BusinessMagazin

Tag: contracte

  • Gabriela Cacerea, NNDKP: Într-un moment în care preţurile energiei cresc de la o zi la alta este foarte greu să te angajezi în contracte pe termen lung

    Gabriela Cacerea, partener la NNDKP, a spus, la ZF Power Summit 2022, că este greu pentru furnizorii de energie să se angajeze în contracte pe termen lung, în condiţiile în care preţurile sunt foarte volatile.

    „Într-un moment în care preţurile cresc de la o zi la alta este foarte greu să te angajezi în contracte pe termen lung. Instrumentele sunt, dar piaţa şi circumstanţele preţurilor, inflaţia, nu sunt lucruri care să încurajeze contractele pe termen lung.”

    Ce a mai spus Gabriela Cacerea la ZF Power Summit 2022::

    Racordarea rămâne o problemă şi un hot topic pentru proiecte şi nu numai pentru energia verde, cât timp, aşa cum ştim cu toţii, este nevoie de întărirea şi extinderea reţelelor. Acest lucru nu este o preocupare permanentă pentru Transelectrica, pentru autorităţile de reglementare. Dar şi pentru distribuitori. Însă nu se întâmplă peste noapte.

    La nivel practic, părerea mea este că situaţia nu se schimbă neapărat. Şi înainte de 2022 aveam un acces garantat la reţea, dar niciodată nu a fost reglementat şi detaliat ce înseamnă acest lucru.

     

  • Preţurile gazelor europene cresc în urma îngrijorărilor germane cu privire la conducta Nord Stream 2: „Dependenţa UE de gazele ruseşti va creşte dacă Nord Stream 2 va fi aprobată”

    Contractele futures pe gaze europene au crescut luni cu 11%, după ce, potrivit ministrului german de externe Annalena Baerbock, conducta Nord Stream 2 nu poate fi permisă în forma sa actuală, deoarece nu respectă legislaţia UE, scrie Financial Times.

    Baerbock a declarat la ZDF TV că cele trei partide care alcătuiesc noul guvern german – social-democraţii, verzii şi liber-democraţii – au convenit că toate proiectele energetice, inclusiv Nord Stream 2, trebuie să fie în conformitate cu legislaţia energetică a UE.

    „Aşa cum stau lucrurile în acest moment, această conductă nu poate fi aprobată pentru că nu îndeplineşte cerinţele legislaţiei europene în domeniul energiei”, a declarat ministrul german de externe.

    Situaţia de la graniţa cu Ucraina, unde Rusia a adunat aproximativ 100.000 de soldaţi, a fost „de asemenea un factor”, a spus Baerbock. „Ultimul guvern a discutat cu americanii că, dacă există creşteri de tensiune ulterioare, aceasta conductă nu poate fi aprobată”.

    Conducta a fost în fruntea listei atunci când oficialii americani au luat în considerare potenţialele sancţiuni pe care ţările occidentale le-ar putea aplica împotriva Rusiei.

    Comentariile lui Baerbock sugerează că poziţia Germaniei cu privire la Nord Stream 2 s-ar putea întări acum că Verzii, care s-au opus de multă vreme proiectului, sunt la conducerea ministerului de externe. Cu toate acestea, social-democraţii, partidul cancelarului Olaf Scholz, au susţinut în mod tradiţional conducta.

    Nord Stream 2, care este complet instalată, dar nu i s-a permis încă să înceapă operaţiunile, va dubla capacitatea rutelor submarine din Rusia către Europa. Criticii americani şi europeni ai proiectului spun că va creşte dependenţa UE de exporturile ruseşti de energie şi va permite Kremlinlului să facă presiuni asupra Ucrainei, căreia i se vor refuza taxe profitabile de tranzit de gaze dacă conducta va deveni operaţională.

    Contractele futures pe gaze naturale europene au crescut la cele mai ridicate niveluri de la începutul lunii octombrie. Valoarea de referinţă europeană pentru livrarea de gaze în ianuarie a crescut luni cu până la 11%, până la un maxim de 117,25 euro pe megawat-oră, în creştere de la 105,35 euro înregistrat vineri şi puţin sub nivelul record de 117,50 EUR/MWh în octombrie.

    Perioadele de vreme rece şi fluxurile stabile, dar slabe din Rusia către Europa de Vest au dus la o reducere accelerată a stocurilor de gaze. În toată Europa, instalaţiile de stocare a gazelor sunt acum pline cu doar 62,8%, cu peste 10% sub normele sezoniere. Dacă reducerile continuă la ritmurile actuale, nivelurile de stocare vor deveni extrem de scăzute până în martie/aprilie 2022. Analiştii spun că nu există o amânare evidentă pentru piaţa de gaz din Europa în afara unei ierni blânde.

