BusinessMagazin

Tag: Cosmetice

  • Povestea omului de afaceri căruia toate femeile îi cunosc numele

    Rimmel London este cunoscut, atât din promovare cât şi prin structura numelui său, ca un brand ce simbolizează frumuseţea britanică. Este greu de crezut, aşadar, că fondatorul uneia dintre cele mai cunoscute mărci de „machiaj britanic” din lume a fost un francez, originar din Paris, care şi-a dus şi crescut afacerile în Londra. Eugène Rimmel s-a născut în 1820 şi a moştenit apetenţa pentru cosmetice de la tatăl său, Hyacinthe Mars Rimmel, cunoscut parfumier şi om de afaceri francez.

    În 1834, acesta a decis să părăsească ţara natală şi s-a mutat în Londra, cu soţia şi fiul său adolescent, Eugène. În scurt timp,  buticul exclusivist al familiei Rimmel din West End a devenit o destinaţie principală pentru doamnele care căutau luxul şi inovaţia în preparatele de îngrijire a pielii şi în parfumuri. Eugène, care avea doar 14 de ani când tatăl său l-a introdus în lumea afacerilor, şi-a depăşit maestrul. După doar câţiva ani, şi-a deschis propria afacere, pe care a numit-o Casa Rimmel, iar în 1842 a preluat şi afacerea începută de tatăl său. Această mişcare îndrăzneaţă l-a lansat pe plan internaţional şi a contribuit la construirea reputaţiei sale de creator de produse de frumuseţe originale şi de parfumuri fine.

    Ulterior, tânărul Rimmel a cunoscut o evoluţie spectaculoasă, trecându-şi în palmares o listă de descoperiri în domeniul cosmeticii înainte de a împlini 30 de ani. Printre acestea s-ar număra introducerea cataloagelor de comandă prin poştă, o idee complet nouă în lumea parfumurilor şi cosmeticelor, evantaiele parfumate pentru doamnele de la operă, teatru sau balet ori cărţile parfumate. Însă piesa de rezistenţă a fost o fântână de parfum creată pentru Marea Expoziţie în 1851. Jeturile de apă de colonie erau eliberate de fântâna pe care vizitatorii încântaţi o foloseau pentru a-şi parfuma batistele. Fântâna de parfum l-a adus în atenţia reginei Victoria, care l-a numit parfumierul său oficial, o distincţie ce i-a răspândit numele şi faima pe tot globul.În timpul vieţii, Rimmel a primit 10 titluri regale de la mai mulţi şefi de stat din întreaga Europă.

    Însă produsul care i-a adus cu adevărat un loc în istoria frumuseţii a fost creaţia cosmetică din 1860 – Superfin – prima mascara comercială non-toxică. Chiar dacă femeile foloseau de secole diverse poţiuni pentru a-şi pune în evidenţă genele, amestecul de praf de cărbune şi vaselină creat de Rimmel a fost revoluţionar şi s-a răspândit foarte rapid în Europa. Cuvântul „rimel” a devenit sinonim cu mascara în limbile franceză, italiană, portugheză, persană, română, spaniolă, turcă şi arabă, demonstrând influenţa fondatorului asupra lumii cosmeticelor. Eugéne Rimmel a continuat să-şi extindă imperiul, deschizând magazine atât în Paris, cât şi în New York, precum şi o distilerie cu ulei esenţial la Nisa.

    A fost unul dintre primii pionieri ai aromaterapiei, descoperind că uleiurile extrase din plante şi flori au proprietăţi terapeutice. Rimmel a creat vaporizatoare care au fost utilizate în spitale pentru a dispersa aburi ai uleiurilor, în acelaşi mod în care folosim astăzi difuzoare de aromaterapie. Ulterior a creat Eau de Cologne, parfumuri uşoare, de reîmprospătare între spălări, probabil formele incipiente ale deodorantelor. În 1875, locaţia originală a clădirii Rimmel de pe Strand Street a fost distrusă de un incendiu, dar Eugene şi-a reconstruit fabrica în locul în care astăzi se află unul dintre hotelurile londoneze reprezentative, The Savoy.

    Eugène Rimmel s-a aflat la conducerea Casei Rimmel până când a încetat din viaţă, în 1887, la vârsta de 67 de ani. Compania a fost moştenită şi codusă de familie până în 1949, când a fost achiziţionată de proprietarii unei agenţii de publicitate din Londra. Din 1996, brandul este deţinut de Coty Inc., un gigant în lumea cosmeticelor, care a dus în 40 de ţări marca Rimmel, cel mai bine vândut brand din Marea Britanie.
     

