BusinessMagazin

Tag: consolidare

  • Secom îşi consolidează prezenţa în vestul ţării

    Investiţia în magazinul Secom din Arad a fost de 40,000 de euro şi face parte din strategia de extindere naţională a companiei. Liderul de autoritate în soluţii de medicină integrativă are planuri importante de dezvoltare în 2018, când îşi propune lansarea a patru noi magazine proprii.  În prezent, reţeaua de retail Secom numără 13 magazine în Bucureşti, Bacău, Braşov, Cluj-Napoca, Iaşi, Ploieşti, Piteşti, Sibiu, Timişoara şi Arad.

    Noul spaţiu comercial Secom are o suprafaţă de 60 mp, este situat în Piaţa Avram Iancu nr.15, în spatele teatrului din Arad şi este deschis de luni pînă vineri, de la ora 8.00 la ora 20.00 şi sâmbăta de la 9.00 la 14.00.

    Suplimentele alimentare Secom disponibile în magazinul din Arad acoperă toate ariile terapeutice incluzând vitamine si minerale, extracte standardizate din plante, fructe si legume, formule fito-homeopate, ciuperci medicinale, extracte glandulare, aminoacizi, enzime, probiotice si prebiotice, şi o gamă specială de produse pentru copii.

    În prezent, portofoliul Secom include 300 de suplimente alimentare şi 100 de produse cosmetice naturale. Produsele Secom sunt disponibile în peste 8000 de farmacii şi magazine cu profil naturist la nivel naţional, precum şi în cele 13 magazine Secom din ţară.

  • Consolidarea unei pieţe fragmentate

    Liderul pieţei de distribuţie IT din România este Network One Distribution, firmă deţinută de Iulian Stanciu, care în 2016 a avut afaceri de aproape 1 miliard de lei (993 de milioane de lei) şi un profit net de 9,4 milioane de lei.

    Următorii jucători din piaţă sunt Elkotech România – cu venituri de peste 279 de milioane de lei, Enterprise Services – cu o cifră de afaceri de peste 247 milioane de lei, urmate de ABC Data – cu mai mult de 236 de milioane de lei şi de Asbis România – cu 209 milioane de lei. ”|n 2017, nu s-a modificat substanţial cifra de afaceri, însă am îmbunătăţit semnificativ profitabilitatea“, spune Oana Barbu, director general la Asbis România. |mpreună, primii cinci jucători din piaţă au avut afaceri de aproape de 2 miliarde de lei (aproximativ 421 milioane de euro).
    Gabriel Ciucu, director general la Ingram Micro Distribution, consideră că piaţa de distribuţie IT din România este competitivă, ceea ce obligă companiile să opereze cu marje de profit reduse. ”Am remarcat că pentru parteneri sunt foarte importante suportul financiar, activitatea de pre-sales tehnic şi disponibilitatea produselor în stoc“, afirmă Ciucu.

    Ingram Micro Inc. a cumpărat divizia din Europa Centrală şi de Est a RRC Group la începutul anului 2016, iar şase luni mai târziu tranzacţia a fost finalizată, astfel încât din decembrie 2017 RRC Tech Distribution România a devenit Ingram Micro Distribution. ”Activitatea companiei s-a dezvoltat într-un ritm alert, în principal ca urmare a infrastructurii oferite de Ingram Micro şi setării unor noi parteneriate cu furnizori de top din domeniul tehnologiei“, spune Gabriel Ciucu, director general al Ingram Micro Distribution. Compania a avut o cifră de afaceri de peste 121 de milioane de lei în 2016, un plus de 45% faţă de 2015, dar a înregistrat pierderi de puţin peste 2,2 milioane de lei, faţă de un profit de aproape 500.000 de lei în 2015, potrivit datelor Ministerului de Finanţe. Numărul vânzătorilor din portofoliul companiei a crescut considerabil şi acum există pe platforma Ingram Micro 24 peste 300 de branduri pentru partenerii din România, potrivit lui Ciucu.

