BusinessMagazin

Tag: criterii

  • Aplicaţie prin care iubitorii de câini prin care aceştia pot împrumuta un patruped

    După cafenelele care se adresează celor care iubesc animalele, dar din diferite motive nu-l pot avea pe al lor personal, a apărut şi o aplicaţie care le permite celor care iubesc câinii să împrumute unul pentru o perioadă mai scurtă sau mai lungă de timp.

    Disponibilă momentan pentru zona Bostonului, scrie Boston Globe, aplicaţia Bark’N’Borrow oferă posibilitatea doritorilor să aleagă un căţel după criterii ca rasă, nivel de dresaj sau mărime, dar nu numai, în timp ce proprietarii de prieteni canini pun anunţuri în care şi-i prezintă, putând astfel găsi persoane care să aibă grijă de câinii lor când nu pot fi alături de ei. Aplicaţia a fost foarte bine primită, existând deja topuri cu cei mai populari câini de împrumut.

  • România, pe lista statelor spionate de ruşi

    O investigaţie tehnică a Bitdefender derulată în colaborare cu servicii de informaţii de pe plan local şi internaţional a relevat faptul că APT28 (ameninţare cibernetică persistentă şi complexă care vizează companii şi instituţii de stat), cunoscută şi sub denumirea Sofacy, a fost dezvoltată de vorbitori de limbă rusă şi a făcut parte dintr-o operaţiune amplă de colectare de date provenite de la victime selectate după criterii specifice de importanţă strategică. Printre ţintele vizate de atacatorii ruşi au fost şi instituţii guvernamentale din România.

    Experţii Bitdefender împreună cu specialişti ai serviciilor de informaţii au studiat amănunţit vectorii de atac ai APT28, metodele exhaustive de a găsi noi victime şi de a ţinti figuri politice proeminente, instituţii guvernamentale, servicii de telecomunicaţii şi criminalitate informatică şi companii aerospaţiale din România, Germania şi Ucraina.

    Acesta arată că Sofacy a activat în mod anonim în Europa din 2007 şi a fost folosit pentru a colecta date şi informaţii legate de teme sensibile pentru Rusia. Vârfurile de activitate ale APT28 au fost înregistrate în paralel cu desfăşurarea unor evenimente internaţionale majore, precum tratativele de pace dintre rebelii pro-ruşi şi forţele guvernamentale din Ucraina sau mediatizarea excesivă a construirii avionului militar de transport PAK FA T-50 Fighter,  capabil să atingă viteze supersonice cu o capacitate de transport de 200 de tone (un competitor al modelului F35 al Lockheed Martin).

    „În timp ce ameninţările cibernetice complexe (APT) au devenit un termen popular după descoperirea Stuxnet într-o centrală nucleară iraniană din urmă cu cinci ani, aflăm că APT28 a reuşit să folosească un mecanism subtil de colectare a datelor timp de un deceniu. Investigaţia s-a concentrat pe infrastructura şi particularităţile de operare ale APT28, ceea ce ne-a permis să corelăm ameninţarea cu persoanele care au gestionat-o şi să identificăm ţintele vizate”, a declarat Viorel Canja, head of antimalware and antispam labs al Bitdefender.

    Raportul face legătura între ameninţările cibernetice complexe de tip APT şi indivizii din spatele acestora şi scoate în evidenţă dovezi menite să sprijine ipoteza că statele deţinătoare ale unor capacităţi tehnologice avansate sunt liderii unui nou val al spionajului cibernetic bazat pe software periculos.

     

  • 7 criterii pentru a determina dacă o companie este sau nu inovatoare

    Care sunt elementele care arată dacă o companie este cu adevărat inovatoare? Cum trebuie să se comporte o companie faţă de angajaţii săi pentru a le permite acestora să dezvolte concepte inovatoare? Potrivit analistului Jeffrey Baumgartner, inovaţia nu este decât o metodă pentru companii de a atinge scopuri unice şi strategice şi există şapte caracteristici pe care o firmă inovatoare trebuie să le aibă.

