Tag: crestere

  • O companie minieră susţinută de Bill Gates a descoperit cel mai mare zăcământ de cupru de pe teritoriul Zambiei din ultima sută de ani

    Un start-up minier susţinut de Bill Gates şi Jeff Bezos a anunţat că a descoperit un vast zăcământ de cupru în Zambia, oferind un potenţial impuls pentru eforturile Occidentului de a reduce dependenţa de China pentru metale vitale în scopul „decarbonizării” tuturor produselor, de la automobile la sisteme de transmisie a energiei, scrie Financial Times.

    KoBold Metals a declarat luni că a descoperit cel mai mare zăcământ de cupru din Zambia din ultimul secol, estimând că situl Mingomba din nordul provinciei Copperbelt va deveni una dintre primele trei mine de cupru de înaltă calitate din lume.

    Descoperirea are loc în contextul în care guvernul SUA se lansează într-o ofensivă de infrastructură în Africa, în încercarea de a concura cu controlul Chinei asupra mineralelor care sunt esenţiale pentru apărare, energie regenerabilă şi vehicule electrice.

    Guvernul SUA sprijină dezvoltarea căii ferate Lobito, o linie de transport al metalelor din regiune care leagă Republica Democrată Congo şi Zambia de portul Lobito din Angola.

    În timp ce se preconizează că cererea de cupru va creşte, pe măsură ce ţările depun eforturi pentru a-şi electrifica sistemele de transport şi pentru a se orienta către energia regenerabilă, cele mai mari companii miniere din lume se luptă să găsească active de înaltă calitate.

    Cuprul, care este utilizat pe scară largă în construcţii şi în industrie, este de aşteptat să cunoască un boom al cererii, deoarece este foarte utilizat în liniile de transmisie a energiei electrice, în vehiculele electrice şi în turbinele eoliene.

    Susţinută de Breakthrough Energy Ventures, un vehicul de investiţii în domeniul schimbărilor climatice fondat de Bill Gates, KoBold utilizează inteligenţa artificială pentru a cerceta arhivele geologice istorice – inclusiv PDF-uri vechi şi chiar hărţi pictate manual pe pânză – folosind algoritmi pentru a decide unde pot fi exploatate zăcămintele.

    Compania cu sediul în California este evaluată la 1,15 miliarde de dolari, printre investitorii firmei numărându-se şi BHP, cel mai mare grup minier din lume, alături de compania petrolieră Equinor.

  • Adventum continuă parteneriatul cu Genpact în cea mai mare tranzacţie din ultimii 10 ani

    Indienii de la Genpact semnează cu Adventum un contract-gigant de peste 40-45 mil. euro pentru închirierea unei clădiri din proiectul Hermes Business Campus

    Genpact România, furnizor de servicii de outsourcing american fondat în India în 1997 care acum are sediul central în New York, cu peste 3.000 de angajaţi şi afaceri de peste 128,2 mil. euro în 2022 la nivel local, a semnat pentru 30.000 mp de birouri, reprezentând întreaga clădire A din cadrul proiectului Hermes Business Campus din Dimitrie Pompeiu, cumpărat în 2021 de ungurii de la Adventum.

    “Innoirea realizată de Genpact in Hermes Business Park este o tranzacţie semnificativă şi pentru că validează sub-piaţa Dimitrie Pompeiu pe termen lung, ca o zonă modernă şi sustenabilă de birouri, în top 3 al zonelor din Bucureşti, din punct de vedere al înnoirilor de contracte”, a adăugat Alina Calciu, Head A&T Occupiers Services la CBRE România.

    Durata contractului este de opt ani. Astfel, dacă se ia în calcul o chirie medie de 15 euro/mp/lună, valoarea contractului depăşeşte pragul de 45 mil. euro. Noul contract reprezintă o reînnoire a acordului pentru birourile din Hermes Business Campus, dar vine într-o perioadă în care multe companii din IT şi outsourcing reduc suprafeţele contractate.

    „Continuarea parteneriatului cu Adventum reconfirmă angajamentul nostru de a continua investiţiile şi creşterea în Romania. Oamenii noştri sunt în centrul tuturor acţiunilor Genpact, aşa încât dorim să le oferim un spaţiu de lucru care să stimuleze creativitatea şi inovaţia, creând în acelaşi timp valoare pentru piaţa românească şi pentru clienţii noştri”, a declarat Alexandru Stoenescu, Country Leader pentru Genpact România şi Bulgaria.