    Conducta Nord Stream 2 poate intra în funcţiune numai după ce va fi aprobată de autorităţile de reglementare din Germania, Bundesnetzagentur sau Agenţia Federală de Reţea şi Comisia Europeană.

    Bundesnetzagentur a spus că va aproba conducta doar dacă operatorul este „organizat conform legii germane”. Nord Stream 2 va încerca să respecte cerinţa prin înfiinţarea unei filiale cu sediul în Germania care va deţine şi va opera partea din conductă care traversează teritoriul german.

     

  • Tot ce trebuie să ştie contribuabilii: ANAF a publicat un ghid pentru contribuabilii care realizează venituri în baza contractelor de activitate sportivă

    Tot ce trebuie să ştie contribuabilii: ANAF a publicat un ghid pentru contribuabilii persoane fizice care realizează venituri în baza contractelor de activitate sportivă.

    Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) a publicat recent pe site-ul instituţiei „Ghidul fiscal al contribuabililor persoane fizice care realizează venituri în baza contractelor de activitate sportivă” care aduce clarificări legate de obligaţiile fiscale pentru persoanele fizice care obţin venituri din activităţi sportive, scrie ZF.

    Participanţii la activitatea sportivă cum sunt: sportivii, antrenorii, medicii, asistenţii medicali, maseurii, kinetoterapeuţii, cercetătorii, arbitrii care pot încheia contracte de activitate sportivă conform Art. 67¹ alin. (1¹) din Legea educaţiei fizice şi sportului nr. 69/2000, cu modificările şi completările ulterioare.

    Contribuabilii care realizează venituri în baza contractelor de activitate sportivă datorează impozit pe venit.

    Impozitul se calculează prin aplicarea cotei de 10% asupra venitului brut şi se reţine la sursă la momentul plăţii venitului.

    De asemenea, persoanele fizice care realizează venituri în baza contractelor de activitate sportivă, datorează contribuţia de asigurări sociale, dacă estimează pentru anul curent venituri din activităţi independente şi venituri din drepturi de proprietate intelectuală, din una sau mai multe surse şi/sau categorii de venituri, a căror valoare cumulată este cel puţin egală cu 12 salarii minime brute pe ţară, în vigoare la termenul de depunere a Declaraţiei unice privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale datorate de persoanele fizice – Capitolul II. Cota de contribuţii de asigurări sociale este de 25%.

    Anul trecut, salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată este de 2.300 lei lunar şi plafonul anual este de 27.600 lei (12 luni x 2.300 lei).

    Persoanele fizice care nu se încadrează în plafonul anual pot opta pentru plata contribuţiei de asigurări sociale pentru anul curent, în condiţiile prevăzute pentru persoanele care estimează că realizează venituri anuale peste nivelul a 12 salarii minime brute pe ţară.

    În plus, persoanele fizice care realizează venituri din contracte de activitate sportivă, datorează contribuţia de asigurări sociale de sănătate, dacă estimează pentru anul curent venituri din activităţi independente, din drepturi de proprietate intelectuală , din asocieri cu persoane juridice, din cedarea folosinţei bunurilor, din activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură, din investiţii şi venituri din alte surse a căror valoare cumulată este cel puţin egală cu 12 salarii minime brute pe ţară, în vigoare la termenul de depunere al Declaraţiei unice privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale datorate de persoanele fizice – Capitolul II.

    Ghidul oficial: https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/AsistentaContribuabili_r/Ghid_activitate_sportiva.pdf

  • Este oficial: Un nou retailer german gigant intră puternic pe piaţa din România. 90% dintre produse costă sub 5 euro

    “Este un Lidl al comerţului non-food. În Germania, 90% dintre produse costă mai puţin de 5 euro“, spune o sursă din piaţă.

    Retailerul german Tedi se pregăteşte pentru intra­rea în România şi are deja 30 de contracte de chirie sem­na­te, spun sursele din piaţă. Primele magazine vor fi des­chi­se anul viitor. Oficialii companiei nu au răspuns până la în­chi­de­rea ediţiei solicitării ZF privind planurile pen­tru Româ­nia.

    Nemţii caută spaţii în centre comerciale şi parcuri de re­tail atât în Bucureşti, cât şi în provincie, urmând a se ex­tinde agresiv.