    În primul rând, compania trebuie să aibă o strategie unică şi relevantă. Organizaţii precum Apple, Facebook sau Google au succes pentru că şi-au trasat obiectivele şi le urmează fără abatere; strategii vagi precum „vrem să fim cei mai buni“ nu reprezintă o cale spre inovaţie. Companiile care exprimă idei precum „construirea celei mai sigure maşini din lume“ sau „livrarea oricărui colet oriunde în lume“ sunt mai aproape, încă de la început, de scopul pe care şi l-au propus.

    În al doilea rând, inovaţia trebuie să fie un mijloc de a atinge obiectivele strategice – companiile care domină sectoarele în care activează nu privesc procesul de inovaţie ca obiectiv final, ci ca o cale ce trebuie urmată pentru a aduce lucruri care să le diferenţieze de competiţie.

    În al treilea rând, companiile inovatoare sunt lideri de piaţă, dar acest lucru nu se traduce întotdeauna şi în profitabilitate. Amazon, spre exemplu, a fost întotdeauna o companie care a căutat să dezvolte noi soluţii şi a stabilit noi standarde în ceea ce priveşte comerţul electronic, dar a avut nevoie de aproape zece ani pentru a deveni profitabilă. Cord a fost una dintre cele mai inovatoare companii din sectorul auto la începutul secolului al XX‑lea, introducând elemente precum tracţiunea pe faţă; nu a avut însă succes din punct de vedere financiar şi a intrat în faliment în 1938. Nu trebuie însă să generalizăm: există desigur şi exemple pozitive, precum Apple sau Google, care au fost profitabile încă de la început.

    Un alt element care diferenţiază inovatorii de celelalte companii este gradul de implementare a ideilor. Cu alte cuvinte, există companii care preferă să vorbească despre inovaţie şi companii care preferă să inoveze.

    Cel de-al cincilea criteriu este viziunea asupra eşecului: companiile de succes le oferă angajaţilor libertatea de a experimenta şi îi încurajează pe aceştia în demersurile lor. Dacă angajaţii consideră că pot eşua fără să îşi pericliteze locul de muncă, atunci vor fi mai deschişi la idei care ar putea transforma cândva o lume întreagă.

    Un alt aspect pe care companiile inovatoare îl au în vedere este crearea unui mediu de încredere pentru angajaţi, astfel încât aceştia să se simtă în siguranţă atunci când vor să împărtăşească ideile lor cu alţii. Conceptele creative pot părea la început inutile, dar încrederea că orice idee va fi ascultată şi dezbătută va duce, de multe ori, la apariţia unor idei inovatoare.

    Ultimul element care diferenţiază companiile inovatoare de celelalte este autonomia, atât cea a angajaţilor, cât şi cea a echipelor. Dacă organizaţiile oferă scopuri bine definite, dar şi libertatea procesului de a atinge aceste scopuri, acest lucru va duce la crearea unui mediu propice inovaţiei. Angajând oameni inteligenţi, capabili şi oferindu-le libertatea de a rezolva probleme, ei vor face exact aceste lucruri.

  • O primărie din judeţul Botoşani acordă scutiri de impozit pentru agenţii economici care investesc peste 200.000 de euro şi creează minim trei locuri de muncă

    Cine investeşte peste 200.000 de euro şi creează minim trei locuri de muncă, nu va plăti impozit pe terenuri şi clădiri timp de trei ani, potrivit btonline.ro.

    O astfel de măsură a fost luată în comuna Vlăsineşti acolo unde primăria a stabilit inclusiv zona unde pot fi realizate investiţiile. Lucian Trufin, primarul comunei Vlăsineşti, susţine că de curând a primit avizul Consiliului Concurenţei şi că poate pune în aplicare această facilitate fiscală acordată investitorilor.

    “Vom acorda facilităţi fiscale investitorilor care deschid afaceri în comuna Vlăsineşti. Putem acorda scutiri de impozit pentru terenuri şi clădiri. Am pus două criterii şi anume valoarea investiţiei şi locurile de muncă. Pentru o investiţie de minim 30.000 de euro şi un loc de muncă creat, reducerea impozitului este de 50%. Pentru o investiţie între 75.000 şi 200.000 de euro şi trei angajaţi, reducerea este de 70%. Pentru o investiţie de peste 200.000 de euro şi peste trei angajaţi, va fi o scutire de impozit pe teren şi clădiri timp de trei ani de zile”, a declarat Lucian Trufin, primarul comunei Vlăsineşti, sursei citate.