    Stocul este un alt aspect care a suferit modificări în ultima perioadă. Pe lângă depozitul din Bucureşti, ”acum putem livra în maximum trei zile din depozitul central Ingram Micro Pan Europe. Depozitul se află în Germania şi aprovizionează în prezent peste 80.000 de clienţi, din 30 de ţări din Europa“, spune el. De asemenea, portofoliul companiei s-a îmbogăţit cu trei noi arii: componenţa de volum, cea de mobility şi cea de cloud, adaugă Ciucu.

    Clienţii Ingram Micro sunt companii care furnizează soluţii IT de tip hardware, software, mobility (telefoane mobile, tablete) şi soluţii cloud. ”Lucrăm cu peste 600 de parteneri activi la nivel naţional şi vedem în ultimii ani o creştere semnificativă de business în segmentul SMB, adopţia soluţiilor de cloud şi un interes din ce în ce mai mare pentru soluţiile de securitate IT“, consideră Ciucu.

    Cele mai vândute produse din portofoliul companiei sunt soluţii de Data Center, precum networking, power computing şi soluţii de stocare. ”De asemenea, o cotă importantă a vânzărilor din portofoliul Ingram Micro Distribution o reprezintă soluţiile de tip Data Capture / Point Of Sales care se adresează clienţilor din retail, producţie, logistică“, adaugă reprezentantul Ingram Micro Distribution. Pentru 2018 se aşteaptă o creştere majoră în vânzarea de laptopuri şi PC-uri.

    Compania Ingram Micro are 46 de angajaţi în România, cu birouri în Bucureşti, Iaşi, Cluj şi Timişoara. Ciucu nu a precizat ce rulaje a avut compania în 2017, menţionând că pentru 2018 ”ne propunem să păstrăm ritmul de creştere a cifrei de afaceri, care pentru noi în ultimii doi ani a însemnat peste 25%“.

    Oana Barbu, directorul general al Asbis România, consideră că distribuţia IT din România îşi continuă procesul de transformare din business pur tranzacţional într-unul relaţional. ”Piaţa de distribuţie înseamnă acum inovaţie, creativitate, specialişti şi curaj să încerci lucruri noi, iar tendinţele din tehnologie impun dezvoltarea unor direcţii noi de business şi abordarea integrată a serviciilor oferite“, spune ea, menţionând că digitalul, big data, stocarea în cloud, securitatea, blockchainul sau inteligenţa artificală sunt tendinţe ce vor avea un impact major în businessul de distribuţie IT.

    De asemenea, Barbu estimează că piaţa de distribuţie IT în anul acesta poate ajunge la 750 de milioane de euro, ”luând în considerare doar produsele IT şi excluzând produsele non-IT, de exemplu telefonia mobilă“. Barbu menţionează la rândul ei fragmentarea puternică a pieţei şi a gradului crescut de competivitate şi estimează că vor avea schimbări în următorii ani, provenite din consolidări, cât şi din extinderea marilor jucători regionali. ”Din perspectiva partenerilor, este vizibilă concentrarea celor specializaţi în zona de retail sau lipsa de capitalizare a celor mai mulţi dintre ei. Aceasta se traduce în provocarea principală a distribuitorilor de a găsi metode de gestionare a businessului în condiţii de risc minim.“

    Asbis a avut peste 1.500 de parteneri anul trecut care se împart pe modelul de business: retail online (parteneri cu produse consumer), reselleri tradiţionali (parteneri cu un model de business mixt) şi parteneri care se concentrează exclusiv pe B2B. Compania are 50 de de angajaţi.

