BusinessMagazin

Tag: costuri

  • Cum a ajuns România, una dintre cele mai sărace ţări din UE, să aibă cele mai mari preţuri? Un litru de lapte costă 1,45 euro în România, de două ori mai mult ca în Polonia şi chiar peste nivelul din Franţa sau Belgia

    România are cel mai mare preţ când vine vorba de laptele proaspăt, un produs care se găseşte zilnic în coşul de cumpărături, arată o analiză a ZF. Un litru de lapte proaspăt, integral (echivalentul a 3,5% grăsime în România), sub marca proprie a Carrefour costă 1,45 de euro în România, faţă de 1,19 euro în Franţa sau Belgia, 1,02 euro în Spania şi doar 0,76 euro în Polonia.

    Un român câştigă în medie lunar 900 de euro net, de două-trei ori mai puţin ca un francez, un spaniol sau un belgian. Şi atunci, de ce nu costă şi laptele de două-trei ori mai puţin ca în aceste ţări? Pentru a exista o bază de comparaţie corectă, ZF a încercat să ia acelaşi produs în toate statele, este vorba de marca privată Carrefour Classic, lapte proaspăt, integral. A fost ales retailerul Carrefour pentru că există magazine online ale companiei în fiecare dintre pieţele principale din Europa. Situaţia nu este însă singulară, ea fiind valabilă în cazul tuturor reţelelor. În timp ce preţurile cresc accelerat – litrul de lapte costând acum de aproape două ori mai mult decât acum 2-3 ani – fermele româneşti au avut în 2021 o producţie de 41,7 milioane de hectolitri de lapte, cel mai scăzut nivel din ultimul deceniu.

    Mai mult, importurile de lapte şi smântână au sărit de 100 mil. euro în 2021, valoare care s-a dublat într-un deceniu.

     

  • Criza energetică din Europa se diminuează: Preţul gazului european coboară sub 50 de euro pentru prima dată în ultimele 17 luni, o scădere de 80% de la maximul atins în august

    Contractele futures pentru gazele naturale din Europa au scăzut sub 50 de euro pentru prima dată în ultimele 17 luni, odată cu domolirea celei mai grave crize energetice din ultimele decenii, raportează Bloomberg.

    Preţurile au scăzut cu peste 80% de la vârful atins în august, când reducerile de gaze naturale ale Rusiei au adus Europei costuri de aproximativ 1 trilion de dolari, lovind economia regiunii şi împingând inflaţia la cel mai ridicat nivel din ultimele decenii. În prezent, continentul înregistrează o revenire bruscă, deoarece vremea relativ blândă, eforturile de reducere a consumului de energie şi intrările puternice de gaze naturale lichefiate din SUA către Qatar reduc din intensitate crizei. 

    Contractele futures de referinţă pentru prima lună au scăzut cu până la 4,8%, la 49,5 euro pe megawatt-oră, cel mai scăzut nivel înregistrat de la 1 septembrie 2021. Contractele au pierdut aproximativ 35% până acum în acest an, dar sunt încă de două ori mai mari decât nivelurile obişnuite pentru această perioadă a anului. 

    Preţurile ar putea creşte în continuare dacă va exista o vreme rece prelungită înainte de sfârşitul iernii sau dacă vor exista întreruperi ale aprovizionării. De asemenea, concurenţa cu Asia pentru GNL ar putea crea în continuare un risc de creştere. 

    Deocamdată, nivelurile ridicate de depozitare ţin Europa pe linia de plutire, oficialii susţinând cu optimism că regiunea poate trece cu bine de această iarnă şi de următoarea. 

    În condiţiile în care volumul obişnuit de gaz rusesc a fost redus în mod dramatic, naţiunile europene par să se fi adaptat destul de bine situaţiei, folosind o serie eficientă de alternative. 

    Compania de utilităţi din Germania Uniper SE a declarat că va depăşi problemele generate de reducerile de gaze ruseşti până cel târziu în 2024, dar costurile ridicate pentru înlocuirea volumelor pierdute vor rămâne o problemă.

  • Oficial BoE: Brexit a costat fiecare gospodărie britanică 1.000 de lire sterline

    Un strateg al Băncii Angliei a avertizat că un val de investiţii de business a fost stopat de Brexit, dând o lovitură economiei britanice echivalentă cu 1.000 de lire sterline pe gospodărie, scrie Bloomberg.

    Jonathan Haskel, membru extern al comitetului de politică monetară al băncii, a arătat că Marea Britanie a suferit mult mai mult de pe urma problemelor de productivitate de la Brexit.

     

  • Prima economie a Europei dă semne de revenire: Comenzile din fabricile germane au crescut cu 3,2%, mult peste aşteptările analiştilor. Optimismul faţă de inflaţie este în continuă creştere

    Comenzile din fabricile germane au crescut mai mult decât se anticipa în decembrie, acesta fiind cel mai recent semn că cea mai mare economie europeană va trece de iarnă fără a cunoaşte o prăbuşire, a raportat Bloomberg.