     

  • Programatori la păscut caprele

    Lucrul ciudat de care vorbesc este următorul: un copil din România are drumul în viaţă stabilit nu numai de părinţi, preferinţe, talente sau abilităţi, ci şi de liceul pe care îl urmează. Concret, studiile efectuate de o organizaţie nonguvernamentală care lucrează în fiecare an cu mii de adolescenţi arată că elevii din liceele tehnice sunt, cumva, marcaţi şi au un cu totul alt sistem de valori şi alte aşteptări de la viaţă, în comparaţie cu colegii lor din liceele umaniste.

    „Studiile noastre comparative vorbesc de două universuri paralele, cei tehnici şi cei umanişti. Dacă la 16 ani eşti într-un liceu teoretic sau un liceu tehnologic, în mare parte traiectoria vieţii este definită, nu prea mai ai cum să schimbi lucrurile. Totul începând de la modul cum îşi fac prieteni cei din liceul tehnologic şi cei din liceul teoretic. La teoretic găseai criterii de genul admiraţie, disciplină, performanţe, o tipologie de valori. La zona tehnologică criteriile erau altele – cei care îmi oferă respect, un pic de afectivitate. Cumva discutăm de o realitate cu carenţe destul de mari, din familie, lucruri de bază, respect, iar în partea cealaltă erau elemente aspiraţionale, de tip disciplină, muncă, performanţă, pasiune. Legat de joburi aspiraţionale, cei din liceele tehnologice spun că nici nu-şi pun problema absolvirii bacalaureatului, îşi pun problema de elemente de subzistenţă, de tipul «poate reuşesc să mă angajez» sau «poate reuşesc  să am un loc de muncă». Din păcate mi-ar fi greu să recomand părinţilor să îşi îndrume copilul spre un liceu tehnologic”, mi-a spus interlocutorul meu într-o discuţie pentru materialul de copertă al acestui număr al revistei.

    La doar câteva zile după întâlnirea cu Ştefan Pălărie, au venit rezultatele de la bacalaureat, iar liceele tehnice par a conduce în nefericitul top al celor care au căzut la examen; unele cu 100% nepromovabilitate. Din cei 63 de copii care au terminat cu 10 examenul de bacalaureat, doar trei sunt din licee tehnice. Specializarea Matematică – Informatică este campioana absolvenţilor cu 10, un alt fapt cât se poate de relevant. Însuşi numărul celor de nota 10, adică 63 de elevi din sutele de mii care au dat examenul, mi se pare a fi măcar îngrijorător. 

    Mă întreb dacă ministerul de resort a făcut vreodată o evaluare a ceea ce se întâmplă cu acele licee tehnice şi dacă a remarcat cineva aceste discrepanţe; n-aş vrea să incriminez la grămadă, dar dacă studiile indică o atare situaţie, şi şansele unor tineri de a reuşi în viaţă sunt reduse sau eliminate doar pentru că au mers la o anume şcoală, poate că ar fi lucruri de îndreptat. Există consultanţi în carieră care, sunt sigur, ar accepta bucuroşi să facă ceva muncă voluntară pentru a le reda copiilor încrederea de care au nevoie şi mentalitatea de învingători – iar astea nu sunt vorbe goale, ci lucruri de care elevii chiar au nevoie. Pentru că bănuiesc că ei sunt acolo victimele unui sistem care aplică şanse în funcţie de valori străine şcolii, de exemplu cea a conturilor bancare, şi sunt maculaţi de mediul în care trăiesc.

    Este minunat că avem programatori buni şi că aceştia devin o emblemă naţională, dar pentru fiecare programator bun avem zeci de elevi care dintr-un motiv sau altul, motive care nu le sunt imputabile, sunt excluşi din sistem şi societate. Trebuie să facem planuri concrete pentru eliminarea multiplelor segregări sociale. Egalitatea şanselor ar trebui să devină mai mult decât o vorbă, pentru că altfel cine ştie dacă nu cumva un potenţial Bill Gates paşte chiar acum caprele pe cine ştie ce maidan.