    Tedi vinde articole pentru petrecere, ustensile de bri­co­laj, produse din sfera electricelor, dar şi jucării, cos­me­tice sau bunuri pe care altfel le-ai găsi în drogherii şi far­ma­cii. Nemţii acoperă o paletă largă de articole non-food.

    „Este un Lidl al comerţului non-food. În Germania, 90% dintre produse costă mai puţin de 5 euro“, spune o sursă din piaţă.

    Retailerul german Tedi are peste 2.400 de magazine şi 20.000 de salariaţi în nouă ţări din Europa, conform site-ului propriu. Nemţii sunt deja în Polonia (din 2018) şi Cehia (2020), potrivit aceleiaşi surse. Cehia a fost a noua piaţă pentru grup.

    „De când a fost fondată compania în 2004 (în Dortmund, Germania – n.red.), am crescut rapid, dar sustenabil“, spun oficialii Tedi pe site-ul propriu.

  • Ministrul Economiei anunţă că au fost publicate toate contractele ministerului din anul 2019

    Ministrul Economiei, Claudiu Năsui, susţine că documentele au fost publicate în numele transparenţei.

    „Transparenţă 100%. Continuăm publicarea contractelor cu statul de la ministerul economiei. Am publicat deja contractele pe anul 2020, acum s-au finalizat de încărcat şi cele de pe 2019. Toate documentele sunt acum disponibile pe secţiunea creată special pe site-ul ministerului economiei”, a anunţat ministrul Economiei, pe Facebook.

    Claudiu Năsui a mai spus că modelul trebuie să fie preluat şi de alte instituţii din România.

    „Sperăm ca modelul nostru să fie preluat de toate instituţiile publice ale statului Român. Transparenţa realizată într-un mod care facilitează verificarea modului în care se cheltuie banii contribuabililor trebuie să devină standardul în administraţia publică şi în organizaţiile care utilizează fonduri publice. Toţi contribuabilii ar trebui să poată vedea cum sunt cheltuiţi banii luaţi prin taxe şi impozite de către oamenii care se află la conducerea instituţiilor publice. Dacă statul vrea să fie eficient în taxare, trebuie să devină eficient şi în transparentizare. Atunci când vom avea certitudinea că banii noştri nu vor mai fi furaţi de aceleaşi mafii de partid, va creşte şi conformarea voluntară”, a mai spus Năsui.

  • Cine sunt câştigătorii celor mai valoroase contracte de achiziţii publice încheiate în 2020. Francezii de la Alstom şi familia Umbrărescu deschid clasamentul. Primele 20 de contracte au o valoare cumulată de peste 6,5 mld. lei

    Alstom Transport, Spedition UMB şi Sa & Pe Construct sunt câştigătorii celor mai mari trei contracte de achiziţii publice încheiate în 2020 în România. Dacă lider este un contract de aproape 3 miliarde de lei, pentru reabilitarea liniei de cale ferată Braşov-Simeria, celelalte proiecte de pe podium valorează 680 mil. lei, respectiv 670 mil. lei, arată datele furnizate de Confidas.ro la solicitarea ZF.

    Spedition UMB şi-a adjudecat contractul pentru proiectarea şi execuţia secţiunii 3B din autostrada Braşov – Târgu-Mureş – Cluj -Oradea, în vreme ce Sa&Pe Construct se ocupă de proiectarea şi execuţia tronsonului 3 din drumul expres Craiova – Piteşti. Cele două firme sunt ale aceluiaşi acţionar, Dorinel Umbrărescu, recunoscut pentru parteneriatele sale cu statul.

    Datele de la Confidas arată că Spedition UMB este controlată de Mirela Umbrărescu (89% din acţiuni), asociaţi fiind şi Dorinel Umbrărescu, Alexandru Teodor Umbrărescu şi Petru Răzvan Umbrărescu. Ultimii doi sunt şi cei care deţin Sa & Pe Construct, cu pachete egale de acţiuni.

    Câşigătoarea celui mai valoros contract de anul trecut este însă Alstom Transport, o companie care dezvoltă şi comercializează sisteme, echipamente şi servicii pentru sectorul feroviar, cu afaceri de 246,7 mil. lei în 2019. Alstom a implementat, printre altele, şi soluţiile de semnalizare electronică din magistrala 5 a metroului din Bucureşti, pusă în funcţiune în toamna lui 2020.