    Cum arată profilul consumatorului de IT din România în comparaţie cu cel din Europa de Vest? Oana Barbu observă două tipuri de clienţi, pe zona de retail şi pe zona de business. Consumatorul final din Europa de Este este mai conservator. ”|n ultima perioadă, observăm un interes tot mai mare pe calitatea produselor şi serviciilor, în detrimentul preţului. Desigur, acesta este, în continuare, un factor important în România pentru volum, însă deja se simte cererea de produse mai scumpe, dar calitative“, consideră Barbu. Pe partea de business, consumatorul are o atitudine mai rezervată în a decide achiziţionarea produselor de ultimă generaţie, ”dar urmăreşte tendinţele tehnologice şi conştientizează necesitatea serviciilor. Se simte nevoia de soluţii integrate, iar tendinţa este de îndreptare spre o maturitate decizională, desigur vorbind de businessul de infrastructură“.

    Componentele PC şi de servere rămân categoria principală de produse pentru Asbis, iar ponderea cea mai mare în cifra de afaceri de anul trecut au avut-o serverele şi produsele software. ”O creştere importantă au avut-o SSD-urile şi plăcile video, în contextul exploziei cererii datorate fenomenului blockchain şi investiţiilor majore care au avut loc în producerea de monedă virtuală“, spune directorul general al Asbis.

  • 41 de ani de la cutremurul din 1977. Doar 20 de clădiri din Bucureşti, consolidate după Revoluţie

    “În ultimii 27 de ani, administraţiile precedente au reusit să pună în siguranţă doar 20 de imobile. La nivelul Primăriei Capitalei nu exista un departament sau o direcţie dedicată exclusiv acestei activităţi, de acest domeniu se ocupau doar şapte persoane care aveau şi alte responsabilităţi. Astfel, am înfiinţat o administraţie nouă, Administraţia Municipală pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic. În proiectul de buget pentru acest an am prevăzut suma de 10 milioane de euro, pentru că ne dorim ca până la sfârşitul lui 2018 să începem lucrările la alte 20 de clădiri. De asemenea, până la sfârşitul acestei luni, alte patru imobile, tot din zona central, vor intra în reabilitare”, declara edilul Capitalei, Gabriela Firea, în luna februarie, pentru MEDIAFAX.

    În 2017, Primăria Generală a luat măsuri pentru sprijinirea bucureştenilor care deţin locuinţe în imobile încadrate în clasa I de risc seismic, potrivit reprezentanţilor PMB. Persoanele care locuiesc în astfel de clădiri, “la care venitul lunar pe familie este sub trei salarii minime brute pe economie vor putea să nu mai ramburseze 50% din valoarea investită pentru execuţia lucrărilor de interventie, cu anumite condiţii”, au explicat, pentru MEDIAFAX, specialiştii PMB.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Primăria Capitalei va cheltui 10 milioane de euro pentru consolidărea clădirilor cu risc seismic. Care sunt imobilele care vor intra în reparaţii

    “Accelerarea programului de consolidări realizat de Municipalitate reprezintă o prioritate clară pentru actuala administraţie. Pentru că până acum în Primăria Capitalei nu existau decât opt persoane care se ocupau de acest program şi pentru că în 27 de ani autorităţile locale au reabilitat doar 20 de clădiri, am luat decizia de înfiinţare de urgenţă a două entităţi noi, formate din specialişti în domeniu, care să ofere soluţii reale la această problemă. Astfel, de anul trecut am înfiinţat două entităţi clare, care, cu 263 de angajaţi, desfăşoară numai acţiuni dedicate acestui domeniu. (..) În mai puţin de un an, s-au demarat procedurile de consolidare pentru 23 de clădiri, dintre care multe sunt monument istoric. Tot în primăvara aceasta urmează să demaram şi un alt program prin care se vor pune în siguranţă alte 100 de clădiri aflate în diverse stadii de degradare”, a declarat Gabriela Firea.

    Companiile înfiinţate sunt Administraţia Municipală pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic (AMCCRS), care are 46 de angajaţi, şi Compania Municipală Consolidari (CMC), care are deja 217 de angajaţi. Bugetul alocat, pentru anul în curs, consolidării clăridilor cu risc seismic este de aproximativ 10 milioane de euro.

