BusinessMagazin

Tag: cutremur

  • Cutremurul care a lovit sudul Turciei şi nord-vestul Siriei, cel mai grav eveniment din ultimii 100

    Şeful ONU pentru ajutoare umanitare, Martin Griffiths, a descris sâmbătă cutremurul devastator care a lovit sudul Turciei şi nord-vestul Siriei drept “cel mai grav eveniment din ultimii 100 de ani în această regiune”.

    Griffiths a descris, de asemenea, într-o conferinţă de presă în provincia turcă Kahramanmaras, răspunsul Turciei la dezastru ca fiind “extraordinar”.

    De asemenea, el a declarat pentru Reuters că speră ca în Siria ajutoarele să ajungă atât în zonele controlate de guvern, cât şi în cele controlate de opoziţie, dar că lucrurile în această privinţă “nu sunt încă clare”.

    Bilanţul cutremurului de luni din sudul Turciei şi nordul Siriei a depăşit 24.000 de morţi.

  • Cutremurul devastator din Turcia soseşte într-un moment critic pentru viitorul ţării: Cu o economie la pământ şi o conducere care se clatină, distrugerile provocate de semisul de 7,8 grade zguduie din temelii stabilitatea statului

    Viaţa a milioane de oameni din Turcia şi Siria s-a schimbat pentru totdeauna luni, după ce două cutremure consecutive au provocat unde de şoc pe sute de kilometri.

    La nouă ore distanţă şi cu o magnitudine de 7,8 în Turcia şi 7,5 în Siria pe scara Richter, cutremurele în cauză au fost cele mai violente dezastre naturale din regiune înregistrate în ultimul secol, potrivit CNBC.

    La momentul redactării acestui articol, bilanţul cutremurelor depăşeşte 12.000 de morţi, multe persoane fiind încă dispărute şi grav rănite. Organizaţia Mondială a Sănătăţii a estimat la 23 de milioane numărul persoanelor afectate de dezastru. Cel puţin 6.000 de clădiri s-au prăbuşit, multe dintre ele având încă locuitori în interiorul lor. Eforturile de salvare continuă să fie prioritatea principală, cu aproximativ 25.000 de oameni desfăşuraţi în Turcia şi alte mii de persoane trimise de peste hotare – dar o furtună de iarnă aspră ameninţă acum vieţile supravieţuitorilor şi ale celor încă prinşi sub dărâmături.

    Siria, devastată de 12 ani de război şi terorism, este cel mai puţin pregătită să facă faţă unei astfel de crize. Infrastructura sa este puternic epuizată, iar ţara se află în continuare sub sancţiuni occidentale. 

    În timp ce praful catastrofei încă se aşterne, analiştii regionali se concentrează asupra efectului pe termen mai lung pe care catastrofa l-ar putea avea asupra Turciei, o ţară a cărei populaţie de 85 de milioane de locuitori era deja sufocată de probleme economice.

    Anul acesta va reprezenta un punct de cotitură critic pentru Turcia, care se apropie de alegerile prezidenţiale din 14 mai. Rezultatul acestor alegeri – indiferent dacă actualul preşedinte Recep Tayyip Erdogan rămâne sau nu la putere – are consecinţe masive pentru populaţia, economia, moneda şi democraţia Turciei.

    Răspunsul lui Erdogan la dezastru va juca acum un rol major în viitorul său politic.

    „Dacă efortul de salvare este gestionat greşit şi oamenii devin frustraţi, vor exista reacţii negative”, a declarat marţi Mike Harris, fondatorul Cribstone Strategic Macro, pentru CNBC. „Şi cealaltă problemă, desigur, este cea a clădirilor, sever afectate de seism. În măsura în care acestea au fost construite în conformitate cu noile coduri şi autorităţile nu au impus reglementări, ar putea exista o ripostă serioasă pentru Erdogan”.

    În ceea ce priveşte economia Turciei, situaţia va deveni şi mai tulbure în contextul dezastrului recent. Declinul economic al Ankarei a fost alimentat de o combinaţie între preţurile ridicate ale energiei la nivel mondial, pandemia Covid-19 şi războiul din Ucraina şi, în principal, de politicile economice conduse de Erdogan, care au suprimat ratele dobânzilor în ciuda inflaţiei în creştere, trimiţând lira turcească la un minim record faţă de dolar. Rezervele valutare ale Turciei au scăzut brusc în ultimii ani, iar deficitul de cont curent al Ankarei a crescut vertiginos.