    Genpact este un jucător dominant în parcul HBC, format din trei clădiri de clasă A, cu o suprafaţă totală de 75.000 mp, fiind chiriaşul ancoră. Grupul Adventum, un manager de fonduri cu accent pe investiţii imobiliare în piaţa CEE, a fost înfiinţat în 2006 şi este deţinut în întregime de către management. Adventum pune accent pe sustenabilitate, cu active totale gestionate de 1 miliard de euro. În 2021, compania de bază a Grupului, Adventum International Ltd., a achiziţionat Hermes Business Campus de la dezvoltatorul belgian Atenor, iar recent a anunţat planuri de anvergură de modernizare a parcului si aducerea acestuia la nivelul Excellent In-Use V6, conform standardului  de certficare BREEAM.

    Echipa Griffes a coordonat procesul către un rezultat care să răspundă realităţilor unei pieţe de birouri extrem de agitate. „Am început discuţiile şi am schimbat primele idei despre cum să conturăm mai bine acest parteneriat acum mai bine de 1 an. Am realizat o strategie sofisticată pentru a oferi proprietarului  un acord de închiriere solid, ţinand cont in acelaşi timp de obiectivele setate şi de flexibilitatea cautată de cel mai mare chiriaş din piaţă. Fundamentul tranzacţiei a fost încrederea şi viziunea; am lucrat mult cu interpretarea datelor chiriaşului, pentru a acoperi atât incertitudinile contextului, cât şi fermitatea planurilor lor de afaceri pentru România, îmbogăţite cu toate resursele noastre creative pentru a sprijini un proprietar cu adevărat vizionar”, a declarat Andreea Paun, fondatoarea Griffes, cea mai mare companie de consultanţă imobiliară din România cu 100% capital naţional şi singura din domeniu specializată în reprezentarea proprietarilor.

    Genpact rămâne cel mai mare ocupant pe piaţa locală în ceea ce priveşte spaţiul de birouri şi suprafata în metri pătraţi. Compania pune un puternic accent pe utilizarea eficientă a spaţiului, sustenabilitate şi bunăstarea angajaţilor. În viitor, Genpact, în coordonare cu proprietarul, intenţionează să dezvolte facilităţi noi care să satisfacă cerinţele de lucru în aer liber ale personalului, echilibrând în acelaşi timp activităţile dintre viaţa privată şi muncă. Organizaţia intenţionează să menţină flexibilitatea în design pentru a răspunde prompt solicitărilor clienţilor.

    „Prin această implicare de lungă durată, Adventum îşi arată interesul profund în viaţa comunitaţii chiriaşilor noştri şi în portofoliul pe care îl gestionăm. Echipa noastră este angajată să ofere randamente remarcabile investitorilor noştri. Acordul de închiriere extins pentru acest spaţiu impresionant este o dovadă a încrederii noastre în produsele de birouri, în care am crezut cu tărie de la început”, a explicat Marcell Mihalyfi, Partener şi Head of Asset Management la Adventum.

    Zona Dimitrie Pompeiu a anunţat un amplu proces de reamenajare urbană începând cu mijlocul anului 2024, iar Primăria a lansat deja licitaţia pentru achiziţia studiului de fezabilitate. Procesul semnificativ de reconfigurare va include o nouă şosea care va conecta şoseaua Pipera, Bulevardul Dimitrie Pompeiu şi Strada Fabrica de Glucoză, precum şi o facilitate Park&Ride. Bulevardul Dimitrie Pompeiu va fi lărgit la 4 benzi, 2 pentru fiecare direcţie, linia de tramvai va fi extinsă, conectivitatea îmbunătăţită, iar pistele pentru biciclete şi trotuarele vor fi complet reînnoite.

    În ultimul an, piaţa de închirieri de birouri din această zonă a înregistrat o activitate tranzacţională de peste 80.000 mp, din care cererea nouă a fost de 28.000 mp. Cei mai mulţi dintre marii jucători au decis să rămână sau chiar să se extindă în zonă, în timp ce cei mai mulţi noi ocupanţi au venit din cartierul de birouri Pipera fără acces la metrou şi cu dorinţa de modernizare si upgrade. Domeniile lor de activitate includ bunuri de larg consum (FMCG), comunicaţii, construcţii şi tehnologie.