  • Două românce au pornit în joacă o afacere în casă, iar acum câştigă peste 100.000 de euro din vânzarea produselor

    Panacea Urban Apothecary s-a născut din pasiunea pentru cosmetice de calitate a două tinere fără experienţă, dar cu ascuţit simţ antreprenorial. Sabrina Marinescu tocmai se întorsese din Paris, unde încheiase cinci ani de studii în comunicare, modă şi artă, dar şi câteva internshipuri în aria brandingului de lux. Pe de altă parte, Maria Ianoş, prietena şi actuala asociată a Sabrinei, absolvise facultatea de farmacie, iar în timpul liber realiza creme. În timpul unui prânz, la o discuţie în care s-au pus la curent cu cele mai recente activităţi şi pasiuni, tinerele şi-au dat seama că au în comun o pasiune pe care ar putea să o valorifice: cosmeticele.

    „Total ad hoc, ne-a venit ideea de a face ceva împreună, să creăm un brand. Am pornit efectiv gândindu-ne că o să facem nişte creme în bucătărie şi le vom vinde între prieteni”, povesteşte Sabrina Marinescu. Au cumpărat materii prime – ca uleiuri şi seminţe – şi au început să le mixeze acasă. Reacţiile celor din jur le-au încurajat să continue: „Ne-am cremuit, toată lumea era încântată, dar compoziţiile erau destul de simple – nişte uleiuri cu nişte vitamine, nimic foarte elaborat. Foarte bune, de altfel, pentru că realist vorbind, din naivitate şi din dorinţa de a face cremele cele mai bune, noi puneam concentraţiile cele mai mari, uleiurile cele mai scumpe etc.”, spune aceasta. Ulterior au aflat că acest lucru nu prea se face în industrie, iar crema lor ar costa mult dacă ar trebui să o producă standardizat. Au început colaborarea cu o fabrică, cu care lucrează şi astăzi. „Fiind la început ne-am zbătut foarte mult, am fost foarte perfecţioniste; cred că numai pe logo ne-am chinuit cam o lună să ajungem la ceva ce ne convine. Acum nu aş mai face acelaşi lucru, dar pe de altă parte nu ne pare rău, fiindcă am primit laude de la companii de renume, precum Estée Lauder şi alţii”, spune tânăra antreprenoare.

    De la idee până când au scos efectiv cremele pe piaţă a durat cam doi ani, pentru că, spune tânăra, s-au lovit de multe alte lucruri în afară de ceea ce ştiau ele să facă, mai exact producţie şi branding. Pas cu pas, sau „cu lumânarea”, după cum spune ea însăşi râzând, au reuşit să lanseze oficial Panacea Urban Apothecary. Investiţia iniţială, de-a lungul primilor doi ani a fost de 20.000 de euro, fonduri proprii provenite de la familiile lor. Din cauză că nu aveau nici buget, nici capacitate de a face mai multe linii cosmetice, s-au hotărât să se axeze pe trei creme. Una este o cremă antiîmbătrânire şi pentru ten uscat, alta este pentru ten normal şi piele sensibilă, iar a treia se adresează tenului gras, uşor acneic. Suma investită iniţial nu a fost îndeajuns încât să poată realiza o gamă întreagă de produse încă de la lansare, astfel că s-au focusat pe cele trei produse de îngrijire a tenului. După un an, vânzările înregistrate au fost cât se poate de bune: au rămas, efectiv, fără stocuri. Au folosit câştigurile pentru a mai adăuga încă două produse – un demachiant şi o loţiune tonică – ajungând la cinci produse marca Panacea Urban Apothecary. „Evident, ne-am lovit între timp de multe greutăţi, dar am avut norocul ca ai noştri să ne sprijine şi să ne înţeleagă. Până la urmă a fost un experiment, iar dacă nu ne pricepeam, nu puneam pasiune sau pur şi simplu nu aveam noroc, putea să se termine prost. Din fericire, nu s-a terminat prost. Nici nu s-a terminat!”, spune ea zâmbind.

    După câţiva ani, o altă prietenă a Sabrinei – Irina Culeţu – a decis să renunţe la jobul stabil pe care îl avea şi să meargă pe drumul antreprenoriatului. „După ce am participat la un târg în Italia, ne-a venit ideea să facem suplimente alimentare naturale. O mare parte din ceea ce pui pe piele se pierde şi doar un mic procentaj se absoarbe. De aceea, cel mai eficient este să înghiţi acele substanţe adjuvante”, explică tânăra antreprenoare. În scurt timp, s-au gândit şi la un plan pentru noul proiect şi au aplicat pentru fonduri europene; au obţinut 25.000 de euro. „Pentru fonduri trebuie să ai toate piesele puzzle-ului puse, să îl prezinţi cuiva frumos ambalat şi acea persoană să-ţi dea ok-ul”, spune Sabrina Marinescu. Mai întâi s-au documentat temeinic; „de obicei, pentru fonduri îţi trebuie un consultant, însă noi nu puteam da câteva mii de euro cuiva pentru ceva de care nu eram sigure că va merge. Aşa că ne-am descurcat singure, iar Irina a ţinut efectiv partea de contabilitate, a stat nopţile, a făcut planul pe cinci ani”, povesteşte tânăra. În martie 2016 au lansat şi marca The Food Project, care conţine patru suplimente alimentare, complementare liniei de îngrijire cosmetică: Skin Elixir (ajută la regenerarea pielii), The Body Supplement (pentru cei care vor să slăbească), The Detox Wonder (pentru îmbunătăţirea metabolismului şi a digestiei) şi The Happiness Formula (pentru energie şi stare de bine). Acestea conţin ingrediente simple, din natură, pe care toată lumea le cunoaşte, dar le ocoleşte de dragul tehnologiei, ţine să precizeze antreprenoarea.

