BusinessMagazin

Tag: critica

  • Victor Ponta, pe o listă realizată de CNN cu politicieni acuzaţi de plagiat

     In articol intitulat “De la discursuri la teze de doctorat: Politicieni acuzaţi că au copiat”, CNN comentează că “politicienii vorbesc mult şi scriu mult”, adresând retoric întrebarea: “Dar ce se întâmplă atunci când cuvintele pe care le rostesc şi pe care le scriu nu sunt ale lor?”

    Numele fostului premier Victor Ponta ocupă poziţia a şasea în lista realizată de CNN cu personalităţi politice acuzate de plagiat.

    “Premierul român Victor Ponta, 2012: Guvernul României a devenit obiectul criticilor internaţionale după ce Ponta a fost acuzat că şi-a plagiat teza de doctorat. Ponta a respins acuzaţia care i s-a adus, catalogând-o drept un atac politic din partea preşedintelui Traian Băsescu (…)”, subliniază CNN.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Dragnea: Am solicitat o analiză serioasă a Guvernului privind consecinţele Brexit

    Preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a făcut, în contextul deciziei britancilor de a părăsi UE, un apel la calm şi responsabilitate, dar a cerut o analiză serioasă, care să genereze mai multe planuri, criticând în acelaşi timp Executivul pentru că nu a avut un ”plan B”.

    ”E o decizie a poporului britanic pe care noi o respectăm. PSD sprijină cu tărie şi fermitate parcursul european al României. Dincolo de faptul că şi guvernatorul BNR şi primul ministru ne-au asigurat că, în acest moment, impactul nu e major şi poate fi gestionat, dar nu trebuie să facem greşeala fatală să credem că nu s-a întâmplat nimic sau să ne prefacem că nu s-a întâmplat nimic sau că lucrurile pot merge în continuare ca şi până acum. Este nevoie, la nivel european, de o analiză serioasă făcută de liderii europeni”, a declarat Liviu Dragnea.

    El susţine că este nevoie de o analiză care să conducă la definirea clară a proiectului european.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Şoferii proşti sunt un bun indicator al unui guvern corupt. România dată exemplu

    1.25 milioane de oameni mor în fiecare an în accidente de maşină, potrivit Global Status Report Safety 2015. Este cunoscut  faptul că numărul de accidente rutiere în ţările mai sărace este mai mare, însă James O’Malley, CityMetric, a făcut o corelaţie interesantă între numărul de accidente fatale dintr-o ţară şi corupţia guvernului. Şi foloseşte România drept exemplu.

    „Tocmai m-am întors din România şi de multe ori am avut impresia că şoferii au luat lecţii de şofat din Grand Theft Auto (joc video)”, scrie James O’Malley. În continuare acesta povesteşte neregulile întâlnite pe străzile din Bucureşti şi face legătura dintre corupţie şi decesele pe carosabil. În 2013 în România s-au înregistrat 9.3 decese pe carosabil la 100.000 de oameni în comparaţie cu 2.8 în Marea Britanie. Din fericire, ţara noastră nu ocupă primul loc în această statistică, această „onoare” revenindu-i Thailandei cu 40 de decese la 100.000 de oameni.

    De fapt, O’Malley nu este singurul care a realizat această legătură, ci mai mulţi academicieni sau cercetători au scris un număr de lucrări relatând legătura dintre corupţie şi accidentele rutiere. Conculuziile lor nu sunt uniforme, dar împreună prezintă o legătură directă între cele două elemente, informează Quartz.

    Unul dintre factori îl reprezintă venitul. În ţările sărace se înregistrează puţine decese în accidentele rutiere, însă, pe măsură ce ţările devin mai bogate, această rată creşte până când venitul atinge un nivel critic, apoi numărul de decese începe să scadă din nou. Un studiu arată că acest punct critic se situează undeva la 10-11.000 de dolari pe cap de locuitor. În România PIB-ul pe cap de locuitor ajunge la 7.542, potrivit unui raport FMI (2010).