    Alstom Transport este parte a grupului francez Alstom şi derulează proiecte feroviare şi în Bulgaria, Serbia, Croaţia. Pe plan local, contractul de 2,9 miliarde de lei pe care şi l-a adjudecat, cel mai valoros din 2020, vizează reabilitarea liniei de cale ferată Braşov-Simeria, componentă a Coridorului Rin – Dunăre.

    În total, primele 20 de contracte au o valoare cumulată de peste 6,5 miliarde de lei, arată calculele ZF.

    Autotehnorom (deţinută de Operational Autoleasing şi Ion Vasile Rîpan), Secol Societa Edile Costruzioni e Lavori (subsidiara unui grup italienesc), Strabag (subsidiara unui grup austriac), Somet (Ştefan Marian Stanciu, Iulia Dulamita, Otilia Ciobanu şi compania PPM) sunt alte companii care se numără printre câştigătorii contractelor publice încheiate anul trecut.

    În analiză se mai regăsesc şi firme precum Lemacons sau Erpia, care au ieşit în evidenţă mai ales după ce şi-au majorat spectaculos afacerile în timp scurt.

    Lemacons, de pildă, o companie de construcţii din Galaţi deţinută de doi antreprenori români, a făcut afaceri mai mult decât duble în 2019 faţă de 2018. Prin urmare, cifra de afaceri a companiei a fost de 138 de milioane de lei, faţă de 63 de milioane de lei în 2018. Profitul a trecut de asemenea printr-o dublare în decurs de un an, situându-se la 1,8 milioane de lei. Numărul de angajaţi a crescut cu aproape 60, până la 314. Lemacons este controlată de Bogdan Lefter, care deţine un pachet de 80% din acţiuni, iar celălalt acţionar este Alin Constantinescu (20%), potrivit datelor disponibile pe platforma de analiză a companiilor Confidas.ro. Compania a câştigat un contract de 106,5 milioane de lei, pentru modernizarea drumului naţional DN 2L Soveja-Lepşa.

    La rândul său, şi Erpia, o companie cu activitate în construcţia de drumuri şi autostrăzi, a raportat pentru 2019 o cifră de afaceri mai mult decât dublă comparativ cu anul precedent, rezultatul fiind de 80 de milioane de lei, potrivit datelor de la Ministerul de Finanţe. Firma din Craiova şi-a extins numărul de angajaţi cu circa 40, până la 175. Erpia este controlată, conform Confidas, de firme Luterec Impex, deţinută, la rândul ei, de Lucian Căpitănescu. Erpia are în mâini un contract de aproape 100 de milioane de lei pentru extinderea reţelelor de apă şi canalizare în zona Călăraşi-Bechet.

    Contractele publice pentru lucrări de infrastructură sunt o mină de aur pentru multe firme de construcţii, care reuşesc astfel să-şi majoreze spectaculos cifrele de afaceri de la un an la altul. În anii în care însă nu reuşesc să ajungă la astfel de proiecte, scăderile sunt abrupte.

    Sucursala Regională de Căi Ferate Iaşi, Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) şi Compania Naţională de Investiţii (CNI) sunt autorităţile care ocupă podiumul în clasamentul celor mai valoroase contracte de achiziţii publice încheiate în 2020, arată o analiză făcută de ZF. Astfel, primele trei autorităţi au încheiat anul trecut contracte de peste 8,5 miliarde de lei cumulat, CFR şi CNI adjudecându-şi proiecte de peste 3 miliarde de lei fiecare.

  • Sectorul 4: Mii de posesori de locuri de parcare nu şi-au prelungit contractele

    Primarul sectorului anunţă că mai sunt doar 13 zile până când sistemul electronic va rezilia automat contractele de închiriere care nu a fost prelungite.

    „13 zile! Atât mai avem pentru a ne achita taxa de parcare! Vă reamintesc în cazul neachitării taxei de parcare până la 31 martie, sistemul eletronic prin care Direcţia Mobilitate Urbană Sector 4 gestionează platforma de parcări de reşedinţă va rezilia automat contractele pentru care plata nu a fost efectuată. Ar fi păcat să se piardă un loc de parcare pentru neplata acestei sume modice, nu-i aşa?”, a scris, pe Facebook, primarul Sectorului 4, Daniel Băluţă.

    Conform statisticii, în prezent 3.200 de utilizatori dintre cei aproape 45.000 de oameni care au contracte de închiriere a locurilor de parcare nu şi-au prelungit documentele.