    Cererea a crescut cu 3,2% faţă de luna precedentă, peste creşterea de 2% prognozată de analişti într-un sondaj Bloomberg. Saltul s-a datorat comenzilor mari, fără de care s-ar fi înregistrat un declin de 0,6%, a anunţat luni biroul de statistică.

    Producţia germană a scăzut cu 0,2% în ultimul trimestru al anului trecut, ceea ce face ca o recesiune pe fondul creşterii facturilor la energie să fie greu de evitat. Creşterea rapidă a costurilor de împrumut, care încă nu s-a filtrat pe deplin, va înăspri la rândul ei turbulenţele economice.

    Datele indică în continuare o creştere a încrederii, după ce vremea blândă din timpul iernii şi instalaţiile de depozitare a gazului bine umplute au eliminat aproape complet riscul de penurie. Preţurile cu ridicata au scăzut de la maximele record, alimentând optimismul că inflaţia s-ar putea reduce mai repede decât se aştepta anterior.

    Sondajele de afaceri realizate de S&P Global au indicat o îmbunătăţire a situaţiei la începutul anului, pe măsură ce blocajele din lanţul de aprovizionare s-au atenuat şi presiunile asupra costurilor s-au răcit.

    În timp ce Volkswagen AG se aşteaptă ca redeschiderea Chinei să susţină cererea, furnizorul auto Robert Bosch GmbH consideră că producţia globală de vehicule va rămâne în acest an sub nivelurile de dinaintea pandemiei, din cauza penuriei persistente a semiconductorilor şi a încetinirii economiei.

  • Cât îi costă pe giganţii tech uraganul concedierilor în masă: Pentru cei 50.000 de oameni care vor fi daţi afară, Amazon, Facebook, Google şi Microsoft vor plăti cumulat peste 10 miliarde de dolari, o picătură faţă de cele 800 de miliarde de dolari pe care le-au câştigat în capitalizare de la anunţurile de disponibilizări

    Amazon, Meta, Alphabet şi Microsoft vor plăti cumulat peste 10 miliarde de dolari în taxe legate de concedieri în masă şi alte măsuri de reducere a costurilor, scrie FT.

    Companiile americane care au pus în aplicare cele mai mari reduceri de personal din sectorul tehnologic au dezvăluit costurile ridicate legate de eforturile lor de restructurare în declaraţiile de venituri publicate în această săptămână.

    Cele patru grupuri anunţaseră anterior reduceri de 50.000 de locuri de muncă pentru a convinge Wall Street că se îndreaptă spre un “an al eficienţei”, după cum l-a descris Mark Zuckerberg, directorul general al Meta. Această tendinţă vine după mai mult de un deceniu de cheltuieli mari, în cadrul unei concentrări pe o creştere agresivă a cifrei de afaceri.

    În ciuda costurilor iniţiale ridicate ale companiilor, cum ar fi plăţile compensatorii, investitorii par încurajaţi de măsurile luate.

    De când şi-au anunţat oficial reducerile, companiile au adăugat împreună peste 800 de miliarde de dolari la capitalizările lor bursiere. Meta, cea care s-a mişcat cel mai devreme dintre grupurile Big Tech, şi-a văzut valoarea aproape dublată de când şi-a detaliat reducerile de personal în noiembrie.

    În timp ce economiile ar fi putut fi realizate prin implementarea unor reduceri de costuri mai graduale, companiile de tehnologie au fost recompensate de pieţe pentru că “au smuls bandajul”, a declarat analistul Wedbush Dan Ives.

    “Big Tech a cheltuit bani ca nişte vedete rock din anii ’80 în ultimii patru-cinci ani”, a spus el. “Se simte ca şi cum ar exista adulţi în cameră acum”.

     

  • Capcana din maşinile şoferilor: Detaliul pe care conducătorii auto îl ignoră zilnic şi le poate aduce o amendă de 725 lei

    Poliţia rutieră face o dată la un timp acţiuni de control de rutină. Pe lângă verificarea legalităţii actelor, ele pot să însemne şi verificarea accesoriilor pe care nu vrem să le folosim vreodată, adică o trusă de prim ajutor, două triunghiuri reflectorizante şi un stingător de incendiu.

    Trusa medicală, extinctorul sau triunghiurile reflectorizante pot să vă aducă amenzi ori dacă nu le aveţi pe toate, ori dacă nu sunt conforme legii. Această greşeală a şoferilor se încadrează în clasa a II-a de sancţiuni cu patru sau cinci puncte-amendă, asfel că amendat va fi de 590 de lei sau de 725 de lei.

    Conform Ordinului nr. 987/2007 pentru aprobarea conţinutului minim al trusei sanitare auto:

    Ambalajul trusei sanitare auto trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:

    a) să asigure o etanşeitate corespunzătoare pentru protejarea conţinutului faţă de praf, umezeală, carburanţi şi uleiuri, printr-un sistem de închidere ferm;

    b) să fie dimensionată corespunzător, în vederea depozitării şi asigurării integrităţii componentelor din conţinutul trusei sanitare auto.

    Eticheta trusei sanitare auto trebuie să conţină denumirea produsului, denumirea şi adresa producătorului şi denumirea şi adresa persoanei responsabile de introducerea produsului pe piaţă, după caz.