    Într-o ţară săracă foarte coruptă drumurile sunt relativ sigure pentru şoferi, însă drumurile dintr-o ţară foarte bogată şi coruptă sunt periculoase.
    De asemenea, autorii studiilor identifică mai multe moduri în care corupţia poate influenţa riscul de accidente: subminarea dezvoltării infrastructurii, creşterea economică este limitată, iar aplicarea legii este preferenţială (poliţia fie nu are putere, fie nu doreşte să aplice legile, iar ca rezultat şoferii tind să ignore regulile).

    Un alt studiu din 2010 a găsit că anumiţi factori culturali, de exemplu autonomia intelectuală, au o legătură direct cu scăderea numărului de deces în accidentele rutiere. În alte ţări cu o structură socială ierarhică accidentele de automobile sunt mai întâlnite. Astfel în ţările cu guverne ineficiente, corupte, efectele culturale negative sunt mai pronunţate.

    Niciuna dintre aceste corelaţii nu poate explica pe deplin mecanismul prin care corupţia influenţează numărul deceselor în trafic, dar numeroase analize, folosind diferite tipuri de date susţin că cele două elemente (corupţia şi numărul de accidente) sunt legate.

    Cert este că dacă într-o ţară automobilele circulă şi parchează pe trotuar şi nimeni nu opreşte la semnele de “Stop” atunci este foarte probabil ca guvernul acelei ţări să nu funcţioneaze corect.  

  • Şoferii proşti sunt un bun indicator al unui guvern corupt. România dată exemplu

    1.25 milioane de oameni mor în fiecare an în accidente de maşină, potrivit Global Status Report Safety 2015. Este cunoscut  faptul că numărul de accidente rutiere în ţările mai sărace este mai mare, însă James O’Malley, CityMetric, a făcut o corelaţie interesantă între numărul de accidente fatale dintr-o ţară şi corupţia guvernului. Şi foloseşte România drept exemplu.

    „Tocmai m-am întors din România şi de multe ori am avut impresia că şoferii au luat lecţii de şofat din Grand Theft Auto (joc video)”, scrie James O’Malley. În continuare acesta povesteşte neregulile întâlnite pe străzile din Bucureşti şi face legătura dintre corupţie şi decesele pe carosabil. În 2013 în România s-au înregistrat 9.3 decese pe carosabil la 100.000 de oameni în comparaţie cu 2.8 în Marea Britanie. Din fericire, ţara noastră nu ocupă primul loc în această statistică, această „onoare” revenindu-i Thailandei cu 40 de decese la 100.000 de oameni.

    De fapt, O’Malley nu este singurul care a realizat această legătură, ci mai mulţi academicieni sau cercetători au scris un număr de lucrări relatând legătura dintre corupţie şi accidentele rutiere. Conculuziile lor nu sunt uniforme, dar împreună prezintă o legătură directă între cele două elemente, informează Quartz.

    Unul dintre factori îl reprezintă venitul. În ţările sărace se înregistrează puţine decese în accidentele rutiere, însă, pe măsură ce ţările devin mai bogate, această rată creşte până când venitul atinge un nivel critic, apoi numărul de decese începe să scadă din nou. Un studiu arată că acest punct critic se situează undeva la 10-11.000 de dolari pe cap de locuitor. În România PIB-ul pe cap de locuitor ajunge la 7.542, potrivit unui raport FMI (2010).

    Într-o ţară săracă foarte coruptă drumurile sunt relativ sigure pentru şoferi, însă drumurile dintr-o ţară foarte bogată şi coruptă sunt periculoase.
    De asemenea, autorii studiilor identifică mai multe moduri în care corupţia poate influenţa riscul de accidente: subminarea dezvoltării infrastructurii, creşterea economică este limitată, iar aplicarea legii este preferenţială (poliţia fie nu are putere, fie nu doreşte să aplice legile, iar ca rezultat şoferii tind să ignore regulile).