    „Tinerii spartani” ai lui Degas ilustrează, cred, bine, povestea.

  • Consiliul Concurenţei recomandă CNA să aibă criterii clare pentru acordarea licenţelor TV şi radio

    Recomandarea se regăseşte într-o adresă a Consiliului Concurenţei (CC) care a fost transmisă Consiliului Naţional al Audiovizualului şi pe marginea căreia membrii CNA au discutat în şedinţa de joi.

    Potrivit adresei, în conformitate cu Legea concurenţei, Consiliul Concurenţei are între atribuţii şi emiterea de avize pentru proiectele de acte normative care pot avea impact anticoncurenţial, autorităţile şi instituţiile administraţiei publice centrale şi locale fiind obligate să solicite acest aviz. De asemenea, Consiliul Concurenţei poate recomanda modificarea actelor normative care au un asemenea efect.

    În baza acestei prevederi legale, plenul Consiliului Concurenţei a decis, în şedinţa din 17 februarie 2015, “să recomande Consiliului Naţional al Audiovizualului modificarea articolului 8, alineatul 1 din Decizia CNA numărul 277/ 2013, astfel încât criteriile generale pentru acordarea licenţei audiovizuale să devină clare, măsurabile şi concrete”, se spune în adresa transmisă CNA de CC, care a fost obţinută de agenţia MEDIAFAX.

    Situaţia din care rezultă existenţa “unor posibile efecte anticoncurenţiale ca urmare a cadrului legislativ secundar pus în aplicare de către CNA” a ajuns în atenţia autorităţii de concurenţă în urma primirii unei sesizări formulate de societatea Canal 33 Network SRL.

    “Această întreprindere a depus în perioada 2013-2014 patru seturi de documente pentru eliberarea unei licenţe audiovizuale de către Consiliul Naţional al Audiovizualului, documentaţii care au fost respinse pe rând, fără o motivare care să facă trimitere la condiţiile pe care întreprinderea ar trebui să le respecte dacă doreşte să obţină o astfel de licenţă”, spune Consiliul Concurenţei.

    Autoritatea de concurenţă consideră că “orice persoană juridică privată ar trebui să aibă dreptul de a cunoaşte criteriile concrete pe care trebuie să le îndeplinească pentru a putea desfăşura în mod legal o activitate economică”. “Existenţa unei analize corecte, transparente şi nediscriminatorii este esenţială pentru luarea unor decizii obiective în orice situaţie, cu atât mai mult atunci când de aceasta depinde intrarea pe piaţă a unor noi întreprinderi şi, în consecinţă, poate afecta întreg mediul concurenţial”, mai spune Consiliul Concurenţei.

    Totodată, CC face referire la o serie de criterii prevăzute în prezent în articolul 8, alineatul 1 din Decizia CNA numărul 277 din 2013. Acest articol prevede: “După audierea solicitanţilor, CNA va decide asupra acordării licenţei audiovizuale, ţinând cont şi de următoarele criterii generale: respectarea interesului public; asigurarea unui raport echilibrat între serviciile de programe naţionale, regionale şi locale, excepţie făcând situaţia prelungirii din 9 în 9 ani a licenţelor audiovizuale, potrivit legii; evitarea abuzului de poziţie dominantă şi a practicilor care împiedică libera concurenţă; strategia editorială, în raport şi cu strategia CNA de acoperire a teritoriului naţional cu servicii de programe audiovizuale, prevăzută la art. 68 din Legea audiovizualului; oferta de programe şi conţinutul acestora, prezentate în proiectul editorial; experienţa şi competenţa în domeniul audiovizual, după caz”.

    Consiliul Concurenţei consideră însă că acel criteriu privind “experienţa şi competenţa în domeniul audiovizual, după caz” ar putea crea “o situaţie discriminatorie întreprinderilor care nu beneficiază de experienţă relevantă în domeniul audiovizualului, acest lucru necalificându-le automat ca fiind mai puţin competente în a opera un canal de televiziune”. “Aplicarea unui astfel de criteriu poate ridica bariere la intrarea pe piaţă”, spune CC.