    Lira turcească a pierdut aproape 30% din valoarea sa faţă de dolar în ultimul an, afectând grav puterea de cumpărare a turcilor şi afectând popularitatea lui Erdogan.

    Pe plan internaţional, viitorul Turciei afectează războiul din Ucraina, având în vedere rolul de mediator al lui Erdogan între Ucraina şi Rusia. Turcia este principalul membru NATO care încă mai stă în calea aderării Suediei şi Finlandei la puternica alianţă de apărare.

    Ankara intermediază, de asemenea, iniţiativa pentru cereale la Marea Neagră între Ucraina şi Rusia, care permite exportul de provizii vitale de cereale din Ucraina către restul lumii, în ciuda blocadei navale ruseşti asupra porturilor ucrainene de la Marea Neagră.

    Răspunsul lui Erdogan la cutremure – şi performanţa electorală ulterioară – va avea un impact asupra tuturor acestor aspecte.

  • Numărul morţilor în urma cutremurului din Turcia-Siria a trecut de 7.800

    Preşedintele turc Tayyip Erdogan a declarat stare de urgenţă în 10 provincii. Dar locuitorii din mai multe oraşe turceşti afectate şi-au exprimat furia şi disperarea faţă de ceea ce au spus că a fost un răspuns lent şi inadecvat din partea autorităţilor la cel mai mortal cutremur care a lovit Turcia din 1999 încoace.

    “Nu există nici măcar o singură persoană aici. Suntem sub zăpadă, fără casă, fără nimic”, a declarat Murat Alinak, a cărui casă din Malatya s-a prăbuşit şi ale cărui rude sunt date dispărute. “Ce să fac, unde să mă duc?”.

    Cutremurul cu magnitudinea 7,8 de luni, urmat câteva ore mai târziu de un al doilea cutremur aproape la fel de puternic, a dărâmat mii de clădiri, inclusiv spitale, şcoli şi blocuri de apartamente, a rănit zeci de mii de persoane şi a lăsat nenumărate persoane fără adăpost în Turcia şi în nordul Siriei.

    Echipele de salvare s-au străduit să ajungă în unele dintre cele mai afectate zone, fiind reţinute de drumurile distruse, de vremea nefavorabilă şi de lipsa resurselor şi a echipamentelor grele. Unele zone au rămas fără combustibil şi electricitate.

    Având la îndemână puţine ajutoare imediate, locuitorii au scotocit printre dărâmături, uneori chiar şi fără unelte de bază, într-o căutare disperată de supravieţuitori.

    Oficialii din domeniul ajutorului şi-au exprimat îngrijorarea deosebită cu privire la situaţia din Siria, deja afectată de o criză umanitară după aproape 12 ani de război civil.

    Erdogan a declarat 10 provincii turceşti zonă calamitată şi a impus o stare de urgenţă pentru trei luni care va permite guvernului să ocolească parlamentul în adoptarea de noi legi şi să limiteze sau să suspende drepturile şi libertăţile.

    Guvernul va deschide hoteluri în centrul turistic Antalya pentru a găzdui temporar persoanele afectate de cutremure, a declarat Erdogan, care se va confrunta cu alegeri naţionale peste trei luni.

    Bilanţul victimelor din Turcia a crescut la 5.894 de morţi, a declarat vicepreşedintele Fuat Oktay. Peste 34.000 de persoane au fost rănite. În Siria, bilanţul a fost de cel puţin 1.932 de morţi, potrivit guvernului şi unui serviciu de salvare din nord-vestul ţării, controlat de insurgenţi.

    Autorităţile turce spun că aproximativ 13,5 milioane de persoane au fost afectate într-o zonă care se întinde pe o distanţă de aproximativ 450 km, de la Adana, în vest, până la Diyarbakir, în est, şi 300 km, de la Malatya, în nord, până la Hatay, în sud.

    Autorităţile siriene au raportat decese până în sudul Hama, la aproximativ 250 km de epicentru.

    “Este acum o cursă contra cronometru”, a declarat la Geneva directorul general al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, Tedros Adhanom Ghebreyesus. “Cu fiecare minut, cu fiecare oră care trece, şansele de a găsi supravieţuitori în viaţă scad”.