    La expirarea termenului de valabilitate al componentelor trusei sanitare auto, acestea pot fi înlocuite de utilizator cu produse cu aceleaşi caracteristici, introduse pe piaţă cu respectarea cerinţelor prevăzute de Hotărârea Guvernului nr. 911/2005.

     

  • TikTok mai face un pas înaintea concurenţei: Platforma de social media oferă tarife de pulbicitate mai ieftine decât rivalii pentru a acapara o cotă mai mare din piaţa de reclame digitale. Veniturile TikTok în 2022 s-au ridicat la peste 10 miliarde de dolari

    TikTok oferă tarife de publicitate mai ieftine decât platformele rivale de social media, deoarece aplicaţia video cu creştere rapidă caută să ocupe o cotă mai mare din piaţa de reclame digitale pe fondul încetinirii cheltuielilor online, scrie Financial Times.

    Agenţii de publicitate, organismele din industrie şi mărcile au declarat pentru Financial Times că o sumă din ce în ce mai mare a cheltuielilor publicitare s-a mutat de la platforme precum Twitter, Facebook şi Instagram, la TikTok, datorită costurilor mai mici şi nivelurilor mai bune de implicare.

    TikTok, deţinut de ByteDance din China, a zdruncinat industria reţelelor sociale în ultimii ani, deoarece a crescut rapid la peste 1 miliard de utilizatori în întreaga lume. Aplicaţia video, care a lansat pentru prima dată reclame în 2019, a subcotat rivalii într-un moment în care bugetele de marketing se restrâng.

    Publicitatea a crescut pe TikTok în al patrulea trimestru al anului trecut. Primii 1.000 de agenţi de publicitate din SUA şi-au mărit cheltuielile pentru platforma video virală cu 66%, până la 467 de milioane de dolari din septembrie până în octombrie 2022, potrivit datelor oferite de Pathmatics, o companie de informaţii de piaţă.

    TikTok a reuşit să atragă noi consumatori mai tineri, făcându-i pe rivali să-şi lanseze propriile oferte videoclipuri scurte, cum ar fi Reels de la Instagram şi Shorts de la YouTube.

    Giganţii tehnologiei au fost afectaţi de o scădere globală a cheltuielilor online în 2022, Meta şi Snap înregistrând o încetinire semnificativă a creşterii veniturilor, ceea ce a dus la reduceri pe scară largă a locurilor de muncă la ambele companii.

    TikTok nu a rămas imun la cutremurul de pe piaţă. FT a dezvăluit în noiembrie că platforma a redus ţintele de venituri la nivel mondial pentru 2022 cu 20% din cauza mediului publicitar turbulent. Cu toate acestea, compania a estimat în continuare că a realizat venituri de peste 10 miliarde de dolari în 2022.

    Rata standard de implicare, în care utilizatorii au deschis, vizionat sau interacţionat cu conţinutul publicitar, pentru mărcile de pe Instagram a fost de 0,6%, în timp ce TikTok ar putea ajunge până la 6%, potrivit surselor citate.

  • Veşti bune pentru angajaţi. Categoria de persoane care va câştiga mai mult în acest an

    Începând cu 1 ianuarie 2023, salariul minim brut pe ţară a ajuns la 3.000 de lei, astfel cei care vor angaja zilieri vor scoate mai mulţi bani din buzunar, conform legii privind exercitarea unor activităţi cu caracter ocazional desfăşurate de zilieri.

    Legea nr. 52/2011 privind exercitarea unor activităţi cu caracter ocazional desfăşurate de zilieri, intrată în vigoare la 15 aprilie 2011,  reglementează remuneraţia brută primită de cei care exercită activităţi cu caracter ocazional care trebuie să fie cel puţin egală cu valoarea pe oră a salariului minim brut pe ţară.

    Salariul minim brut pe ţară a ajuns la 3.000 de lei, conform Hotărârii Guvernului nr. 1.447/2022. Astfel, remuneraţia orară pentru zilieri a crescut de la 15,239 lei pe oră la 18,145 lei pe oră.

    Costul orar al zilierilor este unul brut, ulterior se reţine impozit în cotă de 10% şi contribuţii la pensie în cotă de 25%.

     

  • Porcii dispar din Polonia

    Zeci de turme de porci dispar în fiecare zi în Polonia. Producţia internă este în scădere. Fermierii îşi lichidează producţia pentru că le este dificil să lupte cu succes împotriva epidemiei de gripă porcină şi costurilor ridicate, dar şi din cauza lipsei de susţinere din partea guvernului, notează Warsaw Voice. 

  • SUA: Preţurile ouălor ating maxime record din cauza gripei aviare

    Preţurile ouălor ating maxime record în SUA, împinse în sus de epidemia de gripă aviară care a ucis zeci de milioane de pui şi curcani în acest an în aproape toate cele 50 de state, potrivit The Wall Street Journal. Preţurile de retail pentru ouă au crescut mai mult decât cele ale oricărui alt produs din supermarketuri până acum în acest an, urcând cu peste 30% din ianuarie până la începutul lunii decembrie faţă de perioada similară a anului trecut.