    “Aceste fonduri vor fi fi utilizate pentru continuarea lucrărilor la imobilele aflate în execuţie, pentru lucrările la alte 29 de imobile care vor intra în execuţie în perioada următoare, dar şi pentru proiectele tehnice pentru alte 29 de clădiri şi expertizarea altor 24”, explică Primăria Capitalei.

    Mai multe pe www.mediafax.ro

  • Viorica Dăncilă, întâlnire cu preşedintele Consiliului European, Donald Tusk

    În cadrul întrevederii, premierul Viorica Dăncilă a reiterat sprijinul României pentru consolidarea proiectului european şi a menţionat interesul ca Programul viitoarei Preşedinţii a Consiliului Uniunii Europene, pe care ţara noastră o va deţine în primul semestru al anului 2019, să răspundă aşteptărilor cetăţenilor europeni.

    Într-un comunicat de presă al Guvernului, se arată că şeful executivului a exprimat deschiderea Guvernului român de a coopera îndeaproape cu preşedintele Consiliului European în gestionarea dosarelor de pe agendă, precum şi pentru organizarea cu succes a Summit-ului European informal de la Sibiu, privind viitorul Europei, care va avea loc la 9 mai 2019.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Grupul Renault a încheiat 2017 cu o cifră de afaceri de 58,7 miliarde euro

     Excluzând impactul consolidării AVTOVAZ, cifra de afaceri a Grupului progresează cu 9,4 %, la 56 043 milioane de euro (+10,1 % excluzând variaţia cursului de schimb).

    Marja operaţională a Grupului se ridică la 3 854 milioane de euro şi reprezintă 6,6% din cifra de afaceri.

    Marja operaţională aferentă activităţii Auto, excluzând AVTOVAZ, s-a mărit cu 363 milioane de euro (+15,2 %) la 2 749 milioane de euro şi reprezintă 5,1 % din cifra de afaceri faţă de 4,9 % în 2016. Performanţa se datorează, în principal, dezvoltării puternice a activităţii (impact pozitiv de 493 milioane de euro) şi efectului pozitiv al Monozukuri  (663 milioane de euro). Raportul mix/preţ/nivel de echipare mai ridicat nu mai beneficiază, precum în 2016, de creşterea preţurilor în ţările emergente pentru a compensa deprecierea unor monede şi devine negativ, de -230 milioane de euro. Preţul materiilor prime a avut un impact negativ, de -394 milioane de euro, reflectând, în mare, creşterea preţului oţelului. Rata cursurilor de schimb a avut un impact negativ, de  -300 milioane de euro, în special din cauza deprecierii peso-ului argentinian, a lirei sterline şi a dolarului american.

    Marja operaţională a AVTOVAZ (neconsolidată în 2016) este de 55 milioane de euro, adică 2,0% din cifra de afaceri AVTOVAZ.

    Contribuţia aferentă activităţii Finanţarea vânzărilor la marja operaţională a Grupului a atins 1 050 milioane de euro, faţă de 896 milioane de euro în 2016. Această creştere se explică prin progresul activului productiv mediu (+18,9%), care la rândul său, demonstrează o puternică dinamică comercială a RCI Banque.

    Alte produse şi cheltuieli de exploatare ajung la -48 milioane de euro (faţă de +1 milion de euro în 2016).

    Rezultatul de exploatare al Grupului este de 3 806 milioane de euro, faţă de 3 283 milioane de euro în 2016 (+15,9%).

    Rezultatul financiar este de -504 milioane de euro, faţă de – 323 milioane de euro în 2016. Degradarea a fost cauzată, în principal, de consolidarea rezultatului financiar al AVTOVAZ, de -112 milioane de euro, precum şi de evoluţia negativă a valorii acţiunii (-120 milioane de euro, faţă de -3 milioane în 2016).   