  • Două românce au pornit în joacă o afacere în casă, iar acum câştigă peste 100.000 de euro din vânzarea produselor

    Panacea Urban Apothecary s-a născut din pasiunea pentru cosmetice de calitate a două tinere fără experienţă, dar cu ascuţit simţ antreprenorial. Sabrina Marinescu tocmai se întorsese din Paris, unde încheiase cinci ani de studii în comunicare, modă şi artă, dar şi câteva internshipuri în aria brandingului de lux. Pe de altă parte, Maria Ianoş, prietena şi actuala asociată a Sabrinei, absolvise facultatea de farmacie, iar în timpul liber realiza creme. În timpul unui prânz, la o discuţie în care s-au pus la curent cu cele mai recente activităţi şi pasiuni, tinerele şi-au dat seama că au în comun o pasiune pe care ar putea să o valorifice: cosmeticele.

    „Total ad hoc, ne-a venit ideea de a face ceva împreună, să creăm un brand. Am pornit efectiv gândindu-ne că o să facem nişte creme în bucătărie şi le vom vinde între prieteni”, povesteşte Sabrina Marinescu. Au cumpărat materii prime – ca uleiuri şi seminţe – şi au început să le mixeze acasă. Reacţiile celor din jur le-au încurajat să continue: „Ne-am cremuit, toată lumea era încântată, dar compoziţiile erau destul de simple – nişte uleiuri cu nişte vitamine, nimic foarte elaborat. Foarte bune, de altfel, pentru că realist vorbind, din naivitate şi din dorinţa de a face cremele cele mai bune, noi puneam concentraţiile cele mai mari, uleiurile cele mai scumpe etc.”, spune aceasta. Ulterior au aflat că acest lucru nu prea se face în industrie, iar crema lor ar costa mult dacă ar trebui să o producă standardizat. Au început colaborarea cu o fabrică, cu care lucrează şi astăzi. „Fiind la început ne-am zbătut foarte mult, am fost foarte perfecţioniste; cred că numai pe logo ne-am chinuit cam o lună să ajungem la ceva ce ne convine. Acum nu aş mai face acelaşi lucru, dar pe de altă parte nu ne pare rău, fiindcă am primit laude de la companii de renume, precum Estée Lauder şi alţii”, spune tânăra antreprenoare.

    De la idee până când au scos efectiv cremele pe piaţă a durat cam doi ani, pentru că, spune tânăra, s-au lovit de multe alte lucruri în afară de ceea ce ştiau ele să facă, mai exact producţie şi branding. Pas cu pas, sau „cu lumânarea”, după cum spune ea însăşi râzând, au reuşit să lanseze oficial Panacea Urban Apothecary. Investiţia iniţială, de-a lungul primilor doi ani a fost de 20.000 de euro, fonduri proprii provenite de la familiile lor. Din cauză că nu aveau nici buget, nici capacitate de a face mai multe linii cosmetice, s-au hotărât să se axeze pe trei creme. Una este o cremă antiîmbătrânire şi pentru ten uscat, alta este pentru ten normal şi piele sensibilă, iar a treia se adresează tenului gras, uşor acneic. Suma investită iniţial nu a fost îndeajuns încât să poată realiza o gamă întreagă de produse încă de la lansare, astfel că s-au focusat pe cele trei produse de îngrijire a tenului. După un an, vânzările înregistrate au fost cât se poate de bune: au rămas, efectiv, fără stocuri. Au folosit câştigurile pentru a mai adăuga încă două produse – un demachiant şi o loţiune tonică – ajungând la cinci produse marca Panacea Urban Apothecary. „Evident, ne-am lovit între timp de multe greutăţi, dar am avut norocul ca ai noştri să ne sprijine şi să ne înţeleagă. Până la urmă a fost un experiment, iar dacă nu ne pricepeam, nu puneam pasiune sau pur şi simplu nu aveam noroc, putea să se termine prost. Din fericire, nu s-a terminat prost. Nici nu s-a terminat!”, spune ea zâmbind.