    Un alt studiu din 2010 a găsit că anumiţi factori culturali, de exemplu autonomia intelectuală, au o legătură direct cu scăderea numărului de deces în accidentele rutiere. În alte ţări cu o structură socială ierarhică accidentele de automobile sunt mai întâlnite. Astfel în ţările cu guverne ineficiente, corupte, efectele culturale negative sunt mai pronunţate.

    Niciuna dintre aceste corelaţii nu poate explica pe deplin mecanismul prin care corupţia influenţează numărul deceselor în trafic, dar numeroase analize, folosind diferite tipuri de date susţin că cele două elemente (corupţia şi numărul de accidente) sunt legate.

    Cert este că dacă într-o ţară automobilele circulă şi parchează pe trotuar şi nimeni nu opreşte la semnele de “Stop” atunci este foarte probabil ca guvernul acelei ţări să nu funcţioneaze corect.  

  • Trump: Voi obţine milioane de voturi chiar de la democraţi

    „Trebuie, într-adevăr, unit?”, s-a întrebat retoric candidatul republican aflat în linie dreaptă în cursa pentru Casa Albă, într-un interviu acordat postului de televiziune american ABC.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Trump: Voi obţine milioane de voturi chiar de la democraţi

    „Trebuie, într-adevăr, unit?”, s-a întrebat retoric candidatul republican aflat în linie dreaptă în cursa pentru Casa Albă, într-un interviu acordat postului de televiziune american ABC.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cronică de film: London Has Fallen

    “Olympus Has Fallen“ a fost lansat cu 6 luni înainte de un alt film despre răpirea preşedintelui Statelor Unite, White HouseDown. Coincidenţă sau nu, ambele au generat venituri similare din vânzările de bilete; diferenţa a fost bugetul dublu al celui mai recent, acesta fiind probabil şi motivul pentru care doar unul dintre ele a primit o continuare.

    Faptul că două filme cu un subiect aproape identic au apărut la doar câteva luni distanţă reflectă apetitul publicului pentru acest gen de one man show: John Wick este un alt exemplu. Pe acest tipar extrem de popular la Hollywood este construit şi London HasFallen; este vorba de tiparul Rambo, un personaj care doboară de unul singur o armată întreagă de inamici sau răuvoitori. Lui Gerard Butler i potriveşte perfect acest gen de roluri (altele nici nu prea mai primeşte), iar reţeta e completată de efectele speciale. Este inutil să vorbesc mai mult despre performanţele actorilor, pentru că nu este genul de film care să candideze la astfel de categorii.

    Producătorii au schimbat Casa Albă cu Londra şiteroriştii nord-coreeni cu traficanţii de arme din Pakistan, dar povestea seamănă destul de mult cu cea din 2013. E vorba în continuare de o răpire, de toţi liderii lumii adunaţi la un loc şi de un şef al teroriştilor care vrea să răzbune pe cineva sau ceva. Nu vă aşteptaţitotuşi la efecte speciale precum cele din Inception sau Interstellar: calculatorul a fost folosit mai mult pentru a reda atmosfera unei catastrofe de proporţii epice, în timpul căreia cele mai cunoscute clădiri-simbol ale Londrei se prăbuşesc ca piesele unui domino.

    Filmul este regizat de iranianul BabakNajafiKaramişi îi are în distribuţie pe Gerard Butler (300, Olympus Has Fallen, Rock’n’Rolla), Aaron Eckhart (The Dark Knight, Battle Los Angeles, Thank You for Smoking), Morgan Freeman (Shawshank Redemption, Se7en, Driving Miss Daisy) şi Angela Bassett (Malcolm X, Strange Days, Meet the Robinsons).

    Scenariul este semnat de CreightonRothenbergerşiKatrinBenedikt, cunoscuţi pentru prima parte a seriei şi pentru Expendables 3.

    Cei care au urmărit OlympusHasFallen vor urmări, cel mai probabil, şi acest nou episod; este un film de acţiune care nu cere prea multă atenţieşi care oferă multe momente explozive. Astfel de filme aduc mulţi bani, dar nu doboară recorduri de box-office; şi exact din acest motiv sunt necesare, pentru că nu poţi să te bazezi tot timpul pe încasări de un miliard de dolari.