    Rezultatul net este de 5 210 milioane de euro (+47,1%), iar rezultatul net, partea Grupului, de
    5 114 milioane de euro (18,87 euro per acţiune, faţă de 12,57 euro per acţiune în 2016). Excluzând elementele non recurente menţionate pentru Nissan, rezultatul net, partea Grupului, este de 4 093 milioane de euro (15,10 euro per acţiune).

    În 2018, se estimează că piaţa mondială va creşte cu 2,5% faţă de 2017. Perspectivele de evoluţie ale pieţei europene pentru această perioadă sunt de 1%. Se apreciază că şi piaţa franceză va progresa cu 1%.
    În afara Europei, piaţa rusă ar putea cunoaşte o creştere de aproape 10%. Perspectivele pentru Brazilia şi China sunt de +5%, iar pentru India de +6%.

  • CE propune condiţionarea accesării fondurilor europene de respectarea valorilor fundamentale

    “Comisia Europeană stabileşte opţiuni pentru modernizarea bugetului UE, inclusiv prin instituirea unor asocieri între obiectivele bugetului comunitar şi modul în care este finanţat mai puternic”, anunţă instituţia în proiectul intitulat “Bugetul pe termen lung al UE după anul 2020: Opţiuni şi consecinţe”.

    “În plus, stabilim posibilităţi pentru consolidarea legăturii – numită frecvent «condiţionare» – între accesarea fondurior comunitare şi respectarea valorilor fundamentale ale Uniunii Europene”.

  • Profitul net al BRD Groupe Société Générale a crescut în 2017 cu peste 85%, la 1,4 miliarde de lei

    „Anul 2017 s-a caracterizat prin redresarea creditării pe fondul avansului creditelor acordate persoanelor fizice cu +6,6% şi a celor pentru companii cu +0,9% la sfârşitul lui decembrie 2017, şi revenirea pe o traiectorie ascendentă a ratelor de dobândă la lei în septembrie, în contextul inflaţiei în creştere. Banca Naţională a României a făcut primii paşi spre normalizarea politicii monetare îngustând coridorul simetric de 2 ori în 2017 şi mărind rata de politică monetară cu +0,25 pp, la 2%, în ianuarie 2018 şi, din nou, la 2,25% în februarie 2018. În acest context, performanţa comercială a BRD a continuat să se îmbunătăţească”, menţionează instituţia.

    „În 2017, BRD a produs performanţe financiare şi comerciale foarte solide şi a obtinut rezultate promiţătoare în demersul de optimizare a experienţei oferite clienţilor, atât prin modernizarea canalelor digitale, cât şi printr-o mai bună calitate a serviciilor. Pe termen mediu, ne vom îndrepta toată atenţia spre creşterea calităţii experienţei şi satisfacţiei clienţilor, accelerând investiţiile în digitalizare şi continuând să rafinăm modelul de business. În acelaşi timp, ne vom păstra angajamentul faţă de societatea românească, implicându-ne în iniţiative sociale semnificative, printr-o serie de proiecte diverse, de la artă şi cultură până la inovare şi tehnologie”, a declarat François Bloch, Directorul general al BRD Groupe Société Générale.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Brico Depôt România începe procesul de integrare şi consolidare după achiziţia Praktiker

    Brico Depôt România, parte a Kingfisher plc, companie internaţională de amenajări interioare, anunţă planul de integrare şi consolidare a activităţii operaţionale pe piaţa din România, vizând o acoperire naţională prin oferta combinată de produse disponibile offline şi online.

    Procesul de integrare va fi de durată şi va fi implementat în mai multe etape. Prima etapă a acestui proces constă în adaptarea şi optimizarea activităţii operaţionale a portofoliului actual de magazine, cu scopul de a îmbunătăţi experienţa de cumpărare a clienţilor, inclusiv prin implementarea unor soluţii IT care să susţină obiectivele de business ale companiei. Astfel, clienţii îşi vor putea face cumpărăturile din magazine mai bine organizate, cu stocuri adaptate cererii şi vor avea acces la game noi de produse. Achiziţia Praktiker continuă demersul grupului Kingfisher de a transforma piaţa de amenajare a locuinţei din România prin extinderea la nivel naţional.