    După câţiva ani, o altă prietenă a Sabrinei – Irina Culeţu – a decis să renunţe la jobul stabil pe care îl avea şi să meargă pe drumul antreprenoriatului. „După ce am participat la un târg în Italia, ne-a venit ideea să facem suplimente alimentare naturale. O mare parte din ceea ce pui pe piele se pierde şi doar un mic procentaj se absoarbe. De aceea, cel mai eficient este să înghiţi acele substanţe adjuvante”, explică tânăra antreprenoare. În scurt timp, s-au gândit şi la un plan pentru noul proiect şi au aplicat pentru fonduri europene; au obţinut 25.000 de euro. „Pentru fonduri trebuie să ai toate piesele puzzle-ului puse, să îl prezinţi cuiva frumos ambalat şi acea persoană să-ţi dea ok-ul”, spune Sabrina Marinescu. Mai întâi s-au documentat temeinic; „de obicei, pentru fonduri îţi trebuie un consultant, însă noi nu puteam da câteva mii de euro cuiva pentru ceva de care nu eram sigure că va merge. Aşa că ne-am descurcat singure, iar Irina a ţinut efectiv partea de contabilitate, a stat nopţile, a făcut planul pe cinci ani”, povesteşte tânăra. În martie 2016 au lansat şi marca The Food Project, care conţine patru suplimente alimentare, complementare liniei de îngrijire cosmetică: Skin Elixir (ajută la regenerarea pielii), The Body Supplement (pentru cei care vor să slăbească), The Detox Wonder (pentru îmbunătăţirea metabolismului şi a digestiei) şi The Happiness Formula (pentru energie şi stare de bine). Acestea conţin ingrediente simple, din natură, pe care toată lumea le cunoaşte, dar le ocoleşte de dragul tehnologiei, ţine să precizeze antreprenoarea.

  • Două românce au pornit în joacă o afacere în casă, iar acum câştigă peste 100.000 de euro din vânzarea produselor

    Panacea Urban Apothecary s-a născut din pasiunea pentru cosmetice de calitate a două tinere fără experienţă, dar cu ascuţit simţ antreprenorial. Sabrina Marinescu tocmai se întorsese din Paris, unde încheiase cinci ani de studii în comunicare, modă şi artă, dar şi câteva internshipuri în aria brandingului de lux. Pe de altă parte, Maria Ianoş, prietena şi actuala asociată a Sabrinei, absolvise facultatea de farmacie, iar în timpul liber realiza creme. În timpul unui prânz, la o discuţie în care s-au pus la curent cu cele mai recente activităţi şi pasiuni, tinerele şi-au dat seama că au în comun o pasiune pe care ar putea să o valorifice: cosmeticele.

    „Total ad hoc, ne-a venit ideea de a face ceva împreună, să creăm un brand. Am pornit efectiv gândindu-ne că o să facem nişte creme în bucătărie şi le vom vinde între prieteni”, povesteşte Sabrina Marinescu. Au cumpărat materii prime – ca uleiuri şi seminţe – şi au început să le mixeze acasă. Reacţiile celor din jur le-au încurajat să continue: „Ne-am cremuit, toată lumea era încântată, dar compoziţiile erau destul de simple – nişte uleiuri cu nişte vitamine, nimic foarte elaborat. Foarte bune, de altfel, pentru că realist vorbind, din naivitate şi din dorinţa de a face cremele cele mai bune, noi puneam concentraţiile cele mai mari, uleiurile cele mai scumpe etc.”, spune aceasta. Ulterior au aflat că acest lucru nu prea se face în industrie, iar crema lor ar costa mult dacă ar trebui să o producă standardizat. Au început colaborarea cu o fabrică, cu care lucrează şi astăzi. „Fiind la început ne-am zbătut foarte mult, am fost foarte perfecţioniste; cred că numai pe logo ne-am chinuit cam o lună să ajungem la ceva ce ne convine. Acum nu aş mai face acelaşi lucru, dar pe de altă parte nu ne pare rău, fiindcă am primit laude de la companii de renume, precum Estée Lauder şi alţii”, spune tânăra antreprenoare.

    De la idee până când au scos efectiv cremele pe piaţă a durat cam doi ani, pentru că, spune tânăra, s-au lovit de multe alte lucruri în afară de ceea ce ştiau ele să facă, mai exact producţie şi branding. Pas cu pas, sau „cu lumânarea”, după cum spune ea însăşi râzând, au reuşit să lanseze oficial Panacea Urban Apothecary. Investiţia iniţială, de-a lungul primilor doi ani a fost de 20.000 de euro, fonduri proprii provenite de la familiile lor. Din cauză că nu aveau nici buget, nici capacitate de a face mai multe linii cosmetice, s-au hotărât să se axeze pe trei creme. Una este o cremă antiîmbătrânire şi pentru ten uscat, alta este pentru ten normal şi piele sensibilă, iar a treia se adresează tenului gras, uşor acneic. Suma investită iniţial nu a fost îndeajuns încât să poată realiza o gamă întreagă de produse încă de la lansare, astfel că s-au focusat pe cele trei produse de îngrijire a tenului. După un an, vânzările înregistrate au fost cât se poate de bune: au rămas, efectiv, fără stocuri. Au folosit câştigurile pentru a mai adăuga încă două produse – un demachiant şi o loţiune tonică – ajungând la cinci produse marca Panacea Urban Apothecary. „Evident, ne-am lovit între timp de multe greutăţi, dar am avut norocul ca ai noştri să ne sprijine şi să ne înţeleagă. Până la urmă a fost un experiment, iar dacă nu ne pricepeam, nu puneam pasiune sau pur şi simplu nu aveam noroc, putea să se termine prost. Din fericire, nu s-a terminat prost. Nici nu s-a terminat!”, spune ea zâmbind.