     

  • Înmatriculările de maşini noi în România au crescut în ianuarie cu 4,15% an/an, la 12.733 unităţi, iar înmatriculările de maşini second hand s-au majorat cu 16,8 % an/an

    Înmatriculările de autoturisme noi in Romania au crescut in ianuarie cu 4,15% fata de perioada similară a anului trecut, până la 12.733 unitati, arată datele transmise vineri  de ACAROM şi DGPCI (Directia Generala Permise Conducere si Inmatriculari)

    În ceea ce priveste autoturismele second hand înmatriculate pentru prima oara în România, volumul acestora a atins in ianuarie 27.176 de unităţi, echivalentul unei creşteri de 16,8 % an/an.

    Brandul Dacia conduce în clasamentul mărcilor de autoturisme noi înmatriculate în prima lună din acest an, cu 3.948 de unităţi, în scădere cu 13,6% an/an, în timp ce locul secund este ocupat de brandul Toyota, cu 998 de unităţi, în creştere de la 730 de unităţi înmatriculate în ianuarie 2023.


    Clasamentul pe marci autoturisme noi, ianuarie 2024:

    DACIA ► 3.948 unitati

    TOYOTA ► 998 unitati

    SKODA ► 893 unitati

    HYUNDAI ► 853 unitati

    RENAULT ► 784 unitati

    VOLKSWAGEN ► 766 unitati

    TESLA ► 564 unitati

    MERCEDES ► 519 unitati

    KIA ► 478 unitati

    FORD ► 417 unitati

     

  • Adrian Sârbu: România trebuie să aloce 8000 de euro pentru fiecare elev. O ţară fără centre de knowledge e o ţară care nu va mai exista

    Nemo: Te-am întrebat încă de vineri: eşti de acord ca bugetul pentru educaţie să crească la 10% din PIB prin reducerea cheltuielilor cu bugetarii şi prin reforma administrativă? A doua întrebare: eşti de acord să ţi se aloce de la buget o sumă anuală pentru şcolarizarea copilului tău, pe care să o foloseşti fără restricţii în învăţământul de stat sau privat, pentru profesorii pe care îi doreşti tu? Eşti de acord ca procesul de învăţare pentru copilul tău să fie executat de profesori aflaţi şi în ipostaze virtuale? Eşti de acord să existe o programă şcolară personalizată pentru copilul tău care să urmărească dezvoltarea de abilităţi şi profesii de care va avea nevoie în viaţa de adult şi nu programa şcolară prestabilită de minister? Crezi că telefonul mobil contribuie la procesul de învăţare al copilului tău? Rezultate, rezultate, rezultate…

    Hofi: 80% sunt de acord că bugetul trebuie să crească la cel puţin 10% din PIB. Hai că suntem puşi pe treabă de la început. Eu aş vota să nu fie mărit bugetul până la 10% şi să facem şi un tur de orizont.

    Nemo: Mă uimeşti.

    Marcel Feraru: Este urgent să avem 10% din PIB pentru că noi venim de departe. Dacă Franţa nu are 10% din PIB, este pentru că nu are nevoie să aibă 10% din PIB.

    Balasz Barabas: Eu am o gândire puţin mai pragmatică. Nu ştiu dacă e suficient 10%. Eu aş începe cu un plan de restructurare al învăţământului. Ce vrem să facem, cu cine vrem să facem, cu câţi oameni şi unde vrem să ajungem.

    Nemo: Dle Adrian Sârbu, aveţi vreo emoţie în ce priveşte răspunsurile?

    Adrian Sârbu: Am o mare emoţie pentru că am de gând să mă înscriu în clasa întâi. Cel puţin în educaţie, cred că trebuie să prevaleze interesele copiilor şi nu interesele celor 300 mii de profesori, care, culmea, aşa cum ai zis tu „they left the kids alone”, că s-au dus vreo 2-3 săptămâni la grevă, şi i-au lăsat pe copii. Ştii ce bine s-au simţit copiii? Dar ce bine, să facă grevă vreo 2-3 ani, măi frate, să ne lase în pace. Deci, din această perspectivă, cred că 10% e puţin pentru că avem o rămânere în urmă tulburătoare şi avem în faţa noastră un război, războiul cu AI. Hai să-i spunem confruntare, să nu-i mai spunem război. Şi în această confruntare, plecăm, noi copiii ăştia de 7 ani, din clasa I, cu multe dezavantaje, enorm de multe. Deci răspunsul e peste. 10% din bugetul României sunt 34 miliarde euro. E un început. Balasz zicea să facem o comisie. Ce comisie să mai facem Balasz? Fiecare părinte responsabil, sunt şi iresponsabili care îşi vând copiii, care îşi abandonează copiii la bunici, nişte iresponsabili. Nici nu poţi să-i numeşti animale. Animalele nu fac asta. Animalele îşi cresc copiii până la un punct şi după aceea îi lasă în viaţa adultă. Eu cred că părinţii ăştia sunt suficient de capabili să ştie cum să ne crească pe noi, copiii, ca să ajungem, la rândul nostru, să-i ţinem în viaţă din momentul în care intrăm în viaţă.

