de negativ asupra politicilor de sănătate naţionale”.

  • Temperaturi record, calamităţi record, infectări record, creşteri economice record, exporturi record, profituri record, preţuri record, demisii record, depresie record, un număr record de oameni au auzit pronunţându-se a 15-a cifră din alfabetul grecesc

    De ceva timp, a discuta despre vreme nu mai este ceva banal, plictisitor. Anul acesta a plouat pe cel mai înalt vârf din Groenlanda. În SUA, o serie de state au raportat cele mai ridicate temperaturi pentru luna decembrie din mulţi, mulţi ani. Şi în unele regiuni din Canada au fost doborâte recordurile de temperatură ridicată. Aceasta în timp ce pe munţii din Hawaii a fost viscol. Iar în St. Petersburg temperatura a coborât la -21 de grade Celsius, cea mai joasă cotă din 1893 încoace. Extremele devin din ce în ce mai extreme, iar efectele s-au văzut anul acesta, din păcate, prea clar. Câteva oraşe din Germania au fost lovite fulgerător de inundaţii puternice, devastatoare, trezind în publicul german interesul pentru lupta cu încălzirea climatică. Acest lucru s-a văzut în alegeri. Epoca prudentei Merkel a apus, iar ecologiştii şi-au făcut loc la guvernarea celui mai puternic şi influent stat european. Ceilalţi doi colegi din coaliţia de guvernare (un guvern tripartit este, de asemenea, ceva neobişnuit pentru Germania) va trebui să-i asculte. La fel şi Europa. Vremea extremă a provocat, de asemenea, incendii record în Grecia, Italia şi Turcia, scoţând la lumină breşele din sistemele de apărare contra calamităţilor roase de nepăsare şi corupţie. Dar aceste lucruri amintesc cât de aproape pot ajunge războaiele pentru apă, ceva ce pentru Europa pare desprins din cărţile SF sau din  poveştile exploratorilor din Africa. De mult timp se spune că singurul mod în care Rusia poate readuce apa în Crimeea, o peninsulă pe care şi-a anexat-o de la Ucraina, este să invadeze Ucraina. Iar ultimele zile au fost sub semnul războiului. SUA au avertizat că Rusia pregăteşte tocmai invadarea Ucrainei. Ar trebui să mai mire că în 2020 vânzările de arme şi servicii militare au atins un nivel record la nivel mondial, de 531 de miliarde de dolari? Cifrele sunt din 2020, dar sunt cele mai recente pe care le oferă Stockholm International Peace Research Institute şi sunt publicate luna aceasta. 2021 a văzut vânzări record la multe lucruri, de ce n-ar fi din nou şi la arme? Dar poate că penuriile care definesc 2021 au afectat şi acest sector, aşa cum au lovit industria auto. 2021 a fost un an al penuriilor cum n-au mai fost niciodată după marele război.

    Ceea ce în decembrie 2019 puţină lume băga de seamă că există, „pneumonia ciudată” din Wuhan, s-a transformat într-o criză care a adus economiile, guvernele şi instituţiile lumii în situaţii cu care nu s-au mai confruntat niciodată. Crize au apărut una după alta, înşirate pe linia timpului ca un lanţ al slăbiciunilor şi se agravează una pe alta. Aşa s-a ajuns ca omicron, denumirea unei litere din alfabetul grecesc cu care a fost botezată o variantă nouă, cu potenţial periculos, a coronaviruslui care produce Covid-19, să le dea fiori şi celor mai tenace şefi de bănci centrale sau executivi de companii. După depresiunea economică din 2020 a urmat o explozie a consumului în 2021, odată cu redeschiderea economiilor, şcolilor, a circulaţiei şi a graniţelor şi cu niveluri record ale creşterilor economice. Cum producţia a rămas parţial paralizată de pandemie, iar boala a continuat să atace în diferite părţi ale lumii, oferta nu mai poate face faţă cererii şi au apărut lipsuri de orice, de la materii prime la cipuri pentru electrocasnice şi autovehicule. Este şi penurie de containere pentru transportul mărfurilor pe mare, ceea ce însemnă costuri cu transportul record. În unele ţări, penuriile au luat dimensiuni de criză. În Marea Britanie, spre exemplu, lipsa şoferilor de tir şi de cisterne a dus la o penurie de carburanţi la benzinării. Astfel, 2021 a adus cozi record la pompe. Ca să remedieze problema, guvernul britanic a făcut, iarăşi, ceva nemaivăzut, a folosit armata. Penuriile în general înseamnă un deficit de ofertă, iar aceasta înseamnă preţuri mari mari. Preţurile în creştere înseamnă inflaţie, iar inflaţia a atins în multe state, dezvoltate şi emergente deopotrivă, niveluri record. În Occident inflaţia este bună când se învârte în jurul cotei de 2%.