    După câţiva ani, o altă prietenă a Sabrinei – Irina Culeţu – a decis să renunţe la jobul stabil pe care îl avea şi să meargă pe drumul antreprenoriatului. „După ce am participat la un târg în Italia, ne-a venit ideea să facem suplimente alimentare naturale. O mare parte din ceea ce pui pe piele se pierde şi doar un mic procentaj se absoarbe. De aceea, cel mai eficient este să înghiţi acele substanţe adjuvante”, explică tânăra antreprenoare. În scurt timp, s-au gândit şi la un plan pentru noul proiect şi au aplicat pentru fonduri europene; au obţinut 25.000 de euro. „Pentru fonduri trebuie să ai toate piesele puzzle-ului puse, să îl prezinţi cuiva frumos ambalat şi acea persoană să-ţi dea ok-ul”, spune Sabrina Marinescu. Mai întâi s-au documentat temeinic; „de obicei, pentru fonduri îţi trebuie un consultant, însă noi nu puteam da câteva mii de euro cuiva pentru ceva de care nu eram sigure că va merge. Aşa că ne-am descurcat singure, iar Irina a ţinut efectiv partea de contabilitate, a stat nopţile, a făcut planul pe cinci ani”, povesteşte tânăra. În martie 2016 au lansat şi marca The Food Project, care conţine patru suplimente alimentare, complementare liniei de îngrijire cosmetică: Skin Elixir (ajută la regenerarea pielii), The Body Supplement (pentru cei care vor să slăbească), The Detox Wonder (pentru îmbunătăţirea metabolismului şi a digestiei) şi The Happiness Formula (pentru energie şi stare de bine). Acestea conţin ingrediente simple, din natură, pe care toată lumea le cunoaşte, dar le ocoleşte de dragul tehnologiei, ţine să precizeze antreprenoarea.

  • Profihairshop – creştere de 25% în primul trimestru al anului comparativ cu anul trecut

    În primele trei luni ale acestui an compania şi-a continuat expansiunea la nivel naţional cu încă un magazin, în Baia Mare, şi a extins suprafaţă magazinului din Afi Palace Cotroceni, acesta devenind astfel cea mai mare unitate a reţelei. În prezent Profihairshop a ajuns la un număr de 27 de unităţi cu o suprafaţă totală de peste 1.100 mp.

    „Am încheiat primul trimestru cu rezultate peste estimările iniţiale. Vânzările foarte bune obţinute în acest prim trimestru se datorează în primul rând creşterii în ritm susţinut a pieţei produselor profesionale de îngrijire, cu aproximativ 25% anual. De asemenea, acesteia i se adaugă faptul că vânzările Profihairshop din online au crescut cu 70% faţă de aceeaşi perioada a anului trecut, un real succes pentru noi, datorat în principal noii game introduse la începutul anului: produsele profesionale de make-up.” a declarat Klaus Reisenauer, managing partner Profihairshop. 

    Cele mai mari vânzări au fost înregistrate din categoria produselor profesionale de îngrijire a părului (şampoane, balsamuri, măşti-tratament, uleiuri de păr), având o creştere de peste 30% comparativ cu perioada similară a anului trecut, urmată de categoria produselor de styling şi vopsele, de produsele de unghii, de cosmetică şi accesorii de păr.

    Piaţa produselor cosmetice profesionale vândute în exteriorul saloanelor este estimată în acest moment la 28 milioane euro, ponderea cea mai mare fiind deţinută de produsele pentru îngrijirea părului (17 mil euro), urmate de produsele pentru îngrijirea corpului (7 mil euro) şi cele de manichiură – pedichiură (3 mil euro).

    Valoarea medie a unui bon a fost de 90 Ron, iar cele mai bune vânzări au fost înregistrate în preajma sărbătorilor de Valentine’s Day, Dragobete, Mărţişor şi Ziua Femeii. Aproximativ 70% dintre clienţi au apelat la consiliere în alegerea produselor potrivite, serviciu oferit de specialiştii Profihairshop în îngrijirea părului, în reţeaua de magazine fizice şi în magazinul online al retailerului.

    Lanţul de magazine Profihairshop deţine în prezent 27 de unităţi, în cele mai importante mall-uri din Bucureşti şi din alte 11 oraşe mari din ţară. Acestea însumează o suprafaţă totală de peste 1.100 mp. Un magazin Profihairshop amplasat într-un centru comercial înregistrează vânzări medii anuale între 5.000 – 10.000 euro/mp/an.