    Hofi: Avem nevoie şi de educaţie, avem nevoie şi de sănătate, avem nevoie şi de apărare, avem nevoie şi de transporturi în ţara asta, care sunt praf, avem nevoie şi de agricultură, avem nevoie şi de alimentaţie şi nu vreau să cădem în capcana în care, atunci când vorbim despre un subiect, acel subiect să fie cel mai important.

    Adrian Sârbu: Hofi, ştii de ce nu avem nevoie? Sunt 1,3 milioane de bugetari. 500.000 sunt degeaba. Aceşti 500.000 cheltuiesc banii noştrii degeaba.

    Hofi: Corect.

    Adrian Sârbu: În loc să participe şi ei, alături de cei 5 milioane de contributori, la contribuţie. Şi, în loc să avem 1,3 milioane de bugetari şi 5 milioane de contributori, să avem 5,5 milioane de contributori şi 800 mii de bugetari. Domnul bugetar, te rog frumos, începând de mâine eşti angajat la o firmă lucrativă, adică care produce profit. De ce? Pentru că noi, în România, avem nevoie de banii cu care te plătim pe tine, familia ta, rudele tale, cumetrii tăi, în funcţie de unde eşti. Avem nevoie de bănuţii ăştia pentru cine? Să ne apărăm. E urât? Să ne apărăm că vin şi ne omoară, vin şi ne ia terenul, femeile, vin ne ia numele, identitatea, ne-o schimbă. Nu crezi că e cazul totuşi să alocăm la apărare? Şi să ne educăm copilaşii ăştia că în ultimii 30 de ani sunt din proşti mai proşti. Deja au început să se promoveze unii pe alţii în funcţii de conducere, cu decizii foarte grave pentru România că nu mai sunt funcţie de conducere auto.

    Hofi: Ne uităm pe celălalt tabel în care vedem cât dau statele din UE din PIB, pentru educaţie.

    Adrian Sârbu: Vasăzică, media europeană 8185 euro/elev. La Românica, cât e? 2161. E negru rău, e negru beznă. Când media europeană e 8185, eu nu vreau să ajung nicăieri decât la media europeană. Hai să-ţi dau un exemplu, Hofi. Sunt 3 milioane de elevi preuniversitari? 8000 ori 3, sunt 24 miliarde de euro. 10% din bugetul României sunt 34 de miliarde de euro. Deci, eu, preuniversitarul, alocând 8000 de euro pentru fiecare elev, pot să ajung la media europeană. Ştii care e rezultatul Hofi? În 5 ani România începe să fie lider în inteligenţa artificială, în microcipuri, în superagricultura viitorului, în biotehnologie, în sănătate, în ce numim noi, în medicină celulară, în genetică. O ţară fără centre de învăţare e o ţară care nu va mai exista. În cât? Într-o generaţie, în două, cu siguranţă.

  • (P) Strategii de joc pentru blackjack

    Blackjack-ul, cunoscut şi sub numele de “21”, este un joc de cărţi captivant şi strategic care a devenit unul dintre cele mai populare jocuri de cazino din întreaga lume. Originar din Franţa în secolul al XVIII-lea, acest joc a evoluat de-a lungul timpului şi a devenit unul dintre preferatele jucătorilor de cazino, atât în mediul tradiţional, cât şi în cel online.

    Scopul jocului de blackjack este să obţii o mână cu valoarea cât mai apropiată de 21, fără a o depăşi. Dacă valoarea mâinii tale depăşeşte 21, vei pierde automat. Fiecare carte are o valoare numerică, iar cărţile cu feţele (valet, damă, rege) valorează fiecare 10 puncte, în timp ce asul poate avea valoarea de 1 sau 11, în funcţie de situaţie.

