Economia Uniunii Europene a fost salvată de la recesiune, printre altele, de vremea mai caldă decât ar fi fost normal. Dintre ţările Europei de Est, România s-a descurcat cel mai bine în trimestrul patru al anului trecut, care se anunţa cel mai dificil dintre toate. Au ajutat consumul şi investiţiile în active precum utilaje şi infrastructură.
Modesta creştere a PIB de 1% faţă de trimestrul anterior este uriaşă în comparaţie cu rezultatele colegelor din regiune şi chiar ale economiilor mai răsărite din zona euro. Polonia a evitat recesiunea mulţumită aportului adus la consum de milioanele de refugiaţi ucraineni pe care i-a primit.
Bulgaria s-a remarcat prin revenirea exporturilor. În Ungaria, în schimb, teama că ţara rămâne în urmă la nivel de trai şi salarii în timp ce preţurile o iau razna s-a adeverit. Economia a încheiat anul 2022 în recesiune, cu preţuri la unele produse ungureşti mai mari decât în vest şi cu salariul minim brut mai mare doar decât cel din Bulgaria. Investiţiile şi consumul au încetinit, iar seceta severă a lovit producţia agricolă.
Nici Cehia, cea mai matură economie din regiune, n-a scăpat de recesiune în condiţiile în care consumul a încetinit, printre altele sub impactul creşterii puternice a facturilor la energie, preţul plătit pentru diminuarea dependenţei de gazele naturale ruseşti.
Prognoza economică de iarnă a Comisiei Europene, recent publicată, arată că economia României a crescut cu 1% în ultimele trei luni ale anului trecut, în raport cu trimestrul anterior, în timp ce PIB-ul Ungariei a scăzut cu 0,3%. Acelaşi ritm de scădere l-a avut şi economia Cehiei. Bulgaria a urcat cu 0,7%. CE nu a avut disponibile date pentru Polonia. Dar avansul de 1% din trimestrul trei arată ca economia poloneză, cea mai mare din Europa de Est, a reuşit să evite deocamdată recesiunea (două trimestre consecutive de scădere a PIB), deşi anul trecut se vorbea de iminenţa acesteia. Ce va fi în continuare? Deşi incertitudinile economice create de războiul pornit de Rusia contra Ucrainei, de politicile Chinei de stopare a pandemiei de Covid-19, de penurii şi de secetă fac ca modelele pentru proiecţii pe termen lung să fie depăşite, cele pe termen scurt pot fi mai credibile.
Lanţurile de aprovizionare se reaşează, economiile şi afacerile se reechilibrează, iar instituţiile de prognoză au avut timp să-şi recalibreze algoritmii. Estimările Comisiei Europene arată o încetinire drastică a creşterii economice în Europa de Est şi în toată Uniunea în primele trei luni ale acestui an, după care urmează o accelerare modestă.
PIB-urile României, Ungariei şi Bulgariei vor creşte cu 0,2% în primul trimestru. Cehia va stagna, ceea ce ar reprezenta o îmbunătăţire faţă de evoluţiile din trimestrele anterioare. În restul UE, Germania este aşteptată să intre într-o recesiune uşoară, cu o adâncime maximă de minus 0,2%. Dintre economiile mari, doar Austria va avea aceeaşi soartă. Italia se va opri din scădere undeva la limita recesiunii, Spania va încetini până la o creştere marginală, iar Franţa va stagna.
În privinţa României, Comisia Europeană a remarcat că în primele trei trimestre ale anului trecut economia a crescut sub impulsul formării capitalului fix şi consumului privat pe fondul unei pieţe a muncii puternice şi al creşterilor salariale. Au ajutat şi măsurile guvernamentale de atenuare a impactului preţurilor mai mari la energie. În Ungaria, presa atrage atenţia că salariul minim brut lunar pe economie a ajuns mai mic decât cel din România (578 de euro faţă de 600 de euro, date pentru ianuarie de la Eurostat).
Aceste rezultate arată că Ungaria are în spatele său doar Bulgaria (cu un salariu minim mai mic de 400 de euro), considerată cea mai săracă economie din UE. În timp ce România are cel mai mare ritm mediu de creştere a salariilor din UE, de peste 14% pe an, pentru Ungaria indicatorul este de sub 6%. Deprecierea continuă a forintului joacă un rol principal în această evoluţie slabă, scrie Budapest Business Journal.
De asemenea, un studiu al companiei de asigurări Aegon a găsit că majoritatea ungurilor cred că standardele lor de viaţă s-au deteriorat în ultimele şase luni, iar principalul motiv este scumpirea alimentelor. La creşterea preţurilor mâncării o contribuţie masivă o are tot deprecierea forintului, care face ca importurile să fie mai scumpe. Datele CE spun că PIB-ul Ungariei s-a contractat cu 0,4% în ritm trimestrial în al treilea trimestru al anului trecut în condiţiile disipării efectelor pozitive ale stimulentelor fiscale anterioare şi a problemelor cauzate în agricultură de seceta severă. Investiţiile şi consumul au încetinit, în timp ce reaşezarea lanţurilor de aprovionare au condus la revenirea exporturilor. În ultimul trimestru al anului trecut, estimările CE arată o scădere a PIB cauzată de erodarea cererii de către energia scumpă. Polonia, în schimb, a continuat pe calea creşterii economice în pofida vânturilor potrivnice, ajutată de politica fiscală expansivă, de piaţa muncii robustă şi de fluxul mare de refugiaţi din Ucraina. Cu toate acestea, în trimestrul patru creşterea a încetinit semnificativ, în parte din cauza inflaţiei mari şi a scumpirii creditului.