     

  • Farmec deschide două noi magazine

    “Prin fiecare magazin deschis de noi în ţară, ne-am propus să venim în întâmpinarea consumatorilor noştri şi să le oferim produse eficiente, la cel mai bun raport calitate-preţ. Interesul crescut pentru brandurile noastre în fiecare oraş ne oferă perspective şi oportunităţi noi de explorat, dar este şi o confirmare a faptului că Gerovital este o marcă de încredere, pe care iubitorii brandului o recomandă prietenilor şi familiei de generaţii întregi.

    În Bucureşti acesta este cel de-al treilea magazin Gerovital deschis în mai puţin de un an, în timp ce la Ploieşti am optat pentru inaugurarea acestui prim spaţiu, ca urmare a solicitărilor numeroase primite din partea ploieştenilor. Investim în continuare în inovarea produselor şi eficientizarea tuturor serviciilor pe care le oferim, continuând extinderea reţelei de magazine proprii pe teritoriul întregii ţări”, a declarat Mircea Turdean, director general Farmec. 

    Situat pe strada Calomfirescu nr. 2, în incinta centrului comercial AFI Ploieşti, la etaj, primul magazin Gerovital din oraş are o suprafaţă de 38 de metri pătraţi şi îşi deschide uşile oficial pe 27 aprilie.

    Deschiderea noului magazin de brand din Bucureşti are loc pe data de 29 aprilie. Acesta are o suprafaţă totală de 55 metri pătraţi şi este amplasat în incinta centrului comercial AFI Cotroceni, la etaj, pe Bulevardul Vasile Milea, nr. 4.

    În Ploieşti, acesta este primul magazin de brand, în timp ce în Bucureşti, producătorul de cosmetice are la activ 3 magazine Gerovital. Alte două spaţii comerciale au fost inaugurate anul trecut în incinta centrelor comerciale Veranda Mall şi Park Lake. 

    La nivel naţional, Farmec deţine în total 6 magazine Gerovital, în Bucureşti, Constanţa, Craiova şi Cluj-Napoca. De asemenea, pe întreg teritoriul ţării sunt deschise 8 magazine de brand Farmec (Cluj-Napoca, Arad, Sibiu, Târgu- Mureş, Timişoara şi Braşov).

     

     

  • Cum arată birourile din New York ale companiei L’Oreal – GALERIE FOTO

    „L’Oréal este o companie veche de 108 de ani, dar cu spiritul unui start-up. Nu ne-am oprit din a ne reinventa şi transforma pe noi înşine, iar pentru noi Hudson Yards reprezintă reinventarea Manhattan-ului”, spune Frédéric Rozé, preşedinte şi CEO al L’Oreal SUA.

    Cu excepţia vederii incredibile de 360 de grade a oraşului, noua locaţie are şi alte avantaje majore pentru angajaţi, printre care un salon de unghii, un salon propriu de înfrumuseţare, o cafenea care ocupă un etaj întreg, dar şi o terasă în aer liber, unde angajaţii sunt bineveniţi să lucreze atunci când vremea le permite.

     

  • Cum arată birourile din New York ale companiei L’Oreal – GALERIE FOTO

    „L’Oréal este o companie veche de 108 de ani, dar cu spiritul unui start-up. Nu ne-am oprit din a ne reinventa şi transforma pe noi înşine, iar pentru noi Hudson Yards reprezintă reinventarea Manhattan-ului”, spune Frédéric Rozé, preşedinte şi CEO al L’Oreal SUA.

    Cu excepţia vederii incredibile de 360 de grade a oraşului, noua locaţie are şi alte avantaje majore pentru angajaţi, printre care un salon de unghii, un salon propriu de înfrumuseţare, o cafenea care ocupă un etaj întreg, dar şi o terasă în aer liber, unde angajaţii sunt bineveniţi să lucreze atunci când vremea le permite.

     

  • A învăţat de acasă bazele meseriei şi a construit un business de succes

    Ideea acestei afaceri s-a născut cu circa 40 de ani în urmă, atunci când Elena Oancea, fondatoarea brandului Careless Beauty, urmărea cu mare atenţie cum familia sa prepara în casă cremele cu flori de crin. „În perioada respectivă aceste practici tradiţionale constituiau de fapt medicina populară din care, într-un final, s-a născut medicina modernă”, precizează antreprenoarea. Iar odată cu schimbarea regimului în România, după anii ’90, a decis să înfiinţeze o societate comercială specializată, mizând pe cunoştinţele dobândite, precum şi pe pasiunea pentru acest domeniu.