    Jucătorii îşi plasează pariurile iniţiale înainte ca cărţile să fie distribuite. Fiecare jucător şi dealerul primesc două cărţi. Cărţile jucătorului sunt în general deschise, în timp ce una dintre cărţile dealerului rămâne acoperită.

    Jucătorii iau decizii în funcţie de mâna lor şi de carte vizibilă a dealerului. Opţiunile includ “Hit” (primirea unei cărţi suplimentare), “Stand” (menţinerea mâinii curente), “Double” (dublarea pariului cu primirea unei cărţi suplimentare) şi “Split” (împărţirea mâinii în două mâini separate).

    După ce toţi jucătorii au luat deciziile, dealerul dezvăluie cartea ascunsă. Câştigătorul este determinat în funcţie de valoarea totală a mâinii. Jucătorul cu o mână mai apropiată de 21, fără a o depăşi, câştigă.

    Odată cu avansarea tehnologiei, jocurile de cazino au devenit disponibile şi online. Cazinourile online oferă o experienţă de joc confortabilă, la îndemâna oricui, indiferent de locaţie. Jucătorii pot accesa variante diferite de blackjack şi pot alege între mese cu diferite limite de pariere.

    Este recomandat să foloseşti o strategie de bază în blackjack, care indică deciziile optime în funcţie de mâna jucătorului şi de carte vizibilă a dealerului. Aceasta minimizează avantajul casei şi îţi oferă cea mai bună şansă de câştig.

    Strategia avansată de numărare a cărţilor în blackjack presupune monitorizarea atentă a cărţilor distribuite pentru a evalua proporţia de cărţi cu valori ridicate şi scăzute rămase în pachet. Jucătorii ajustează mărimea pariurilor în funcţie de această analiză, crescând pariurile când şansele de a obţine cărţi cu valori mari sunt mai mari. Cu toate că această tactică oferă un avantaj strategic, cazinourile online au luat măsuri pentru a detecta şi preveni activităţile de numărare a cărţilor, inclusiv utilizarea algoritmilor de amestecare aleatorie şi monitorizarea atentă a modelelor de pariere.

    Pe de altă parte, strategia de pariere negativă, Martingale, presupune dublarea pariului după fiecare pierdere, în scopul recuperării pierderilor anterioare şi obţinerii unui profit. Cu toate acestea, riscul asociat cu Martingale este semnificativ, deoarece poate duce rapid la creşterea considerabilă a mizei. Această abordare necesită o atenţie deosebită şi un capital substanţial, deoarece seria de pierderi consecutive poate afecta bugetul jucătorului.

    Strategia Parlay în blackjack reprezintă o abordare interesantă, în care jucătorii utilizează câştigurile anterioare pentru a plasa pariuri mai mari. Această tactică se bazează pe ideea că succesul iniţial poate genera câştiguri mai mari în continuare. Cu toate acestea, pentru a profita la maximum de Parlay, este crucial să fii disciplinat şi să gestionezi cu atenţie riscurile asociate. Un control riguros al mărimii pariurilor şi o atenţie constantă asupra progresului pot preveni expunerea excesivă la pierderi în cazul unor serii nefavorabile.

    În ceea ce priveşte tactica Splitting Pairs, aceasta se aplică atunci când un jucător primeşte o pereche de cărţi cu acelaşi rang. Alegerea de a împărţi această pereche în două mâini separate poate fi avantajoasă, deoarece creşte şansele de a obţine mâini câştigătoare. Prin împărţirea perechilor, jucătorii pot juca în mod eficient cu două mâini în loc de una singură, extinzând posibilităţile de a obţine un rezultat favorabil în faţa dealerului.

    Blackjackul rămâne unul dintre cele mai apreciate jocuri de cazino, atât în mediul tradiţional, cât şi în cel online. Cu strategiile potrivite şi o înţelegere aprofundată a regulilor, poţi să-ţi maximizezi şansele de câştig. Însă, nu uita niciodată că jocul implică şi noroc, iar o abordare responsabilă a jocului este esenţială pentru o experienţă de succes şi plăcută în lumea blackjackului online.

    Sursa: https://www.pexels.com/ro-ro/

     

     

  • Sărbătorile de iarnă au propulsat vânzările Amazon: Gigantul american anunţă venituri în creştere cu 14%, la 170 mld. dolari, depăşind toate estimările. Acţiunile Amazon, care au crescut cu aproximativ 50% în ultimele 12 luni, au urcat cu peste 8,3% după anunţ

    Amazon a raportat o creştere accelerată a vânzărilor în divizia sa de cloud computing şi o perspectivă sănătoasă pentru începutul anului, în condiţiile în care veniturile au depăşit aşteptările Wall Street, scrie FT. 

    Vânzările diviziei de cloud computing AWS a Amazon, un factor cheie pentru profitul companiei, au crescut cu 13%, ajungând la 24,2 miliarde de dolari în cele trei luni până în decembrie.

    Creşterea încetinise la divizia de cloud, deoarece unii dintre cei mai mari clienţi au început să caute modalităţi de reducere a costurilor. În pofida creşterii, creşterea vânzărilor AWS rămâne mult sub nivelul de 40% raportat la sfârşitul anului 2021.

    Acţiunile Amazon, care au crescut cu aproximativ 50% în ultimele 12 luni, au urcat cu până la 5% după raportul privind rezultatele.

    Compania cu sediul în Seattle a raportat o revenire a profitului înainte de impozitare, care a urcat la 13,2 miliarde de dolari, faţă de 2,7 miliarde de dolari în aceeaşi perioadă din 2022, mult peste aşteptările analiştilor de 10,4 miliarde de dolari. În general, veniturile Amazon au crescut cu 14%, la 170 miliarde de dolari, peste previziunile analiştilor, care estimau 166,3 miliarde de dolari.

    În ceea ce priveşte primul trimestru din 2024, Amazon a declarat că se aşteaptă la venituri cuprinse între 138 miliarde de dolari şi 143,5 miliarde de dolari şi la un profit înainte de impozitare cuprins între 8 miliarde de dolari şi 12 miliarde de dolari, în linii mari în linie cu previziunile analiştilor.

    Afacerea Amazon din America de Nord, care include magazinul său online, a revenit pe profit operaţional de la pierderile înregistrate în urmă cu un an. Îmbunătăţirea marjelor segmentului a fost favorizată de eforturile de reducere a costurilor, de o reorganizare a vastei sale reţele logistice din SUA şi de rezistenţa cheltuielilor de consum în timpul sezonului aglomerat de sărbători.

  • Veşti bune pentru Apple: Veniturile au revenit pe creştere în T4, depăşind aşteptările analiştilor, cu un impuls din partea diviziei sale de servicii şi cu vânzări solide de iPhone. Acţiunile au scăzut cu 2% după anunţ

    Veniturile Apple au revenit pe creştere în perioada sărbătorilor, depăşind aşteptările analiştilor, cu un impuls din partea diviziei sale de servicii şi cu vânzări solide de iPhone.

    Veniturile Apple au fost de 119,6 miliarde de dolari pentru trimestrul până la sfârşitul lunii decembrie, în creştere cu 2% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent şi depăşind estimările consensuale de 118,3 miliarde de dolari, potrivit S&P Capital IQ. Acest lucru întrerupe o serie de patru trimestre de scădere a veniturilor.

    Directorul general Tim Cook a dat credit vânzărilor de iPhone, care au crescut cu 6%, la 69,7 miliarde de dolari, şi unui “record istoric de venituri în domeniul serviciilor”, în condiţiile în care numărul de dispozitive Apple active a depăşit 2,2 miliarde.

    Afacerea de servicii a Apple, care include App Store, iCloud, Apple Pay şi Apple TV, a înregistrat venituri de 23,1 miliarde de dolari în trimestrul respectiv, în creştere cu 11% faţă de 20,7 miliarde de dolari cu un an înainte, continuând astfel să îşi crească ponderea în afacerile companiei.

    Vânzările în China Mare au scăzut, însă, la 20,8 miliarde de dolari, faţă de 24 miliarde de dolari în acelaşi trimestru al anului precedent. Acest lucru a reflectat presiunea exercitată de concurentul resurgent Huawei, precum şi restricţiile pe care Beijingul le-ar fi impus asupra produselor Apple în unele agenţii guvernamentale, pe fondul tensiunilor geopolitice cu Washingtonul.

  • Rezultate uluitoare pentru Facebook: Veniturile Meta au crescut cu 25% în T4, la 40,1 mld. dolari, peste estimările analiştilor. Gigantul de social media a anunţat primul dividend din istorie şi o răscumpărare de acţiuni de 50 mld. de dolari, după ce rezultatele au dus la o creştere de peste 14,2% pe bursă

    Meta, compania mamă a Facebook şi Instagram, a anunţat primul dividend din istorie şi o sumă suplimentară de 50 de miliarde de dolari pentru răscumpărarea de acţiuni, în condiţiile în care rezultatele extraordinare din trimestrul al patrulea au dus la o creştere a acţiunilor sale cu peste 12% în tranzacţiile ulterioare, scrie FT. 