    În Antakya, capitala provinciei Hatay, care se învecinează cu Siria, echipele de salvare erau rare, iar locuitorii au scotocit singuri printre dărâmături. Oamenii au solicitat căşti, ciocane, răngi şi frânghii.

    O femeie în vârstă de 54 de ani, pe nume Gulumser, a fost scoasă în viaţă dintr-o clădire de opt etaje la 32 de ore după cutremur.

    O altă femeie a strigat apoi la salvatori: “Tatăl meu era chiar în spatele camerei în care se afla ea. Vă rog, salvaţi-l”.

    Peste 12.000 de membri ai personalului turc de căutare şi salvare lucrează în zonele afectate, alături de 9.000 de soldaţi. Peste 70 de ţări au oferit echipe de salvare şi alte ajutoare.

    Însă amploarea dezastrului este descurajantă. “Zona este enormă. Nu am mai văzut aşa ceva până acum”, a declarat Johannes Gust, de la serviciul de pompieri şi salvare din Germania, în timp ce încărca echipamente într-un camion pe aeroportul din Adana.

    Autoritatea de gestionare a dezastrelor şi a situaţiilor de urgenţă din Turcia a declarat că 5.775 de clădiri au fost distruse în urma cutremurului şi că 20.426 de persoane au fost rănite.

    Două echipe ale Agenţiei SUA pentru Dezvoltare Internaţională, cu câte 80 de persoane fiecare şi 12 câini, urmează să ajungă miercuri dimineaţă în Turcia şi să se îndrepte spre provincia Adiyaman din sud-estul ţării, pentru a se concentra pe căutarea şi salvarea în mediul urban.

    Purtătorul de cuvânt al UNICEF, James Elder, a declarat reporterilor de la Geneva că seismul “este posibil să fi ucis mii de copii”.

    Refugiaţii sirieni din nord-vestul Siriei şi din Turcia se numără printre cele mai vulnerabile persoane afectate, a declarat Elder.

    În oraşul sirian Hama, Abdallah al Dahan a declarat că marţi aveau loc înmormântări pentru mai multe familii.

    “Este o scenă terifiantă în toate sensurile”, a declarat Dahan, contactat telefonic. “În toată viaţa mea nu am văzut aşa ceva, în ciuda a tot ceea ce ni s-a întâmplat”.

    Moscheile şi-au deschis porţile pentru familiile ale căror case au fost avariate.

    Agenţia siriană de ştiri de stat SANA a declarat că cel puţin 812 persoane au fost ucise în provinciile controlate de guvern Alep, Latakia, Hama, Idlib şi Tartous.

    Cel puţin 1.120 de persoane au fost ucise în nord-vestul Siriei, controlat de opoziţie, iar bilanţul este de aşteptat să “crească dramatic”, a declarat echipa de salvare Căştile Albe. “Echipele noastre depun multe eforturi, dar nu reuşesc să răspundă la catastrofă şi la numărul mare de clădiri prăbuşite”, a declarat şeful grupului, Raed al-Saleh.

    Un oficial umanitar al ONU în Siria a declarat că lipsa de combustibil şi vremea aspră au creat obstacole.

    “Infrastructura este avariată, drumurile pe care obişnuiam să le folosim pentru munca umanitară sunt deteriorate”, a declarat coordonatorul rezident al ONU, El-Mostafa Benlamlih, pentru Reuters din Damasc.

    În Malatya, Turcia, localnicii fără echipament specializat şi nici măcar mănuşi au încercat să scotocească printre resturile caselor dărâmate de forţa cutremurului. “Nepoţii socrilor mei sunt acolo. Suntem aici de două zile. Suntem devastaţi”, a declarat Sabiha Alinak. “Unde este statul? Îi implorăm. Lăsaţi-ne pe noi să o facem, îi putem salva. O putem face cu mijloacele noastre”.

  • Urmările cutremurului: mai mulţi membri ai Statului Islamic au evadat dintr-o închisoare din Siria

    Mai mulţi membri ai Statului Islamic, închişi într-o închisoare siriană, au evadat în timpul cutremurului.

    Cel puţin 20 de prizonieri au evadat după ce deţinuţii s-au răzvrătit într-o închisoare a poliţiei militare din Rajo, în apropiere de graniţa cu Turcia. În interior, se află 2.000 de deţinuţi, dintre care aproximativ 1.300 sunt luptători ai SI.

    „După ce a avut loc cutremurul, Rajo a fost afectat, iar deţinuţii au început să se revolte şi au preluat controlul asupra unor părţi ale închisorii. Aproximativ 20 de deţinuţi au fugit… despre care se crede că sunt militanţi ai SI”, a declarat pentru AFP o sursă din cadrul unităţii.

    Statul Islamic este considerat o organizaţie teroristă de numeroase state oocidentale.

  • Cutremur. Un bebeluş s-a născut sub dărâmături, mama lui a murit

    Scena dramatică s-a derulat în doar câteva ore. O organizaţie de voluntari sirieni a distribuit o înregistrare video în care apare un bebeluş scos în viaţă din dărâmături, în satul Qatma, relatează CBS News.

    Nou-născutul a venit pe lume sub dărâmături, iar mama lui a murit. Femeia însărcinată a fost prinsă sub o clădire prăbuşită în Alep, au relatat activiştii locali.

    Bilanţul victimelor cutremurului cu magnitudinea de 7,8 grade şi al multiplelor replici de luni din Siria şi Turcia a depăşit 5.000 de morţi, iar Organizaţia Mondială a Sănătăţii a declarat că salvarea persoanelor prinse între dărâmături în condiţii de îngheţ este o “cursă contra cronometru”.

    Siria, care se confruntă deja cu o criză a refugiaţilor după 12 ani de război civil brutal, are acum dificultăţi deosebite. Zona cea mai afectată de cutremur este împărţită între teritoriul controlat de guvern, controlat de preşedintele sirian Bashar al-Assad, şi teritoriul controlat de opoziţie, care se învecinează cu Turcia şi este înconjurat de forţele guvernamentale.

  • Greblă, despre punctele de ajutor postseismic: Sunt stabilite, dar nu sunt astăzi operaţionale

    Prefectul Capitalei, Toni Greblă, afirmă că, în prezent, nu există puncte de prim ajutor, dar acestea pot fi operaţionalizate în şcoli, instituţii de stat şi săli de sport în cazul unui cutremur.

    „Nu avem puncte, sunt stabilite dar nu sunt puncte care să fie astăzi operaţionale, pentru că este vorba de şcoli, instituţii de stat, săli de sport, etc, dar care imediat dacă doamne fereşte se întâmplă un cutremur pot fi folosite pentru o adăpostire temporară. Există internatele, există şcolile, internatele de licee, ale facultăţilor, pentru că în cazul unor asemenea evenimente, cursurile facultăţilor, programul de funcţionare a şcolilor se întrerupe, astfel încât există spaţii suficiente, predeterminate pentru un asemenea nedorit eveniment”, spune Toni Greblă.

    Prefectvul Capitalei afirmă că „cvasi-majoritatea clădirilor şcolare sunt expertizate”.

    „De altfel, ce s-a construit, mai ales după anul 1977, s-a construit respectând o normă foarte strictă care permite clădirilor să reziste la un cutremur de cel puţin 8 grade pe scara Richter”, încheie Greblă..

  • 5.775 de clădiri confirmate ca fiind prăbuşite în Turcia

    24.400 de persoane sunt implicate în operaţiunile de căutare şi salvare din Turcia. 5.775 de clădiri confirmate ca fiind prăbuşite. Un cutremur cu magnitudinea de 5,7 grade s-a produs marţi în estul Turciei.

    Numărul de personal ar urma să crească odată cu sosirea altor persoane, deşi iarna împiedică desfăşurarea lor, a declarat marţi Orhan Tatar, oficial al agenţiei de gestionare a dezastrelor.

    Associated Press relatează că Tatar a primit 11.342 de rapoarte privind clădiri prăbuşite, dar doar 5.775 dintre aceste rapoarte au fost confirmate.

    Aproximativ 55 de elicoptere au efectuat 154 de ieşiri pentru a transporta ajutoare de urgenţă, iar aproximativ 85 de camioane distribuiau alimente, a spus el.

    “Condiţiile meteorologice nefavorabile continuă în regiune. Prin urmare, din când în când poate fi dificil să se transporte aceste echipe de căutare şi salvare în regiune”, a adăugat el.

    Temperaturile din timpul nopţii în oraşul Gaziantep, afectat de cutremur, au coborât până la -5 C (23 F).

    Un cutremur cu magnitudinea de 5,7 grade s-a produs marţi în estul Turciei, conform Centrului Seismologic European Mediteranean (EMSC). Reuters relatează că seismul a avut loc la o adâncime de 46 km.

    Seismologii se aşteaptă să existe o serie de replici după cele două cutremure majore de luni. Deşi mai puţin puternice decât evenimentul iniţial, acestea reprezintă un risc pentru salvatori şi ar putea provoca noi prăbuşiri în rândul clădirilor deja şubrezite de cutremurele de luni.

  • Bilanţul cutremurului: Aproape 3.000 de morţi în Turcia, cel puţin 1.444 în Siria

    Echipele de salvare au lucrat în noaptea de luni spre marţi pentru a elibera persoanele prinse sub dărâmăturile clădirilor din sudul Turciei, în timp ce bilanţul victimelor cutremurului a crescut la peste 4800 de morţi în Turcia şi Siria.

    Aproape 8.000 de persoane au fost salvate din 4.758 de clădiri distruse de cutremurul de luni, a anunţat Autoritatea turcă pentru gestionarea dezastrelor şi a situaţiilor de urgenţă (AFAD).

    Şeful AFAD, Yunus Sezer, a declarat că 2.921 de persoane au murit în Turcia, în timp ce replici au continuat să zguduie regiunea. Un alt cutremur cu magnitudinea de 5,6 a lovit marţi centrul Turciei, a anunţat Centrul Seismologic European Mediteranean (EMSC).

    Temperaturile au scăzut aproape de zero grade în timpul nopţii, înrăutăţind condiţiile pentru persoanele prinse sub dărâmături sau rămase fără adăpost. În Kahramanmaras, la nord de Hatay, familii întregi s-au adunat în jurul focurilor şi s-au înfăşurat în pături pentru a se încălzi.

    În Siria, cel puţin 1.444 de persoane au fost ucise şi aproximativ 3.500 au fost rănite, potrivit cifrelor guvernului de la Damasc şi ale lucrătorilor de salvare din regiunea de nord-vest controlată de insurgenţi.

    Preşedintele turc Tayyip Erdogan, care se pregăteşte pentru alegerile dificile din luna mai, a calificat cutremurul drept un dezastru istoric şi a declarat că autorităţile fac tot ce pot. El a spus că 45 de ţări s-au oferit să ajute la eforturile de căutare şi salvare.

  • ÎN SFÂRŞIT! Cât de sigure sunt blocurile noi faţă de cele vechi. Care sunt cele mai SIGURE blocuri din Bucureşti în caz de cutremur

    Bucureştiul este capitala europeană care prezintă cel mai mare risc seismic. Numai în Bucureşti sunt peste 350 de clădiri încadrate în clasa I de risc, la care se adaugă încă aproximativ 2.150 de clădiri încadrate în diferite clase de risc. Toate aceste clădiri reprezintă un real pericol pentru locatari. Majoritatea blocurilor din Bucureşti sunt însă expertizate în urmă cu peste 20 de ani, ceea ce înseamnă că imobilele deja clasificate nu sunt singurele clădiri care riscă să se prăbuşească. 

    N.Red: Acest interviu a fost publicat prima oară în anul 2020. 

    România nu este o ţară ferită de cutremure. Vrancea este una dintre cele mai active zone seismice din Europa, care provoacă totodată printre cele mai puternice şi distructive cutremure. România are risc seismic major în privinţa cutremurelor de 6-7 grade pe scara Richter, care, alături de adâncimea relativ mare la care se produc, sunt extrem de periculoase, în special pentru blocurile din oraşele aflate în raza directă de propagare. 

    Statistic, cutremure cu magnitudinea de 6 grade apar în Vrancea la aproximativ 10 ani, în timp ce seisme de 7 grade la fiecare 33 ani, iar cele cu magnitudinea de peste 7,5 grade la fiecare 80 de ani. Ultimul seism de peste 7 grade (7.1 grade pe scara Richter) a fost pe 30 August 1986, în urmă cu 35 de ani. 

    Matei Sumbasacu, inginer constructor, fondator Re:Rise – Asociaţia pentru Reducerea Riscului Seismic, prima organizaţie din România dedicată reducerii riscului seismic, ne-a răspuns la o serie de întrebări, de la cât de sigure sunt blocurile din Bucureşti, până la cele mai bine construite imobile şi ce trebuie să faci în caz de cutremur. 

    ZF: Cât de pregătit este Bucureştiul pentru un seism major? 

     

    Matei Sumbasacu: Problema este că nu ştim exact cât de vulnerabili suntem. Ştim că avem aproximativ 350 de clădiri încadrate în clasa I de risc seismic, cu pericol de colaps în cazul unui cutremur major. Pe lângă acestea, mai sunt cele din clasa RS II – clădiri care ar putea suferi avarii structurale importante – tot cam 350 la număr. Acestora li se adaugă cele aproximativ 1.600 de clădiri expertizate în anii ‘90 şi găsite vulnerabile, care au fost încadrate în categorii de urgenţă – U1, U2, sau U3. După calcul, 99% dintre acestea intră în clasa RS I, adică bulină roşie.

    Totuşi, în mod oficial, ele sunt clădiri despre care nu ştim nimic – trebuie reexpertizate ca să „descoperim” (din nou, după peste 20 de ani de când am descoperit prima oară) cât de vulnerabile sunt, din cauză că sistemul de clasificare s-a schimbat în 1996.

    Aşadar, avem aproximativ 2.200 de clădiri despre care avem deja hârtii (expertize) că sunt periculoase. Pe lângă ele, mai sunt nu ştim câte clădiri care nu au fost niciodată expertizate şi care sunt şi ele periculoase. Estimările noastre, foarte grosiere, vorbesc despre cam 3.500 de clădiri cu adevărat periculoase. Poate acest număr e chiar optimist, ţinând cont că unele raportări de după 1977 vorbesc despre 6.000 de clădiri care ar fi necesitat lucrări de intervenţie de urgenţă – imobile avariate major la seismul din 4 martie 1977.

    Totuşi, pregătirea nu constă doar în starea clădirilor – este un întreg ecosistem – intervenţie, comunitate, autorităţi, leadership, fond construit, conştientizare, etc. Spre exemplu, noi, la Re:Rise, lucrăm acum cu DSU pentru crearea primei baze de date digitală cu utilajele disponibile în mediul privat pentru intervenţie post-seism. Proiectul se numeşte #ReDU şi este prima componentă a unui proiect mult mai mare şi mai ambiţios prin care vrem să îi ajutăm pe cei care intervin să ajungă mai repede la cei care au nevoie de ei – cei prinşi sub dărâmături.

    De asemenea, derulăm proiectul Antiseismic District, împreună cu ARCEN – primul proiect de abilitare a unei comunităţi urbane pentru a face faţă cutremurului. Ne întâlnim cu oamenii în spaţii accesibile din cartierul lor, îi învăţăm ce e de făcut în caz de cutremur, paşii pentru consolidare, trusa pentru seism şi, în special, îi ascultăm şi pornim această conversaţie în comunitatea lor. Dăm startul unei conversaţii despre pregătire şi supravieţuire şi implicăm întreaga comunitate în ea.

    ZF: Care sunt cele mai sigure blocuri din Bucuresti? 

     

    Matei Sumbasacu: Pe măsură ce timpul a trecut, cunoştinţele inginereşti despre cutremure s-au lărgit şi am început să proiectăm clădiri din ce în ce mai bune. Începând cu anul 1978, s-a introdus codul de proiectare seismică P100 – cod care a devenit din ce în ce mai strict o dată cu trecerea timpului. Însă nu doar proiectarea dă siguranţa unei clădiri, ci şi execuţia sau, mai bine zis, conştiinciozitatea în execuţie. Din acest punct de vedere, cred că, în mod firesc, nivelul cel mai mare de conştiinciozitate în execuţie a fost în anii imediat următori marelui cutremur din 1977. Atunci toată lumea avea proaspătă în minte tragedia adusă de cutremur şi nimeni nu îşi permitea să mai facă rabat în ceea ce priveşte sistemul structural al clădirilor.

    ZF: Este vreo diferenţă de rezistenţă la cutremur între blocurile de 4, 8 sau 10+ etaje? Dar între blocurile construite înainte de ’77 şi cele după cutremur? 

     

    Matei Sumbasacu: Diferenţa dintre blocurile de diverse înălţimi nu e dată de „rezistenţa” lor ci, mai degrabă, de fenomenul care dărâmă clădiri la cutremur – rezonanţa. Cutremurele sunt sume de oscilaţii şi, în funcţie de unele caracteristici, aceste oscilaţii sunt de perioadă mai lungă (adică mai lente, unduioase) sau mai scurtă (adică mai dese). Cutremurele vrâncene, datorită faptului că sunt cutremure de medie adâncime (provin de la 70-170km adâncime), produc oscilaţii de perioadă mai lungă decât majoritatea cutremurelor din lume.

    Acestea tind să afecteze mai rău clădiri mai înalte – undeva între 6-12 etaje, ca regim de înălţime, gorsier vorbind. Majoritatea cutremurelor din lume sunt cutremure de suprafaţă şi tind să afecteze clădiri joase şi rigide – case din zidărie cu regim de înălţime maxim P+1. Vorbind despre standardele (normativele) de proiectare, trebuie menţionat că ele au început să fie corect adaptate la cutremurele vrâncene începând cu anul 1978.

    E foarte important de ştiut faptul că, de pildă, între 1963 şi 1978 a funcţionat un normativ de proiectare care considera că şi noi avem parte de cutremure de suprafaţă, deci care afectează clădiri scunde şi rigide – în consecinţă, în acea perioadă, clădirile scunde au fost mult mai temeininc proiectate aseismic decât cele înalte. Astfel, multe clădiri vulnerabile de astăzi (afectate în 1977 şi lăsate neraparate) sunt fix acele blocuri cu regim mare de înălţime şi proiectate în acea perioadă – blocuri care, deşi nu au picat în 1977, au fost grav afectate.

    ZF: Cât de sigure sunt blocurile noi?

     

    Matei Sumbasacu: Discuţia este despre 2 componente – nivelul proiectării şi asigurarea calităţii în execuţie (sau conştiinciozitatea). Din punct de vedere al proiectării, blocurile noi sunt cel mai bine pregătite din istoria noastră – ne pregătim clădirile pentru cel mai mare cutremur pentru care le-am pregătit vreodată.

    Totuşi, calitatea în execuţie (adică în ce măsură ceea ce există în proiect se transpune în realitate) depinde de foarte mulţi factori – dinamica pieţei, capacitatea statului de a controla, capacitatea companiilor de execuţie, implicarea personalului calificat, etc.

    De obicei, atunci cînd există un „avânt” în piaţă şi când se construieşte mult şi repede, calitatea tinde să scadă. Totuşi, normele sunt atât de stricte acum încât e puţin probabil ca o clădire nouă să fie nesigură din punct de vedere structural (nu imposibil, însă).

    Calitatea slabă în execuţie, precum şi dorinţa dezvoltatorilor de a mai economisi nişte bani, se reflectă, de obicei, în nivelul finisajelor sau al instalaţiilor, dar nu în siguranţa structurală a clădirii. Situaţia este pe dos pentru clădirile dinainte de 1978, unde conştiinciozitatea execuţiei, sau măiestria constructorilor şi a proiectanţilor (pentru cele pre-1940), au făcut ca ele să reziste până azi – cele care au rezistat. Dar asta nu înseamnă că sunt sigure.

    ZF: Majoritatea cladirilor care au “căzut” în 1977 erau cu structuri pe cadre, cu magazine la parter. Sunt mai sigure blocurile cu structură de zidărie?

     

    Matei Sumbasacu: Concepţia din proiectarea structurală s-a schimbat total între timp. Blocurile noi nu sunt pe cadre ci, aproape exclusiv, pe cadre şi pereţi de forfecare – pereţii sunt cel mai important element de preluare a eforturilor seismice în proiectarea din prezent, iar ei erau aproape inexistenţi înainte de 1978.

    Magazinele (sau parcările!) la parter sunt, într-adevăr, periculoase pentru că dau naştere la fenomenul de parter flexibil – fenomen ce a dus la prăbuşirea blocului Lizeanu în 1977, de exemplu.

    Dacă ar fi să aleg 2 lucruri periculoase pe care le văd în construcţia clădirilor noi de la noi, acestea ar fi acest parter flexibil (păstrarea spaţiului fără pereţi la parter pentru a amenaja parcare sau magazin) şi folosirea planşeelor post-tensionate, de tip „dală” (deci fără grinzi).

    Grinzile, pe lângă rolul structural, au şi rolul secundar ca, dacă totuşi se produce colapsul clădirii, să mai existe un spaţiu de 40-60 cm între planşeele prăbuşite – spaţiu care se poate dovedi vital pentru cei prinşi sub dărâmături. 

    ZF: Majoritatea blocurilor noi au o fundaţie de 1,5 metri adâncime. Este suficient pentru o construcţie de peste 10 etaje?

     

    Matei Sumbasacu: Fundaţia este element structural şi se supune aceloraşi exigenţe ca restul structurii. Ea este proiectată şi verificată de persoane abilitate, iar execuţia ei este destul de temeinic supravegheată. De asemenea, există mai multe tipuri de fundaţii – izolate, radier general, fundaţii indirecte (pe piloţi), etc.

    Majoritatea blocurilor noi pe care le ştiu eu şi au un aşa regim de înălţime sunt fundate ori indirect (pe piloţi foraţi), ori au niveluri de subsol şi radier general de 1-1.5m grosime. Nu cred că la nivelul fundaţiilor ar trebui să ne uităm după probleme.

    ZF: Ştim ca există o hartă seismică a Bucureştiului, unde unele zone sunt mai expuse în caz de cutremur. Cât de mult contează dacă eşti în Berceni (considerată o zona foarte bună) sau în Băneasa, o zonă roşie?

     

    Matei Sumbasacu: Acea hartă ar trebui să ia în considerare ceea ce se numeşte amplificarea dinamică locală. Adică cu cât este amplificată mişcarea seismică de pământul de sub clădire. Gândiţi-vă că pământul de sub clădire se comportă ca un fel de egalizator din studiourile muzicale – amplifică anumite frecvenţe şi le atenuează pe altele.

    Astfel, mişcarea poate fi drastic modificată – acelaşi cutremur se poate resimţi cu totul diferit de la o stradă la alta. Totuşi, harta despre care vorbiţi este ceva foarte incipient, bazat pe mult prea puţine date pentru a fi luată în calcul.

    Pentru a putea emite astfel de ipoteze, e nevoie de studii ce includ mii de foraje pentru a avea o imagine de mult mai mare rezoluţie a stratificaţiei pământului de sub Bucureşti. Acest procedeu se numeşte microzonare seismică şi, din păcate, încă nu avem o microzonare relevantă pentru Bucureşti. Oricum, cutremurul cel mare se va simţi tare peste tot – doar că diferit.

    ZF: Ce ar trebui să faci în caz de cutremur? În general în spaţiul urban toată lumea merge sub o grindă de rezistenţă sau sub tocul uşii. Este o practică bună sau un mit urban?

     

    Matei Sumbasacu: Recomandările de acum spun că cel mai bine este să ne ghemuim sub o masă solidă, să ne ţinem bine şi să ne acoperim ceafa. Pentru mai multe indicaţii, recomand tuturor să studieze ghidul pentru cutremur de pe site-ul www.fiipregatit.ro – este portalul unde Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă pune cele mai relevante informaţii pentru astfel de ipostaze.

    ZF: Există la nivelul autorităţilor locale un portal în care să poţi vedea în ce an au fost construite blocurile?  

     

    Matei Sumbasacu: Din păcate nu. Pentru Bucureşti, puteţi obţine informaţii de la AMCCRS (amccrs-pmb.ro) sau de la fostele ICRALuri. De asemenea, în măsura în care clădirea este intabulată, se poate să existe informaţii şi la Registrul Cărţii Funciare.

     

     

  • Turcia: aproape 3.000 de clădiri distruse de cutremur

    Aproape 3.000 de clădiri s-au prăbuşit în Turcia din cauza cutremurului de luni dimineaţa, potrivit preşedintelui Recep Tayyip Erdogan.

    Statistica nu include şi distrugerile din Siria unde cutremurul a făcut pagube semnificative.

    Potrivit autorităţilor, doar în Turcia sunt 2.818 de clădiri distruse până în prezent, potrivit Sky News. Printre ruine se află numeroase persoane, iar echipele de salvatori încearcă să ajungă la ele.

    Ultimele informaţii prezentate de autorităţi arată că sunt peste 1.400 de decese în Turcia şi Siria şi circa 5.400 de răniţi.