    „Aproape toată viaţa mi-am dedicat-o naturii. Mereu m-am regăsit în natură şi am crezut în ea, natura este un miracol”, adaugă Oancea. Devenind chimist‑estetician, încurajată de soţ şi cei doi copii, în anul 1992 a pus bazele „Careless Beauty by Elena Oancea”, un brand românesc de produse naturale, iar după 10 ani de studiu a obţinut şi primul brevet de invenţie. „Am avut noroc că ne‑am născut aici, ţara noastră merită să fie promovată. Pentru a păstra puritatea naturii este nevoie de pricepere, măiestrie, pasiune şi multă răbdare. De exemplu, doar două zile pe an pot recolta un anumit mugure de plantă”, explică fondatoarea. Ulterior, conform spuselor sale, toate încasările începând cu anul înfiinţării au fost reinvestite în permanenţă în terenuri, lucrări agricole, realizarea culturilor de plante, în dezvoltarea reţetarelor, în cercetare ştiinţifică şi pentru obţinerea avizelor necesare.

    Dacă principalul public ţintă al cosmeticelor sunt femeile, Careless Beauty îşi propune să se adreseze deopotrivă ambelor sexe, vizând în primul rând tratarea problemelor dermato cosmetice; „frumuseţea venind ca o consecinţă a aplicării tratamentelor”, spune Elena Oancea.  Deşi consideră că pe alte meleaguri produse similare se vând cu sume cuprinse între 100 şi 500 de euro pe gram, pe piaţa locală produsele de sub umbrela Careless Beauty se vând la preţuri „mult mai mici faţă de valoarea lor reală, dar acestea sunt condiţiile impuse de piaţa actuală”.

    Careless Beauty deţine astăzi, după aproximativ 25 de ani de cercetare ştiinţifică, patru brevete de invenţie de produse dermato cosmetice organice şi deţine 5 game complete dedicate fiecărui tip de ten şi o gamă pentru îngrijirea corporală, reunind în total 22 de produse. Sub brandul propriu se realizează şi diverse servicii de estetică, după o tehnică proprie, inventată şi dezvoltată de Elena Oancea în urma aceloraşi metode tradiţionale. Firma oferă şedinţe de masaj facial manual, tratamente cosmetice faciale complete pentru fiecare tip de ten, precum şi împachetări corporale cu diverse uleiuri şi ape florale. Un tratament complet se evaluează în funcţie de nivelul de dezvoltare al afecţiunii dermatologice, de cât de repede răspunde persoana la tratament şi de istoricul tratamentelor aplicate anterior, spune fondatoarea. „Plantele utilizate în procesul de fabricare sunt recoltate numai de pe terenurile proprii, atent procesate şi transformate într–un produs final unic”, mai adaugă ea.

    Produsele Careless Beauty pot fi cumpărate fie prin intermediul cabinetelor proprii din Constanţa şi Bucureşti, de la colaboratori, dar cel mai frecvent de pe site-ul companiei. „Avem deja o serie de clienţi pe care îi putem numi tradiţionali, dar dacă discutăm despre cei potenţiali, avem între 10 şi 100 de doritori pe lună”, menţionează antreprenoarea. Produsele se găsesc la preţuri cuprinse între 63 de lei pentru o apă din flori de lavandă şi 280 de lei pentru un elixir vegetal cu efect regenerator, conform site-ului propriu.

    Compania se pregăteşte să facă primul pas în afara ţării prin participarea la o expoziţie internaţională de profil în anul 2018 în Franţa. Pe termen scurt, Careless Beauty vizează dezvoltarea reţetarelor şi a preocupării în domeniul cercetării ştiinţifice asupra extractelor vegetale obţinute din specii de plante româneşti, iar printre planurile pe termen lung se numără extinderea vânzării produselor şi a serviciilor la nivel internaţional. Conform declaraţiilor sale, Elena Oancea îşi propune o colaborare cu NASA, pentru a realiza cercetări legate de bolile de piele ale astronauţilor. Profilul clientului se împarte în două categorii, spune antreprenoarea: cei care au încercat alte tratamente care nu au produs efectele scontate ori persoane care doresc să îşi îngrijească pielea utilizând doar produse organice, „rar întâlnite pe piaţa noastră.”

    La nivelul întregii pieţe, românii au cheltuit în 2015 aproximativ 3,5 miliarde de lei pe cosmetice, produse de îngrijire şi parfumuri, iar mai bine de 75% din piaţă au mers către produse de masă şi către companiile de vânzări directe, conform datelor obţinute de ZF. În prezent piaţa cosmeticelor din România este una dintre cel mai puţin dezvoltate din Europa şi din regiune în contextul în care la o populaţie de 20 de milioane de oameni şi o piaţă de 780 de milioane de euro, cheltuiala medie per capita este de circa 40 de euro pe an, respectiv 3,3 euro pe lună.