  • Cine este Regele Asfaltului din România, omul din umbră care construieşte autostrăzile şi primeşte miliarde de la stat

    Familia Umbrărescu şi-a adjudecat tot podiumul, fiind câştigătoarea celor mai mari trei contracte, prin intermediul a două firme – Spedition UMB şi Sa & Pe Construct.

    Peste 1.200 de contracte de achiziţii publice cu valori cuprin­se între 1 leu şi 680 de milioane de lei a încheiat CNAIR (Com­pania Naţională de Adminis­trare a Infrastructurii Rutiere) în 2020, potrivit datelor furnizate de oficialii plat­for­mei Confidas.ro, la solicitarea ZF. Cu­mu­lat, valoarea acestor contracte depăşeşte 3,6 mi­li­arde de lei, ţinând cont că există şi circa 40 de contracte în cazul cărora nu este specificată valoarea. Doar primele 20 de con­tracte cumulează 3,2 miliarde de lei, adică 88% din valoarea celor peste 1.200 în total.

    Familia Umbrărescu şi-a adjudecat tot podiumul, fiind câştigătoarea celor mai mare trei contracte, prin intermediul a două firme – Spedition UMB şi Sa & Pe Construct. Datele de la Confidas arată că Spedition UMB este controlată de Mirela Umbrărescu (89% din acţiuni), asociaţi fiind şi Dorinel Umbrărescu, Alexandru Teodor Umbrărescu şi Petru Răzvan Umbrărescu. Ultimii doi sunt şi cei care deţin Sa & Pe Construct, cu pachete egale de acţiuni.

    „Perla coroanei” este contractul pentru proiectarea şi execuţia autostrăzii Braşov – Târgu-Mureş – Cluj – Oradea, unde Spedition UMB este responsabilă de câteva tronsoane.  Cealaltă companie a familiei Umbră­rescu a câştigat contractul pentru proiectarea şi execuţia tronsonului 3 din drumul expres Craiova-Piteşti (proiect în valoare de 670,7 mil. lei), dar şi pe cel pentru proiectarea şi execuţia autostrăzii de centură Bucureşti (în valoare de 312,6 mil. lei). În noiembrie 2020, Asociaţia Construim România spunea, într-o postare pe Facebook, că tronsonul din drumul expres Craiova-Piteşti de care se ocupă compania familiei Umbrărescu ajunsese la „un progres fizic de execuţie de 67% şi financiar de 32% pe cei aproape 40 de kilometri de drum expres”.

    Antrepriza de Construcţii Drumuri şi Autostrăzi (companie deţinută de Gheorghe Vlasie), CTE Solution – Utilaje specializate (Bianca Lucia Baicea, CTE Trailers şi Marius Dorel Aldea), Autotehnorom (Operational Autoleasing şi Ion Vasile Rîpan), Secol Societa Edile Costruzioni e Lavori (subsidiara unui grup italienesc), Strabag (subsidiara unui grup austriac) sunt alte companii care şi-au adjudecat unele dintre cele mai mari zece contracte de achiziţii publice încheiate în 2020 de CNAIR.

    În general, numărul de oferte depuse pentru fiecare proiect a fost cuprins între 1 şi 10, iar criteriul de atribuire a fost fie cel mai bun raport calitate-preţ, fie preţul cel mai scăzut. În rândul firmelor contractante ale celor peste 1.200 de lucrări se înscriu şi companii care s-au remarcat prin perfor­manţa de a realiza creşteri ale cifrelor de afaceri de două până la zece ori în 2019 com­parativ cu anul precedent. Printre ele, Lemacons (o companie de construcţii din Galaţi deţinută de Bogdan Lefter şi Alin Constantinescu) sau Domarcons (o firmă din Dolj deţinută de Cristian Marinel Mihai şi Mihaela Pirpiliu).

    Campioană la creştere este însă tot compania familiei Umbrărescu din Bacău, Spedition UMB. Printre lucrările din portofoliul Spedition UMB şi Tehnostrade – cealaltă firmă de construcţii deţinută de aceiaşi acţionari, se numără lotul al doilea al autostrăzii Timişoara-Lugoj (9,5 kilometri), centura Bacăului, dar şi mai multe contracte de construcţii de autostrăzi, reabilitări de drumuri naţionale, deszăpeziri sau întreţineri de şosele, încheiate cu CNAIR. Tehnostrade şi Spedition UMB, cele două companii de construcţii deţinute de familia Umbrărescu din Bacău, au încheiat anul 2019 cu o cifră de afaceri cumulată de circa 740 de milioane de lei, aproape triplu faţă de anul 2018, după cum arată calculele ZF pe baza datelor publicate pe site-ul Ministerului de Finanţe.