    Grupul de social media a anunţat un dividend trimestrial de 50 de cenţi pe acţiune, plătibil pe 26 martie.

    Veniturile Meta au crescut cu 25% în al patrulea trimestru, la 40,1 miliarde de dolari, a anunţat compania, depăşind aşteptările analiştilor care estimau o creştere la 39,1 miliarde de dolari. Venitul net a urcat cu 201%, la 14 miliarde de dolari, depăşind estimările consensuale de 13 miliarde de dolari, compilate de S&P Capital IQ.

    Meta a avertizat în octombrie că incertitudinea macroeconomică şi scăderea cererii de publicitate ca răspuns la conflictul din Orientul Mijlociu au dus la un început de trimestru mai dificil.

    Directorul general al Meta, Mark Zuckerberg, declarase un “an al eficienţei” în 2023, în care a redus numărul de locuri de muncă şi costurile pentru a salva compania dintr-o perioadă de creştere lentă şi pentru a răspunde la furia investitorilor în legătură cu pariul său încă neprofitabil pe metavers.

    Cu toate acestea, el s-a dublat, de asemenea, în ceea ce priveşte inteligenţa artificială, schiţând luna aceasta o viziune pe termen mai lung pentru a investi în “inteligenţa generală artificială” şi în ochelari inteligenţi care permit utilizatorilor să vorbească cu un “agent de inteligenţă artificială”.

    Meta a estimat joi cheltuieli de capital pentru întregul an 2024 între 30 şi 37 de miliarde de dolari, o creştere de 2 miliarde de dolari faţă de partea superioară a intervalului său anterior, citând investiţii în servere AI şi non-AI, precum şi în centre de date.

  • A doua cea mai mare economie a lumii, tot mai aproape de dezastru după ce bogăţii îşi iau banii şi fug, lăsând în urmă o ţară pe care guvernul nu ştie dacă o mai poate salva

    Prăbuşirea pieţei bursiere din China, care s-a soldat cu o gaură de 6 trilioane de dolari şi care se întinde pe o perioadă de trei ani, dezvăluie un adevăr dureros pentru guvernul preşedintelui Xi Jinping: Oamenii sunt deznădăjduiţi în ceea ce priveşte perspectivele celei de-a doua mari economii a lumii, iar pesimismul lor devine din ce în ce mai greu de ignorat, scrie Bloomberg.

    Investitorii s-au debarasat în masă de acţiunile chinezeşti, ceea ce a dus la o scădere brutală cu 40% a indicelui bursier CSI 300. Un pachet guvernamental de salvare este în curs de examinare, iar suma pusă de guvern pe masă se ridică la 280 miliarde de dolari.

    Cu toate acestea, atât investitorii internaţionali cât şi cei retail rămân sceptici privind succesul măsurilor şi posibilitatea unei reveniri solide a economiei.

    În comparaţie cu criza imobiliară şi cu provocările demografice ale ţării, o prăbuşire a pieţei bursiere ar putea părea o problemă relativ superficială. Acţiunile reprezintă o fracţiune din averea gospodăriilor, la fel ca şi proprietăţile imobiliare, şi nu există semne de risc sistemic care ar putea pune în pericol stabilitatea financiară.

    Dar, într-o ţară în care controlul guvernului asupra comentariilor financiare şi a datelor economice este din ce în ce mai strict, pieţele reprezintă un memento public al problemelor care afectează economia reală, de la prăbuşirea preţurilor locuinţelor la creşterea tensiunilor comerciale. Selloff-ul masiv riscă să reducă cheltuielile de consum şi investiţiile întreprinderilor, agravând şi mai mult problemele economiei.

    A trecut aproape un deceniu de la ultima dată când autorităţile chineze s-au arătat atât de îngrijorate de piaţa bursieră a ţării. Dar contextul economic din 2015 a fost foarte diferit.

    La acea vreme, guvernul era pregătit să injecteze stimulente masive şi în principalul motor al economiei, sectorul imobiliar. Acesta a pus la dispoziţie peste 3.000 de miliarde de yuani din banii băncii centrale pentru demolarea vechilor clădiri de apartamente şi pentru construirea şi vânzarea unora noi. Autorităţile au redus drastic ratele dobânzilor, stimulând cheltuielile de consum şi investiţiile întreprinderilor. Politica celor doi copii a fost introdusă în luna octombrie a aceluiaşi an, revigorând interesul investitorilor pentru ţară. Iar datele oficiale au plasat creşterea PIB-ului pentru anul în curs la 7%.

    În 2023, economia şi-a atins obiectivul de creştere anuală de aproximativ 5% – dar a înregistrat şi cea mai gravă criză deflaţionistă de la criza financiară asiatică încoace. Preţurile locuinţelor au scăzut cel mai mult în decembrie din ultimii aproape nouă ani. Exporturile au întâmpinat dificultăţi, populaţia este în scădere şi există o armată vastă de absolvenţi fără loc de muncă.

    Mai important, deşi autorităţile par dispuse să intervină pentru a sprijini piaţa, acestea au indicat în mod clar că se îndepărtează de utilizarea stimulentelor alimentate de datorie pentru a stimula creşterea sectorului imobiliar şi a economiei în general. Măsurile de politică au fost modeste, securitatea naţională devine o prioritate la fel de importantă ca şi creşterea economică, iar semnele că puterea este din ce în ce mai concentrată la vârful Partidului Comunist sugerează că oficialii guvernamentali ar putea avea dificultăţi în a răspunde rapid la crize.

    Schimbarea de politică a Chinei a dus la o “retragere a creditelor de pe piaţă”, deoarece o mare parte din împrumuturi sunt legate de sectorul imobiliar, a declarat Jason Hsu, director de investiţii la Rayliant Global Advisors Ltd. Acest lucru înseamnă că amploarea recesiunii actuale este mult mai mare decât în 2015, a adăugat el.

    „Ce se întâmplă acum are un impact puternic negativ asupra finanţelor în general, de la gospodării la afaceri. Asta înseamnă că încrederea se risipeşte, iar viitorul pare mai nesigur”, a mai declarat acesta.

     

  • Apar tot mai multe semne de criză. Cea mai mare maşinărie de bani din lume începe să dea rateuri şi pentru prima dată după mulţi ani îşi ratează obictivele

    Fondul suveran de investiţii al Norvegiei, în valoare de 1.600 de miliarde de dolari, nu a reuşit să îşi atingă indicatorul de referinţă pentru prima dată în ultimii cinci ani, pe fondul pierderilor din sectorul imobiliar necotat, chiar dacă pieţele bursiere şi-au revenit.

    Fondul a revenit pe profit anul trecut, câştigând 16,1%, echivalentul a aproximativ 213 miliarde de dolari, potrivit unui comunicat de marţi. Acesta a fost sub indicele său de referinţă cu 18 puncte de bază, o primă ratare de acest fel din 2018, scrie Bloomberg.

    Creat în anii 1990 pentru a gestiona veniturile din petrol şi gaze ale Norvegiei în străinătate, fondul este cel mai mare deţinător de acţiuni din lume, iar randamentele sale depind în mare măsură de mişcările pieţei.

    Fondul – cunoscut sub numele de Norges Bank Investment Management – investeşte în conformitate cu un mandat strict definit de Ministerul de Finanţe şi încearcă să profite la maximum de marja sa de manevră limitată. Deţine, de asemenea, active în domeniul veniturilor fixe, al proprietăţilor imobiliare şi al infrastructurilor regenerabile, dar nu are voie să se ocupe de anumite clase de active, cum ar fi fondurile de capital privat.

    Luând cuvântul la Forumul Economic Mondial de la Davos la începutul acestei luni, directorul general Nicolai Tangen a reiterat că se pregăteşte pentru performanţe mai slabe ale pieţelor în anii următori, deoarece este probabil ca presiunile inflaţioniste să se menţină.

    NBIM a câştigat aproximativ 21% la acţiuni – care au reprezentat peste 70% din activele sale – şi a crescut uşor cu 6,1% la investiţiile sale cu venit fix. Deţinerile sale imobiliare necotate au scăzut cu peste 12%, în timp ce randamentul pentru infrastructura de energie regenerabilă necotată a fost de 3,7%.

    Guvernul norvegian a depus 711 miliarde de coroane (68 de miliarde de dolari) în fond în 2023. Valoarea de piaţă a fondului a urcat acum la 1.600 de miliarde de dolari.