    „Piaţa românească a fost bombardată în ultimii 27 de ani cu produse cosmetice recomandate ca fiind eco, bio, naturale, organice, acest fenomen având efecte secundare şi asupra producătorilor autohtoni de cosmetice organice. Este foarte greu să recâştigi încrederea unor clienţi manipulaţi zilnic prin marketingul corporaţiilor internaţionale din domeniu”, susţine antreprenoarea. Pe de altă parte, Registrul Comerţului nu deţine un cod specializat privind producţia de cosmetice organice, toţi producătorii fiind incluşi în acelaşi coş. Conform spuselor sale, acest lucru duce, de asemenea, la deteriorarea şi diluarea informaţiilor cu privire la piaţa autohtonă a produselor organice. Cel mai mare impediment al domeniului în care activează este, în opina sa, lipsa accesului la fonduri, la capitalul pentru dezvoltarea afacerilor. „Sistemul bancar din România nu finanţează în baza planurilor de afaceri, creditarea fiind în general acoperită de ipoteci”, explică Elena Oancea. După mai bine de două decenii de experienţă în antreprenoriat, Elena Oancea consideră că oamenii de afaceri trebuie să însumeze extrem de multe calităţi, pornind de la răbdare, tenacitate, perseverenţă până la capacitatea permanentă de a inova, de a se reinventa pe sine. „Şi nu în ultimul rând, trebuie să aibă respect pentru client”, conchide fondatoarea firmei Careless Beauty.

  • Vindea cărţi din uşă în uşă atunci când i-a venit o idee de afaceri. A creat o companie cu vânzări anuale de peste 6 miliarde de dolari

    Poate unul dintre cele mai interesante curiozităţi despre compania ce a avut vânzări de 6,2 miliarde de dolari în 2015 este faptul că prima ”Lady Avon“ a  fost, de fapt, un bărbat pe nume David McConnell, care le-a oferit femeilor secolului al XIX-lea posibilitatea neobişnuită la acele vremuri de a-şi câştiga independenţa financiară.

    David McConnell, fiul unor imigranţi irlandezi, s-a născut la 1858 în New York şi a crescut într-o familie de fermieri. Copilăria sa a fost liniştită, împărţindu-şi timpul între fermă şi şcoală; avea rezultate destul de bune, iar visul său atunci când era mic era de a deveni profesor de matematică. Cu toate acestea, la 20 de ani a început să lucreze în vânzări pentru o editură de cărţi din New York, mutându-se apoi la alta în Chicago. Trei ani mai târziu a fost promovat la conducerea filialei regionale, stabilindu-şi domiciliul în Atlanta. La început, observând că vânzarea cărţilor din uşă în uşă nu mergea prea bine, s-a gândit să ofere doamnelor – care constituiau publicul său ţintă, deoarece în majoritatea cazurilor acestea se aflau acasă în timpul zilei – mici mostre de parfum de trandafir la fiecare carte vândută. Curând a observat că parfumurile au mai mult succes decât cărţile şi s-a gândit că aşa cum cărţile pot fi vândute din uşă în uşă, ar putea încerca acelaşi lucru cu parfumurile.

    Plecând la drum cu această idee, a fondat California Perfume Company (CPC), firmă pe care a crescut-o în paralel cu jobul său de vânzător. La început, fabrica acasă parfumurile pe care le împărţea în timpul serviciului, odată cu cărţile, până când a reuşit să îşi facă produsele cunoscute şi să renunţe la job; atunci şi-a creat şi propriul laborator de parfumuri în Suffern, New York. Curând, au fost adăugate şi alte cosmetice, vândute sub brandul CPC, iar peste câţiva ani a început să producă şi articole sub numele Perfection. McConnell a avut un mare atu şi pentru că a reuşit să îl aducă în companie pe cel mai bun creator de parfumuri de la acea vreme, Adolf Goetting, dovada succesului fiind numărul impresionant – de peste 1 milion – de produse vândute în 1900. În anul 1939, după o vizită în Anglia, David McConnell a observat că împrejurimile laboratorului din Suffern semănau cu cele din oraşul natal al lui Shakespeare – Stratford-upon-Avon – şi a decis să schimbe numele companiei în Avon Products Inc.

    Încă de la început, McConnell s-a axat în procesul de distribuţie a produselor sale în special pe femeile casnice, care îşi puteau dedica doar o parte a timpului lor acestui tip de „job”. Primul reprezentant oficial a fost doamna P.F.E. Albee, rămasă în istoria companiei pentru implicarea şi devotamentul său. Într-o perioadă în care rolul femeii era acela de a avea grijă de casă, doamna Albee a fost o avangardistă, cea care a consacrat termenul de Lady Avon şi prima care a pus bazele sistemului de vânzare directă folosit acum de milioane de reprezentanţi din întreaga lume. McConnell a fost preşedintele, CEO-ul şi principalul proprietar al companiei care a cunoscut un imens succes: până la moartea sa, „forţa de muncă” ajunsese la peste 30.000 de agenţi de vânzări, iar afacerile erau măsurate în milioane de dolari. Fondatorul Avon a fost căsătorit din 1885 cu Lucy Emma, cu care a avut trei copii: Edna Bertha, Doris Hall şi David Hall, cel din urmă preluând preşedinţia companiei, după ce tatăl său a încetat din viaţă, la 78 de ani.

    Avon a intrat în România în 1997 şi a devenit rapid unul dintre cele mai vândute branduri de cosmetice.