    Contractele publice pentru lucrări de infrastructură sunt, de altfel, o mină de aur pentru multe firme de construcţii, care reuşesc astfel să-şi majoreze spectaculos cifrele de afaceri de la un an la altul. În anii în care însă nu reuşesc să ajungă la astfel de proiecte, scăderile sunt abrupte. Istoria arată că astfel de fluctuaţii pot fi periculoase pentru com­panii. Nelu Iordache (Romstrade), Theodor Berna (Tehnologica Radion), Corneliu Istrate (Vega 93), fraţii Alexandru şi Traian Horpos (Straco Grup) sunt câteva dintre numele devenite celebre în rândul constructorilor, companiile lor ajungând la insolvenţă sau chiar faliment, după ce, de multe ori, modul în care s-au atribuit contractele publice a stat sub semnul întrebării.

  • Dominic Fritz anunţă că mai multe firme care au contract cu Primăria Timişoara nu răspund la email

    Primarul Dominic Fritz s-a referit la contractele care fie sunt în întârziere, fie au fost abandonate de constructori. Sunt şi cazuri, în care firmele nu mai pot fi contactate, spune primarul oraşului Timişoara.

    „Fosta administraţie lansează, prin trompetele de serviciu, informaţia falsă că i-aş opri proiectele. Nimic mai mincinos. De trei luni de zile nu fac altceva decât să salvez proiectele începute, dar lăsate fie fără bani, fie cu sute de zile de întârziere. Pentru a doua categorie, dacă vrem să realizăm proiectele, nu există altă soluţie decât rezilierea contractelor cu firmele care nu şi-au făcut treaba şi refacerea licitaţiilor. Este cazul bazelor sportive din Calea Buziaşului şi Calea Şagului. Firmele contractate nici nu mai răspund la mailuri”, a povestit Dominic Fritz, pe Facebook.

    În cazul organizării unor noi licitaţii, primarul Fritz anunţă că va impune condiţii de participare mult mai stricte.

  • România „s-a pregătit” de vaccinare: a făcut contracte de 10, 4 milioane de euro pentru campania de vaccinare, după ce vaccinarea începuse deja

    3 Guverne ale României au ”pregătit” vaccinarea, până când România a invocat situaţia ”urgentă” şi ”extraordinară” ca să facă contractele. Din 10 milioane de seringi de 1,2 milioane de euro, în România au ajuns 1,2 milioane de seringi din Qatar, după ce a început vaccinarea

    10 milioane de seringi cumpărate, acelaşi câştigător. Filiera Qatar- Văcărean-România. Alte 7 contracte de 9,1 milioane de euro au fost încheiate pentru campania de vaccinare. Un contract a fost atribuit firmei fostului consilier al lui Nikki Scorpion

    1,7 milioane de halate impermeabile au fost cumpărate cu 8,7 milioane de euro. 450.000 dintre ele, de la o firmă cu contracte supraevaluate anchetate de DNA

    IT: 3 Guverne au pregătit o campanie de vaccinare pentru ca în final să invoce o situaţie urgentă şi extraordinară
    Pe 27 decembrie 2020, în România şi în majoritatea statelor UE începea oficial campania de vaccinare.
    Statul român, prin reprezentanţii săi, a spus că este  ”pregătit”. Datele publice şi contractele oferite în baza legii 544/2001 de către ONAC dar şi de IGSU arată însă un alt tablou.

    Iată cum au stat lucrurile:
    Guvernul Ludovic Orban 2. Potrivit documentelor ONAC, pe 5 noiembrie 2020, în timpul stării de alertă, a fost aprobată de către Guvernul Ludovic Orban 2 ordonanţa de urgenţă 194 care completa OUG 11/2020 dată în timpul stării de urgenţă de către acelaşi guvern şi care prevedea printr-o anexă noi categorii de produse care să se afle în stocuri de urgenţă medicală, de strictă necesitate: 1500 de ventilatoare pentru ventilaţie noninvazivă, 4000 de dispozitive de oxigenoterapie umidificată şi concentratoare de oxigen, 50 de concentratoare de oxigen de mare capacitate, 500 de analizatoare portabile pentru gaze sangvine, 500 de aspiratoare portabile, 3 milioane de teste rapide antigen pentru detectarea SARS-CoV-2, 50 milioane de măşti chirurgicale şi 10 milioane de seringi cu ac de unică folosinţă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro