“Iranul opreşte exporturile de petrol către şase state europene”, a anunţat postul iranian de televiziune în limba engleză Press TV. Potrivit Press TV, cele şase ţări sunt Olanda, Grecia, Franţa, Portugalia, Spania şi Italia. Preţul petrolului Brent, tranzacţionat pe bursa de la Londra, se afla în urcare cu un dolar, la 118,35 dolari pe baril la scurt timp după anunţ. Cele 27 de state membre UE au decis să oprească importurile de petrol iranian începând cu 1 iulie, din cauza controversatului program nuclear al Iranului, despre care statele ocidentale afirmă că are scopuri militare. Iranul neagă aceste acuzaţii.
Tag: cotatii
-
Ameninţările Iranului au dus la urcarea preţului petrolului Brent la maximul ultimelor şase luni
La ora 12:30 GMT, petrolul Brent destinat contractelor pe termen de o lună era cotat la 115,93 dolari pe baril, după ce în timpul tranzacţiilor a urcat cu 77 de cenţi faţă de închiderea de luni, la 116,7 dolari pe baril, cel mai ridicat nivel după luna august, transmite Reuters. Preţul petrolului destinat pieţei americane este în scădere cu 96 de cenţi, la 95,95 dolari pe baril, din cauza creşterii stocurilor din Statele Unite. Diferenţa dintre cotaţia petrolului Brent şi cea a petrolului comercializat pe piaţa din SUA a depăşit 20 de dolari, fiind cea mai mare înregistrată după octombrie 2011.
-
Preţul aurului se îndreaptă spre cea mai mare creştere lunară după august 2011
Interesul pentru plasamentele în aur de la sfârşitul lui ianuarie contrastează cu situaţia din decembrie, când preţurile au scăzut cu peste 10%, cel mai amplu declin lunar consemnat după prăbuşirea băncii Lehman Brothers. La ora 15:23 GMT, aurul era tranzacţionat în creştere cu 0,8%, la 1.742,59 dolari uncia, după un vârf de 1.747,39 dolari uncia atins în timpul tranzacţiilor, cel mai ridicat nivel după jumătatea lui decembrie şi în urcare cu circa 11% pe parcursul acestei luni. Cererea este susţinută de informaţii sub aşteptări privind încrederea americanilor în economia SUA, temeri că Portugalia ar putea urma un parcurs asemănător cu cel al Greciei, dar şi de aşteptările unei evoluţii economice slabe a zonei euro în primul trimestru.
-
Preţul aurului a crescut de cinci ori în ultimii zece ani. Se mai vând bijuteriile?
“M-am mutat în Centrul Istoric când am renunţat la magazinul de pe Calea Victoriei”, spune bijutierul David Sandu, din micul său atelier unde l-a mutat recesiunea. Se întâmpla în 2010 când, la un an de la începerea crizei, rămăsese singurul magazin deschis pe o distanţă de jumătate de kilometru. Sandu îşi aminteşte şi acum spaţiile goale din zona bisericii Amzei – “cu ziare în vitrine şi numere de telefon pentru închiriere” – care l-au făcut să nu mai aibă clienţi pentru bijuteriile sale şi să nu mai poată suporta o chirie de aproape 100 de euro pe metru pătrat. Proiectul său a pornit în 2005 prin deschiderea primului proiect de bijuterii de autor sau, după cum îl numeşte el, un act de pionierat. Imediat după startul crizei, pragul i-l mai treceau doar clienţii fideli, iar vânzările au scăzut peste noapte cu 70%. Soluţia pentru antreprenor a fost cea a comenzilor speciale, venite din partea clienţilor cu venituri peste medie.
În tot acest context, breasla bijutierilor nu a fost ajutată de evoluţia cotaţiilor la aur. Creşterea valorii materialului şi, deci, a preţului final către consumator a blocat cererea. Inginerul Florin Zamfir de la casa de bijuterii Cip Zet susţine că dacă vânzările ar fi scăzut la jumătate ar fi fost bine, dar numai anul acesta a mărit preţurile cu 40%, iar numărul solicitărilor a scăzut semnificativ. “Am simţit blocajul şi o văd cu certitudine în toate statisticile breslelor organizate”, spune şi David Sandu. După el, dacă preţurile continuă să crească, bijutierii vor fi excluşi din joc, pe piaţă urmând a rămâne doar ceasornicarii şi bijutierii de lux sau cei care tranzacţionează aurul pe bursă.
Interesant este că, mai nou, argintul e denumit noul aur. Dacă doar în ultimul an, aurul s-a apreciat cu mai bine de 50%, argintul şi-a dublat valoarea. Totuşi, la nivel cantitativ cererea rămâne favorabilă aurului, dar asta nu neapărat în favoarea bijutierilor. În condiţiile creşterii cotaţiilor, tot mai mulţi clienţi optează pentru argint şi argentium, un argint special aliat cu germaniu care nu oxidează. Chiar şi în domeniul bijuteriilor de autor, Sandu a sesizat o orientare către produsele cu preţ mai mic. De la un preţ de 480-550 de euro, plătit în medie pentru o bijuterie, a scăzut acum la 300-350, pentru obiectele de argint. În schimb, la aur s-a remarcat o creştere, dat fiind că e perceput tot mai mult ca investiţie. “Solvabilitatea contează acum mai mult, indiferent de valoarea culturală a obiectului. Chiar dacă nu într-un mod explicit, clienţii aleg 18 karate în loc de 14, pentru că ulterior cel dintâi se vinde mult mai uşor şi la un preţ mai bun”, explică bijutierul.
Karl Heinz, preşedintele Patronatului Bijutierilor din România, explică pentru BUSINESS Magazin că piaţa românească avea specificul de a vinde în cea mai mare parte aur, dar acum se observă o migraţie tot mai mare către argint. La nivel de metale solicitate, dacă în 2007 trei sferturi din piaţă însemna aur, astăzi argintul deţine mai bine de jumătate din vânzări. Deşi preţul argintului a crescut de zece ori în ultimul deceniu, diferenţa de preţ rămâne importantă între cele două metale (circa 900 de euro/kg în cazul argintului, faţă de 40.000 de euro/kg în cazul aurului).
-
Preţul aurului a scăzut joi cu peste 3%
Presiunile din piaţă au fost amplificate de scăderea unui indice privind industria prelucrătoare din China, pentru a treia lună consecutiv, informaţie care a determinat scăderea preţului paladiului la cel mai redus nivel din ultimele zece luni. Fed a avertizat că economia americană este expusă unor riscuri semnificative şi a anunţat un program de 400 de miliarde de dolari de vânzare de obligaţiuni pe termen scurt şi achiziţie de titluri pe termen lung. Programul are rolul să determine scăderea dobânzilor pentru creditele pe termen lung.
-
Pretul aurului scade pentru a treia sedinta consecutiv
La ora 11:47 GMT, aurul spot era tranzactionat in scadere cu 0,6%, la 1.736,15 dolari uncia. Contractele futures pentru aurul cu livrare in august au scazut cu 3,7 dolari, la 1.738,9 dolari uncia. Cotatia aurului a atins joi maximul record de 1.813,79 dolari uncia, iar saptamana trecuta a inregistrat cel mai mare avans dupa cel din aprilie 2009 dupa ce bursele europene au coborat la un minim al ultimilor doi ani, afectate de temerile legate de nivelul datoriilor suverane din zona euro.
-
Panica la bursa de la Bucuresti. Cotatiile au cazut cu 11%
Dupa primele doua ora de tranzactionare la BVB, indicele BET, al
celor mai lichide zece actiuni, era in scadere cu 11,23%, iar
titlurile companiilor din sectorul energetic plasau indicele BET-NG
cu 12,07% sub referinta. Indicele extins, BET-XT, se plasa cu
11,58% sub nivelul de luni.
Amplificarea corectiilor a fost insotita de cresterea volumelor de
actiuni tranzactionate. Rulajul Bursei era de 66,5 milioane lei
(15,67 milioane euro) la ora 12:00.Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Bursa trebuie sa digere esecul ofertei Petrom
Bursa de la Bucuresti a inchis sesiunea de vineri cu un avans de
0,56%, intr-o piata in care jucatorii au tranzactionat actiuni de
42,65 milioane lei, cu mult peste rulajul de joi, din care peste
60% au fost titluri Fondul Proprietatea. Evolutia indicelui BET-NG
a fost influentata de scaderea cu 1,9% a actiunilor OMV Petrom
(SNP), dupa anuntarea esecului ofertei de vanzare. Ulterior,
titlurile au fost oprite de la tranzactionare. “Nu cred ca pretul a
fost problema, sa nu uitam ca Petrom s-a tranzactionat si la 0,44
lei anul acesta. Cred ca modul in care a fost scos la vanzare acest
pachet a fost gandit gresit din partea statului. Trebuia sa accepte
consultanti dispusi sa garanteze un pret minim de executie si sa
incheie un contract bazat pe comision de succes”, a declarat
Grigore Chis, directorul ge¬neral al SSIF Broker. El a adaugat ca
esecul ofertei nu este un semnal pozitiv pentru piata si nici un
motiv de bucurie. -
Guvernul a stabilit pretul minim de vanzare a actiunilor Petrom: 0,3708 lei/titlu
Actiunile OMV Petrom au incheiat sedinta bursiera de luni la
pretul de 0,381 lei/titlu. Stabilirea unui pret minim sub cotatia
de la BVB sugereaza ca gradul de subscriere nu este foarte mare.
Pretul minim de subscriere a fost stabilit ca media cotatiilor de
la BVB din ultimele 52 de saptamani, potrivit unor surse
guvernamentale. Operatiunea prin care statul vrea sa vanda 9,84%
din actiunile OMV Petrom are un pret maxim de 0,46 lei/titlu.
Astfel, pretul minim stabilit este cu peste 19% mai mic fata cel
maxim. Daca tot pachetul de actiuni scos la vanzare va fi cumparat
la pretul maxim, statul va incasa 2,564miliarde lei (610 milioane
euro), iar daca tilurile vor fi vandute la pretul minim pachetul
valoreaza 2,06 miliarde de lei (483 milioane euro). -
Asteptari mari de la oferta Petrom
Rezultatul ofertei, cea mai mare din istoria Bursei de la
Bucuresti, este esential pentru piata de capital, dar si pentru
Guvern, care s-a angajat fata de FMI sa mai vanda pe bursa in
urmatorii doi ani cate 15% din Transelectrica si Transgaz, dar si
sa listeze Romgaz, Hidroelectrica si Nuclearelectrica. Daca
vanzarea actiunilor OMV Petrom merge bine, vor veni si celelalte.
Insa, daca nu va merge bine, piata poate sa-si ia gandul de la alte
listari.Pe de alta parte, rezultatul ofertei OMV Petrom va arata si care
este perceptia investitorilor straini privind Romania. Daca acestia
vor veni cu 400-500 de milioane de euro ca sa subscrie transa de
actiuni care le este alocata, inseamna ca au incredere in
potentialul de crestere a companiei, a sectorului energetic din
Romania, dar si in revenirea economiei locale per ansamblu,
deoarece fondurile de investitii nu se uita doar la cat de
profitabila este compania in sine si la cat ii sunt evaluate
actiunile, ci si la contextul economic. Cu cat economia este mai
stabila, cu atat ei sunt dispusi sa ofere un pret mai mare, pentru
ca riscul pe care si-l asuma cand investesc e mai mic. “Ne dorim o
participare cat mai cuprinzatoare din partea investitorilor
institutionali romani si straini. Avem toate ingredientele necesare
in acest sens: imaginea si performantele companiei, situatia
macroeconomica stabila a Romaniei, valoarea semnificativa a
pachetului oferit. Intentii de participare la oferta exista si ne
asteptam sa inregistram mii de subscrieri”, declara saptamana
trecuta Ioana Tanase, directorul general al firmei de brokeraj EFG
Eurobank Securities, unul dintre membrii consortiului care
intermediaza oferta. Din consortiu, care este condus de banca de
investitii Renaissance Capital din Rusia, mai fac parte BT
Securities, una dintre cele mai mari firme de brokeraj de retail de
pe piata, si Romcapital.Saptamana trecuta, intermediarii ofertei, conducerea OMV Petrom
si reprezentanti ai statului au mers in road show la Londra si in
alte mari centre financiare europene ca sa prezinte compania
fondurilor straine de investitii. La nivel local insa, oferta este
aproape invizibila. In ciuda optimismului afisat de intermediari,
in afara de cei cateva mii de investitori care au mai ramas pe
Bursa dupa prabusirea din 2008, putini romani stiu ca statul vinde
actiuni Petrom pe Bursa si ca oricine poate cumpara. Si mai putini
sunt cei care inteleg mecanismul de desfasurare a ofertei, care nu
se aseamana cu niciuna dintre ofertele anterioare, precum cele ale
Transelectrica sau Transgaz.
Astfel, chiar daca fondurile straine vor cumpra actiunile, iar
statul isi va incasa banii, oferta Petrom risca sa rateze
obiectivul secundar, acela de a atrage cat mai multi romani pe
Bursa. O bursa cu mai putin de 10.000 de investitori activi este
subdezvoltata dupa orice standarde, iar pentru atragerea micilor
investitori sunt necesare oferte mari ale unor companii foarte
cunoscute, spun specialistii care activeaza pe piata. Exemplul
polonez este cel mai bun in acest sens. In 2004, cand Polonia a
listat la bursa cea mai mare banca, PKO, mii de polonezi stateau la
coada la sucursalele bancii ca sa cumpere actiuni. Fiecare oferta
publica a statului polonez a atras de atunci alte zeci de mii de
investitori noi pe piata de capital.Petrom este probabil cea mai cunoscuta companie romaneasca. Toti
romanii care au masina au alimentat cel putin o data la Petrom sau
stiu despre existenta brandului. Astfel, vanzarea de actiuni de
catre stat ar fi fost o ocazie unica pentru ca mii de romani sa
poata fi atrasi pe bursa, prin cumpararea de actiuni Petrom. “Daca
statul si intermediarii ar fi vrut sa atraga interesul romanilor
pentru oferta Petrom, ar fi trebuit ca oferta sa aiba o campanie de
promovare puternica. Cred ca si campania de promovare a handbalului
este mai vizibila decat cea a ofertei Petrom”, spune Mihai Chisu,
broker la IFB Finwest. Nici macar pe site-ul Bursei de Valori
Bucuresti (BVB) nu exista vreun banner publicitar pentru oferta
Petrom.