    În opinia CC şi criteriul referitor la “evitarea abuzului de piaţă dominantă şi a practicilor care împiedică libera concurenţă” ar trebui reformulat, “astfel încât să reiasă clar intenţia CNA în concordanţă cu obligaţiile sale legale şi legislaţia incidentă”.

    Chiar şi celelalte criterii prevăzute la articolul 8, alineatul l în Decizia CNA nr. 277/2013 “pot fi considerate mult prea generale” şi “lasă loc la interpretare şi posibile discriminări”, mai spune Consiliul Concurenţei.

    “Atunci când aplică pentru obţinerea unei licenţe audiovizuale, o întreprindere ar trebui să cunoască criteriile de selecţie, iar, în situaţia în care nu se califică, să fie informată asupra aspectelor ce trebuie îmbunătăţite/ înlocuite. Astfel, pe lângă aplicarea unor criterii de selecţie adecvate, prin respingere motivată se înţelege şi comunicarea aspectelor concrete de îmbunătăţit în vederea primirii licenţei audiovizuale, pentru cazul în care întreprinderea doreşte să reia procedura”, mai spune Consiliul Concurenţei.

    Potrivit CC, cadrul legal secundar existent creează astfel premisele încălcării articolului 8 din Legea concurenţei de către Consiliul Naţional al Audiovizualului, “conferind aparenţa unor puteri discreţionare în a aproba/ respinge orice solicitare venită din partea întreprinderilor noi ce doresc să intre pe piaţă”.

    De cealaltă parte, membrii CNA au decis, în şedinţa de joi, să răspundă Consiliului Concurenţei că societatea Canal 33 Network SRL a primit, pe 17 februarie 2015, o licenţă audiovizuală pentru lansarea televiziunii de business Canal 33.

    Răsvan Popescu, vicepreşedintele CNA, a spus că, din perspectiva CNA, această chestiune este închisă, întrucât societatea Canal 33 Network SRL a primit licenţa solicitată, după ce a integrat toate observaţiile făcute de membrii Consiliului pentru îmbunătăţirea proiectului televiziunii Canal 33.

    “I s-a acordat licenţa, iar, în urma integrării observaţiilor făcute în Consiliu, proiectul (televiziunii Canal 33, n.r.) a câştigat amploare”, a spus Răsvan Popescu.

    De asemenea, mai mulţi membri ai Consiliului Naţional al Audiovizualului, între care Monica Gubernat şi Viorel Buda, au spus că CNA este “o autoritate publică centrală autonomă”, la fel cum este şi Consiliul Concurenţei.

    Societatea Canal 33 Network SRL a primit o licenţă audiovizuală pentru difuzarea prin reţele de comunicaţii electronice a televiziunii de business Canal 33 în şedinţa CNA din 17 februarie 2015 (aceeaşi zi în care plenul Consiliului Concurenţei stabilea să recomande CNA să elaboreze criterii clare, măsurabile şi concrete pentru acordarea licenţelor audiovizuale, n.r.).

    A fost pentru a cincea oară când această societate, ai cărei asociaţi sunt Alexandru Răducanu (97%) şi Cristina – Adriana Sîrbu (3%), a solicitat CNA acordarea unei licenţei pentru lansarea televiziunii Canal 33. Până atunci CNA a respins solicitarea, invocând, printre altele, inconsistenţa proiectului. În şedinţa din 17 februarie, membrii Consiliului au decis cu unanimitatea de voturi a membrilor CNA prezenţi (Florin Gabrea, Valentin Jucan, Lorand Turos, Viorel Vasile Buda, Gabriel Tufeanu, Dorina Rusu, Răsvan Popescu şi Radu Călin Cristea) să acorde această licenţă pentru lansarea Canal 33, considerând că proiectul a fost îmbunătăţit.

    Alexandru Răducanu, cel care deţine Canal 33, activează pe piaţa media din România de mai mulţi ani, fiind fondatorul publicaţiilor Business Woman şi The Marketer.

  • Cel mai absurd criteriu de angajare din România: Nu mi-a venit să cred că există o firmă cu principii atât de stupide

    Există o serie de poveşti legate de interviurile de angajare care stârnesc indignare, însă un consultant american specializat în resurse umane spune că un criteriu care s-a născut pe perioada recesiunii este cel mai revoltător pe care l-a auzit vreodată.

    Liz Ryan, fondatorul firmei de consultanţă specializată pe resurse umane Human Workplace şi columnist al revistei americane Forbes, spune că cea mai ciudată poveste legată de modul în care se desfăşoară interviurile este o politică adoptată de anumiţi angajatori în perioada recesionii: restricţionarea şansei de a acorda un interviu strict candidaţilor care au deja un loc de muncă.

    “Credeam că este vorba despre un mit urban. Nu mi-a venit să cred că există organizaţii cu principii atât de stupide. În recesiune, oamenii sunt daţi afară, chiar dacă nu este vina lor. Să declari Dacă nu lucrezi, nu te vom angaja reprezintă o dovadă de ignoranţă”, explică Ryan.

    Mitul urban este adevărat şi numeroşi lideri din domeniul resurselor umane le aleg dintre CV-urile primite, doar pe cele ale angajaţilor care lucrează în prezent.  Este o modalitate de sortare, justifică ei alegerea. Totuşi, argumentul nu este valid, dacă ne gândim că pentru sortarea arbitară se pot folosi alte modalităţi, cum ar fi selectarea celor ale căror aplicaţii sosesc în anumite zile, alegerea celor al căror nume  începe cu o anumită literă, ş.a.m.d.

    “Statutul curent de angajat nu poate fi considerat un indiciu al valorii candidatului. Oameni foarte buni sunt daţi afară în fiecare zi, uneori chiar cei mai buni oameni din organizaţii sunt primii care pleacă”, explică Ryan. Un astfel de comportament poate fi considerat o practică la fel de imorală precum excluderea minorităţilor, persoanelor de peste 40 de ani sau celor cu dizabilităţi.

    Această metodă de recrutare este folosită şi în rândul companiilor din România.

  • Criteriile pentru actualizarea listei de medicamente compensate şi gratuite, aprobate de Ministerul Sănătăţii

    Ordinul pentru aprobarea Criteriilor şi metodologiei de evaluare a tehnologiilor medicale, a documentaţiei care trebuie depusă de solicitanţi, a instrumentelor metodologice utilizate în procesul de evaluare privind includerea, extinderea indicaţiilor, neincluderea sau excluderea medicamentelor în/din Lista cuprinzând denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asiguraţii, cu sau fără contribuţie personală, pe bază de prescripţie medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, precum şi denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor care se acordă în cadrul programelor naţionale de sănătate, precum şi a căilor de atac va fi trimis miercuri la Monitorul Oficial, pentru a fi publicat, se arată într-un comunicat de presă al Ministerului Sănătăţii (MS).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • STUDIU: Criteriile după care bucureştenii aleg centrul comercial pentru cumpărături

     “Conform celui mai recent studiu realizat de DTZ Echinox, parte a setului de instrumente DTZ Retail Metrics, accesibilitatea este cel mai important factor care influenţează alegerea unui centru comercial pentru cumpărături. Accesibilitatea şi calitatea produselor sunt cei mai importanţi doi factori, primul fiind prioritar pentru majoritatea persoanelor. Ofertele şi promoţiile, diversitatea serviciilor, opţiunile de divertisment şi zona de food court sunt, în această ordine, următoarele criterii. Între răspunsurile respondenţilor au fost menţionate sporadic atitudinea vânzătorilor şi lipsa aglomeraţiei”, se arată într-un comunicat al companiei de consultanţă imobilitate.

    Conform rezultatelor studiului, realizat în Bucureşti, între grupurile demografice, la o analiză mai amănunţită, se observă diferenţe semnificative de comportament. Astfel, parcarea şi gradul de accesibilitate sunt factori esenţiali pentru segmentul de vârstă 30-50 de ani, pentru celelalte segmente proximitatea şi locaţia fiind mai puţin importante. Diversitatea serviciilor este un factor însemnat pentru tineri, importanţa acestuia scăzând odată cu înaintarea în vârstă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cât de importantă este ţara de fabricaţie a maşinii pentru clientul român: obsesia pentru germane

    Ţara de origine a mărcii sau unde sunt asamblate automobilele reprezintă un plus sau un minus în ochii clienţilor, care iau în calcul toate aspectele în momentul achiziţiei. Nu contează întotdeauna preţul, ci şi încărcătura emoţională, istoria sau cultura furnizorului.