    Adela Smeu, CEO Brico Depôt România, a declarat: „Avem încredere că prin aceste schimbări vom putea satisface mai bine nevoile clienţilor noştri, care vor avea acces la noi game de produse Kingfisher în magazine mai bine organizate. Obiectivul nostru este ca, pe termen mediu, să facem oferta noastră disponibilă oricărui client din România, indiferent unde locuieşte, atât prin reţeaua de magazine fizice, cât şi printr-o platformă de vânzări online.”

    Procesul de integrare Praktiker în grupul Kingfisher implică, de asemenea, optimizarea proceselor companiei pentru a obţine o creştere a eficienţei în viitor. În urma unei analize atente, planul de integrare include şi închiderea a trei magazine Praktiker în acest an, până la sfârşitul lunii mai, respectiv Bacău, Ploieşti şi Focşani. Brico Depôt a prevăzut deja un plan de suport şi integrare a cât mai multor angajaţi în reţeaua de magazine existentă.

    În 2016, grupul Kingfisher a lansat o nouă strategie operaţională, ONE Kingfisher, în care accentul este pus pe crearea unei oferte unificate de produse pentru îmbunătăţirea locuinţei, pe valorificarea mediului digital şi pe optimizarea eficienţei operaţionale, în toate ţările în care funcţionează brandurile Kingfisher.

    Brico Depôt România se aliniază astfel strategiei Kingfisher şi va continua să investească în toate magazinele pentru a îmbunătăţi experienţa de cumpărare a clienţilor. Pentru clienţii din România, beneficiile strategiei Kingfisher vor însemna, în primul rând, game de produse mai bune, la preţuri mai bune, în magazine mai bine organizate.

  • Câte magazine vrea să deschidă în România Daniel Gross, executivul care conduce afacerile REWE România

    Vom continua şi în 2017 procesul de consolidare, astfel încât să ne menţinem ritmul de expansiune cu 20-25 de magazine noi”, spune Daniel Gross, general manager al companiei germane REWE România, prezentă pe piaţa locală cu magazinele Penny Market.
    Pe termen mediu şi lung există în plan deschiderea celui de-al patrulea centru logistic al companiei, continuarea ritmului de expansiune cu deschiderea a 20-25 de noi filiale pe an şi, în paralel, remodelarea celorlalte magazine. „În 10 ani, ne dorim să ajungem la 400 de magazine“, descrie Gross obiectivele pe termen lung ale companiei.
    REWE are peste 4.000 de angajaţi în România, peste 200 de magazine şi afaceri anuale de peste 600 de milioane de euro (în 2015, cel mai recent an pentru care există informaţii publice disponibile, compania a ajuns la afaceri de 2,66 mld. lei)

    „Anul 2017 a fost caracterizat în primul rând de consolidarea afacerii noastre în România. Fie că vorbim de echipa noastră, de clienţi sau produse. Şi asta s-a văzut prin expansiunea reţelei de magazine – la finalul lunii noiembrie am ajuns la 215 – inagurarea unui nou centru logistic – primul din zona Moldovei deschis de un retailer din România – şi investiţii substanţiale în dezvoltarea unui program de motivare complex”, descrie Daniel Gross câteva dintre rezultatele REWE România anul trecut. Valoarea investiţiei în depozitul din judeţul Bacău s-a ridicat la peste 19 milioane de euro.
    Daniel Gross spune că 2017 a fost un an plin şi prin prisma implicării companiei în societate şi sustenabilitate – compania  a lansat proiectul Şcoala de Carte şi Meserii în care angajaţi ai Rewe devin mentori ai elevilor absolvenţi de clasa a 8-a în cinci oraşe din România.