  • Cronică: Concussion

    În urma autopsiei din 2002 a lui Mike Webster, un jucător de fotbal american, Omalu a descoperit că acesta suferea de afecţiunea numită encefalopatie traumatică cronică. Moartea lui Webster a venit ca urmare a unei lungi perioade în care jucătorul s-a luptat cu impedimente intelectuale şi de ordin cognitiv, depresie, consum de droguri şi tentative de suicid. Creierul lui Webster arăta normal în timpul autopsiei, dar Omalu a efectuat o serie de teste suplimentare şi de analize ale ţesutului, suspectând că fostul jucător al celor de la Pittsburgh Steelers ar fi suferit de aşa-numita demenţă pugilistică, afecţiune indusă de lovituri repetate la nivelul capului. Rezultatele au arătat un număr în exces de proteine tau în creierul lui Webster, acestea provocând schimbări bruşte de comportament şi alte simptome asemănătoare bolii Alzheimer.

    Alături de colegii săi din cadrul Departamentului de Patologie de la Universitatea din Pittsburgh, Omalu a publicat rezultatele cercetării sale în 2005 în revista Neurosurgery, într-un articol numit „Encefalopatia traumatică cronică la un jucător din NFL“. În anii ce au urmat, mai multe comisii aparţinând NFL au încercat să combată studiul, iar Omalu a continuat să publice diverse materiale pe aceeaşi temă. De-abia în anul 2009, la 7 ani de la descoperirea lui Omalu, Liga Profesionistă de Fotbal American a acceptat existenţa unei legături între traumele craniene suferite în timpul meciurilor şi encefalopatia traumatică cronică.

    Will Smith, la un moment dat cel mai profitabil actor de la Hollywood, revine pe marile ecrane cu genul de rol care îi pune în valoare calităţile actoriceşti, după cum a fost cazul în Seven Pounds sau Pursuit of Happyness. Chiar dacă nu aceste roluri, ci acelea din blockbustere i-au adus zecile de milioane de dolari din conturi, este o plăcere să îl vezi în filme care au ceva de spus.
    Smith a sperat chiar la un premiu Oscar pentru acest rol, dar Academia a găsit de cuviinţă că cele două nominalizări din trecut sunt suficiente.

    Concussion este regizat de Peter Landsman, acesta fiind doar al doilea lungmetraj al său după Parkland, iar scenariul este bazat pe articolul Game Brain, apărut în revista americană GQ. În rolurile principale îi regăsim pe Will Smith (Independence Day, Pursuit of Happyness, Men in Black), Alex Baldwin (The Departed, Beetlejuice, 30 Rock), Albert Brooks (Taxi Driver, Defending Your Life, Finding Nemo) şi Gugu Mbatha-Raw (Beyond the Lights, Jupiter Ascending, Belle).

    Landesman nu se aventurează în afara limitelor convenţionale ale dramei, dar acest lucru, susţinut de un scenariu bun şi de o distribuţie solidă, ajută la transmiterea corectă a mesajului. Ceea ce lipseşte însă filmului, într-o bună măsură, este un personaj negativ clar; pentru cei care nu cunosc povestea lui Omalu înainte de a intra în sala de cinematograf, determinarea acestuia poate părea pe alocuri inexplicabilă.

    Concussion este un film ce atinge un subiect delicat în Statele Unite, iar acest lucru nu pare să fi ajutat prea mult. Până acum, performanţele de box-office sunt sub aşteptări, chiar dacă acestea erau încă din start unele modeste. Rămâne însă interpretarea lui Smith, care îşi mai adaugă în palmares o victorie.
     

  • Un nou tip de comunicare în companii: comunicarea directă, fără ocolişuri

    A devenit biroul un loc de muncă prea plăcut? Unii şef aşa cred. Diferite companii îşi încurajează angajaţii să renunţe la politeţuri la locuri de muncă şi să fie sinceri indiferent de situaţie. Această practică este denumită în unele companii drept “candoare radicală” sau “înjunghiere-frontală”, informează Wall Street Journal.