    Criteriile de achiziţie pentru maşini diferă într-o oarecare măsură, cel puţin în pondere, atât între segmente de cumpărători cât şi între regiuni, dar în general sunt legate de factori obiectivi cum ar fi calitatea sau preţul de achiziţie, costurile de operare, aspectul, service-ul, funcţionalitatea, motorizarea, dotările sau siguranţa. Poate fi ţara de origine a fabricantului un criteriu de selecţie?

    Se pare că da. Mărcile germane, care au cartierul general pe bătrânul continent sau care sunt deţinute de grupuri germane, au înregistrat o creştere puternică în cotă de piaţă între 2007 şi 2014, de la 30,5% la peste 38%.
    „Ţara de origine a mărcii este mai des corelată cu criteriile obiective de cumpărare, iar ca exemple am putea menţiona mărcile germane, care au o reputaţie bună pentru calitate, precum şi mărcile japoneze, în general recunoscute pentru fiabilitate“, spune Bogdan Belciu, partener, Servicii de Consultanţă pentru Management, PwC România.

    Profilul clientului român doritor de automobil german este confirmat şi de un importator ce comercializează un brand coreean, cum este Kia, cu toate că în prezent aproape toate maşinile mărcii sunt produse în Europa. „România este ţara unde majoritatea covârşitoare preferă maşinile germane. Cei care aleg alte branduri o fac din câteva motive, cum ar fi faptul că nu conduc ei maşinile respective, fiind achiziţii pentru firme, din raţiuni financiare sau sunt clienţi tradiţionali ai unui anumit brand, fiind mulţumiţi de la început de maşină şi servicii“, subliniază Dan Chitaru, directorul Kia Romauto, importatorul mărcii Kia pe piaţa locală, care în 2007-2008 reuşea cu modelul Cee’d să concureze direct cu VW Golf.

    Şeful importatorului Kia spune că printre avantajele coreenilor în piaţă sunt îmbunătăţirea constantă a modelelor, dinamica revizuirii acestor, lansând modele restilizate la fiecare doi, doi ani şi jumătate, dar şi modele noi la trei ani de la ultimul facelift, mult mai repede decât nemţii. Un alt avantaj ar fi şi garanţia de şapte ani, de asemenea cea mai lungă din piaţă, sau livrarea rapidă a automobilelor.

    „Ţara de origine a mărcii şi ţara în care au fost asamblate maşinile nu sunt în general criterii directe, dar pot avea influenţă, legată atât de percepţie cât şi de date analitice, asupra criteriilor obiective menţionate mai sus“, crede Bogdan Belciu. El a subliniat că în cele mai multe cazuri „ţara în care au fost asamblate maşinile este mai puţin vizibilă clienţilor, în multe cazuri, dar atunci când este, poate influenţa o decizie de cumpărare, fie că este vorba de patriotism, fie că este vorba de percepţia de calitate. Continua globalizare a economiei mondiale face ca locaţia în care se face asamblarea să conteze din ce în ce mai puţin“.

    În opinia şefului reprezentanţei Kia, imaginea mărcii este importantă, dar achiziţia depinde mult de destinaţia autovehiculului. Decizia este puternic emoţională, atunci când maşina este pentru uz personal, sau mai pragmatică, impusă de reguli suplimentare. „Preferinţele clienţilor sunt legate de posibilităţile financiare de achiziţie şi de imaginea de brand. De aceea, piaţa second-hand, care nu este corect manageriată la nivel de instituţii ale statului, permiţând încă importante abuzuri şi evaziuni fiscale, va avea un rol extrem de important în vânzările către persoanele fizice în special“, a subliniat Chitaru.

    De partea cealaltă, şi Germania este în topul ţărilor care cumpără maşini fabricate în România, piaţa germană fiind în ultimii ani pe locul secund în topul destinaţiilor de export pentru marca Dacia şi inclusiv pentru Ford B-Max, produs la Craiova.