    Alte recorduri ale 2021: preţurile certificatelor de carbon în Europa; deficitul bugetar al Ungariei; profiturile băncilor franŢUZEŞTI, ale Gazprom, singura companiei care exportă gaze RUSEŞTI, şi ale Trafigura, unul dintre cei mai mari traderi de energie şi materii prime din lume; numărul de refugiaţi care traversează Canalul Mânecii spre Marea Britanie; numărul de jurnalişti băgaţi la închisoare;  scăderea şomajului din Spania; consumul de ceai din Turcia; vânzările gigantului chinez Alibaba de Singles’ Day; rata fertilităţii din China.

    Alte recorduri ale 2021: preţurile certificatelor de carbon în Europa; deficitul bugetar al Ungariei; profiturile băncilor FRANŢUZEŞTI, ale Gazprom, singura companiei care exportă gaze RUSEŞTI, şi ale Trafigura, unul dintre cei mai mari traderi de energie şi materii prime din lume; numărul de refugiaţi care traversează Canalul Mânecii spre Marea Britanie; numărul de jurnalişti băgaţi la închisoare;  scăderea şomajului din Spania; consumul de ceai din Turcia; vânzările gigantului chinez Alibaba de Singles’ Day; rata fertilităţii din China.

    Alte recorduri ale 2021: preţurile certificatelor de carbon în Europa; deficitul bugetar al Ungariei; profiturile băncilor fRANŢUZEŞTI, ale Gazprom, singura companiei care exportă gaze RUSEŞTI, şi ale Trafigura, unul dintre cei mai mari traderi de energie şi materii prime din lume; numărul de refugiaţi care traversează Canalul Mânecii spre Marea Britanie; numărul de jurnalişti băgaţi la închisoare;  scăderea şomajului din Spania; consumul de ceai din Turcia; vânzările gigantului chinez Alibaba de Singles’ Day; rata fertilităţii din China.

    În Germania, indicatorul este de două ori mai mare. S-au scumpit toate şi energia cel mai mult, iar Rusia s-ar putea să aibă o vină, sau măcar o contribuţie la acest lucru. Este învinovăţită că nu pompează suficiente gaze în Europa pentru a le permite clienţilor europeni să-şi facă suficiente rezerve pentru această iarnă. Rusia îşi respectă contractele, dar nu face nimic în plus. Unii spun că astfel vrea să forţeze mâna europenilor pentru a-i face şi mai dependenţi de gazele ei. Alţii spun că Rusia n-ar putea pompa mai mult nici dacă ar vrea. A neglijat investiţiile în producţie, iar incendiile din nordul ţării, datorate temperaturilor şi secetei record, s-ar putea să fi afectat sever infrastructura de acolo. Rezultatul este că rezervele din depozitele de gaze europene au stat mult timp la niveluri minime record, iar preţurile gazelor, şi al energiei, sunt la maxime istorice. Energia scumpă şi vremea extremă ar putea însemna că la primăvară preţurile alimentelor pot atinge şi ele niveluri record. Omicron, deşi nou apărută, este responsabilă de un număr record de infectări în ţări precum Germania şi Franţa, care, pentru că sunt mai bogate, ar trebui să fie mai bine pregătite. Sunt analişti care spun că numai o revenire a pandemiei mai poate salva lumea de inflaţie. Dar cine mai poate şti ce aduce 2022? Cine ştie cum se va manifesta varianta omega a coronavirusului? Lumea are deja oarecare experienţă şi se adaptează. Munca de acasă a devenit muncă de la distanţă şi pentru unii munca a devenit doar o pauză în vacanţă. În multe cazuri, statul acasă a schimbat atât de mult viaţa oamenilor, în bine, încât aceştia nu mai vor să se întoarcă la angajator. În SUA, unde salariaţii au în general condiţii mai severe de muncă (concedii neplătite, program inflexibil) decât în Europa, a apărut „marea demisie în masă”. Dar tot în multe cazuri schimbările sunt un coşmar. Sunt experţi care avertizează că izolarea se transformă într-o mare de depresie. Alte recorduri ale 2021: preţurile certificatelor de carbon în Europa; deficitul bugetar al Ungariei; profiturile băncilor franţuzeşti, ale Gazprom, singura companiei care exportă gaze ruseşti, şi ale Trafigura, unul dintre cei mai mari traderi de energie şi materii prime din lume; numărul de refugiaţi care traversează Canalul Mânecii spre Marea Britanie; numărul de jurnalişti băgaţi la închisoare;  scăderea şomajului din Spania; consumul de ceai din Turcia; vânzările gigantului chinez Alibaba de Singles’ Day; rata fertilităţii din China. Ce va aduce 2022? Poate nimic nou şi doar extinderea tendinţelor actuale. Poate invadarea Belarusului de către Rusia, că tot şi-a adus armata în regiune, iar Occidentul e supărat pe Lukaşenko pentru că a provocat o criză a refugiaţilor la graniţa cu Polonia. Dar sunt multe incertitudini. Poate din spaţiu să se vadă lucrurile mai clar. Anul acesta a marcat un pas de cotitură în turismul spaţial. Primii miliardari au ajuns în spaţiu, iar unul, un japonez, chiar pe Staţia Spaţială Internaţională. Mulţi i-ar vrea rămaşi acolo. 2021 a făcut cel puţin acest lucru clar.

    Ce va aduce 2022? Poate nimic nou şi doar extinderea tendinţelor actuale. Poate invadarea Belarusului de către Rusia, că tot şi-a adus armata în regiune, iar Occidentul e supărat pe Lukaşenko pentru că a provocat o criză a refugiaţilor la graniţa cu Polonia. Dar sunt multe incertitudini. Poate din spaţiu să se vadă lucrurile mai clar. Anul acesta a marcat un pas de cotitură în turismul spaţial. Primii miliardari au ajuns în spaţiu, iar unul, un japonez, chiar pe Staţia Spaţială Internaţională. Mulţi i-ar vrea rămaşi acolo. 2021 a făcut cel puţin acest lucru clar.

  • Florin Roman a demisionat din funcţia de ministru al Digitalizării şi a anunţat că-l cheamă în instanţă pe Dacian Cioloş

    Florin Roman a făcut anunţul privind demisia pe Facebook. Totodată, liberalul a anunţat că intenţionează să-l dea în judecată pe Dacian Cioloş pentru acuzaţiile făcute în acest caz.

    „Am înaintat azi demisia din funcţia de ministru, mulţumind premierului şi echipei guvernamentale.Când albul devine negru, când orice vorba îţi este răstălmăcită, când îţi asumi erori materiale, dar se ajunge la linşaj din prima zi de mandat, este prea mult. Nu vreau că acest scandal să afecteze activitatea Executivului. Cu cel care a coordonat tema şi atacul, dl Dacian Cioloş ne vedem în instanţa. Mi-a lipit eticheta de plagiator fără că o instanţa sau comisie să dea un verdict”, a spus Florin Roman.

    Fostul ministru sugerează că în spatele scandalului sunt interese financiare.

    „În rest, celor care au pus ochii pe cele 2 miliarde de euro pentru “conectarea” în regim de monopol la digitalizare, va spun un singur lucru: Aţi învins! Nu aţi reuşit să mă acuzaţi de fapte penale, dar aţi dus la demisia unui ministru pe neglijenţe din CV. Plec din funcţia de ministru cu fruntea sus! Aşa să îmi ajute Dumnezeu”, a precizat Florin Roman.

    Săptămâna aceasta, premierul Nicolae Ciucă i-a cerut lui Florin Roman să-şi clarifice situaţia privind acuzaţiile de plagiat.