    Kendall Hawkings, manager senior Kalypso, firmă de consultanţă, spune că firma sa a lansat o campanie  numită “cultura de candoare” prin care angajaţii au încetat să facă pe plac colegilor lor şi răspund cu sinceritate. Angajaţii pot critica mai uşor aspectele care-i nemulţumesc, invocând “cultura de candoare”, însă unor angajaţi încă le este frică să fie vocali şi să spună adevărul verde-n faţă, este de părere Hawkins.

    Randstad Holding, companie canadiană, a implementat această practică, iar Wendy Finlanson Seymour, manager executiv, spune că tot mai mulţi angajaţi  spun ce au pe suflet, şi că dialogul sincer este un dar, însă recunoaşte că adevărul poate fi dureros uneori.
    Ego-urile rănite sunt mai bune decât proiectele întârziate, angajaţii cu randament scăzut sau resentimentele, susţin cei care cred în această metodă de management.

    Un alt militant pentru “înjunghierea-frontală” este compania de publicitate Deutsch. Cei 400 de angajaţi ai companiei au adoptat această practică şi vorbesc direct şi sincer cu colegii lor. Angajaţii se aşteaptă ca alţi colegi să-i critice atunci când nu sunt de acord cu felul în care este construit un proiect.

    “Trebuie să ai obrazul gros ca să lucrezi aici”, declară Val DiFebo, un executiv al Deutsch. De asemenea, recipienţi criticilor trebuie să se apere.

  • Cum a ajuns Daisy Ridley una dintre cele mai cunoscute actriţe din lume. Cum şi ce a trebuit să facă pentru a se pregăti pentru rolul din Star Wars

    Tânăra britanică de 23 de ani a devenit, peste noapte, una dintre cele mai cunoscute actriţe din lume. Majoritatea criticilor laudă interpretarea actriţei în noul film Star Wars, potrivit Daily Mail.

    Înainte de Star Wars actriţa a interpretat roluri minore: a avut un rol mărunt într-un film sci-fi din 2013 numit Blue Season, a fost un “cadavru” în filmul Casualty şi a mai avut un rol mic în “The Inbetweeners 2” care a fost eliminat la montaj.

    Se afla la teatru când a primit apelul în care era anunţată că, după şapte luni şi cinci audiţii, a primit rolul principal. “Când primeşti o asemenea veste te aştepţi ca timpul să se oprească în loc, însă auzeam traficul, iar piesa era în desfăşurare. Viaţa merge mai departe. Bineînţeles, un lucru monumental se întămplase în viaţa mea, dar nimeni nu ştia asta. Am văzut restul piesei, apoi m-am dus acasă cu metroul”, a declarat ea.

    Deşi a fost surprinsă că a fost aleasă, ea spune că “aveam un presentiment ciudat. Ceva îmi spunea că o să primesc rolul”. “Îmi place Star Wars, dar nu am fost niciodată un uberfan al universului”, recunoaşte Ridley.
    La primele filmări, J.J Abrams i-a reproşat că jocul ei actoricesc este foarte rigid. “Eram foarte speriată. Credeam că o să am un atac de panic, nu puteam respira şi credeam că o să încep să plâng. A fost oribil”, a mărturisit Daisy.

    Pentru a se pregăti pentru film, Daisy a muncit timp de 5 ore pe zi şi a renunţat la carbohidraţi din dieta sa în favoarea peştelui şi legumelor. În plus, s-a pregătit timp de trei luni pentru scene de acţiune la studiourile Pinewood din Londra.

    Aceasta a studiat la Tring Park School, scoală cu specializări în muzică, teatru şi teatru muzical. “În fiecare an sunt câţiva studenţi care au o strălucire în plus, Daisy se află printre aceştia”, a spus Miriam Juviler, profesoara lui Daisy Ridley.

    Citiţi şi cronica Star Wars: The Force Awakens

    Material amplu despre universul Star Wars