Tag: consiliul de administratie

  • Conducerea RADET a demisionat

    Conducerea RADET anunţă că a demisionat, după ce Primăria Capitalei a cerut acest lucru, cei care şi-au prezentat demisiile fiind Gabriel Dumitraşcu, preşedintele Consiliului de Administraţie al RADET şi alţi patru membri, directorul general al regiei părăsind funcţia începând cu luna septembrie.

    Mandatele conducerii Regiei Autonome de Distribuţie a Energiei Termice (RADET) au început în urmă cu 15 luni şi ar fi urmat să se încheie în anul 2019, însă joi, preşedintele Consiliului de Administraţie al Regiei, Gabriel Dumitraşcu, a anunţat demisia conducerii. Astfel, atât preşedintele consiliului cât şi alţi patru membri şi-au anunţat demisiile, directorul general al companiei, Valentin Viţalariu, anunţându-şi demisia începând cu luna septembrie.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Irina Radu, aleasă preşedinte-director general al TVR de Parlament

    Parlamentul a ales-o marţi pe Irina Radu în funcţia de preşedinte-director general al TRV cu 304 voturi “pentru” şi 8 “împotrivă”.

    La vot au participat 230 de deputaţi şi 82 de senatori. Liberalii nu au participat la vot.

    Luni, Irina Radu a fost audiată, la propunerea PSD, de comisiile de cultură ale celor două Camere şi a fost votată pentru şefia TVR. Propunerea Consiliului de Administraţie al TVR, Monica Ghiurco, a fost respinsă de comisii.

    PNL a contestat votul şi a acuzat PSD de înclăcarea legii SRTV, invocând faptul că preşedintele-director general al postului public de televiziune trebuie ales la propunerea Consiliului de Administraţie. Liberalii au anunţat că vor contesta decizia plenului la Curtea Constituţională.

  • Situaţie tensionată la TVR. Pătraru a izbucnit când a aflat ce condiţie i se pune să apară pe post. „E o prostie”

    Consiliul de Administraţie al TVR îl vrea pe Dragoş Pătraru în continuare pe post, însă îi pune o condiţie pe care realizatorul TV o cataloghează drept „o prostie”. „ Referitor la contractul meu. M-am uitat pe el, este deja plin de clauze abuzive, care-mi îngrădesc libertatea de exprimare. Desigur, n-am ţinut cont niciodată de ele. Practic, dacă s-ar fi aplicat acest contract, eu ar fi trebuit să nu fac o a doua emisiune la TVR”, a comentat, pentru paginademedia.ro, Pătraru. 

    Întrebat ce va face în continuare, Pătraru a răspuns: ”Ce pot să vă spun acum este că, în forma lui actuală, practic contractul ne obligă să rămânem”.

    Află aici care este clauza pe care TVR vrea să i-o impună lui Dragoş Pătraru


  • Adam Crăciunescu a demisionat de la conducerea Romsilva

    Adam Crăciunescu a declarat, joi, pentru MEDIAFAX că a demisionat de la conducerea Regiei Naţionale a Pădurilor Romsilva şi că a anunţat Consiliul de Administraţie că renunţă la mandat din 21 martie, din motive personale.

    Directorul general al Romsilva avea mandat până în 2017, dar a precizat că a decis să-l încheie mai devreme din motive personale, precizând că este vorba şi de “încărcătura” din ultima perioadă.

    Adam Crăciunescu a fost revocat miercuri din funcţia de membru în Consiliul de Administraţie al Regiei Naţionale a Pădurilor Romsilva, însă o decizie privind demiterea acestuia de la conducerea Romsilva putea fi luată doar de către Consiliul de Administraţie. Tot miercuri, preşedintele Asociaţiei Forestierilor din România (ASFOR), Nicolae Ţucunel, a declarat că Regia Naţională a Pădurilor Romsilva “omoară” industria mobilei din România, după ce a decis majorarea cu până la 300% a preţului masei lemnoase.

    Adam Crăciunescu este din mai 2012 director general al Romsilva şi din ianuarie 2014 era membru în Consiliul de Administraţie al Regiei Naţionale a Pădurilor.

     

     

  • Cum ar putea Europa să dubleze prezenţa femeilor în business în următorii cinci ani?

    Femeile sunt cel mai puţin folosit asset al economiei moderne.“ Celebrul citat al lui Angel Gurria, secretarul general al OECD, a fost adus în discuţie de Iwona Georgiew, partener şi responsabil cu diversitatea de gen în cadrul Deloitte CEE, în cadrul conferinţei „Diversitatea de gen în consiliile de administraţie – motor al creşterii performanţei companiilor“, organizată săptămâna trecută de Professional Women Network Romania, asociaţie care susţine ascensiunea şi dezvoltarea profesională a femeilor din business şi nu numai.

    Diversitatea de gen în consiliile de administraţie este o temă dezbătută intens la nivel internaţional. Dacă în America de Nord 19,5% din locurile în CA-uri sunt ocupate de femei, procentul scade dacă ne referim la Asia (7%) sau la America Latină (9,5%). Europa este lider când vine vorba despre diversitatea de gen în consiliile de administraţie, cu o medie de 21,5% de locuri ocupate de femei.

    „În pofida numeroaselor beneficii aduse de diversitatea de gen în conducerea companiilor şi a eforturilor susţinute din ultimii ani la nivel internaţional, ponderea femeilor nu a crescut la nivelul aşteptărilor – situându-se la până la 20% la nivel global. Acest fapt se datorează multiplelor bariere pe care femeile le întâmpină când acced la poziţiile de la vârful companiilor – aşa-numitul «glass ceiling». Aceste bariere constau atât în diverse prejudecăţi şi norme nescrise existente în societate, dar şi în modul cum femeile se autoevaluează şi se raportează la oportunităţile de carieră“, spune Sorana Baciu, preşedinte al PWN România. Dezbaterea legată de numărul femeilor aflate la conducerea companiilor porneşte de la faptul că, deşi aproape 60% dintre absolvenţii de învăţământ superior european sunt de sex feminin, femeile sunt depăşite semnificativ de bărbaţi când vine vorba de poziţii de conducere. „Faptul că nu ne folosim de resursele şi de pregătirea femeilor calificate reprezintă o importantă irosire de talent, de resurse şi de potenţial de creştere economică“, se arată în motivaţia dezbaterii iniţiate de Comisia Europeană.

    Ţinta UE este de a creşte procentul femeilor implicate decizional în boarduri până la 40% în 2020 şi este una extrem de ambiţioasă. „Dar nu imposibilă“, spune Angela Filote, director al reprezentanţei Comisiei Europene în România. Conform Angelei Filote, recomandările făcute de Comisia Europeană ţărilor membre au funcţionat parţial, fiecare ţară alegând să se autoreglementeze prin cote sau să lase piaţa să se regleze.

    Tocmai de aceea, următorul pas este ca recomandările să se transforme într-o lege, care a fost deja supusă aprobării în cadrul Consiliului Comisiei Europene: „Mai avem nevoie ca încă trei ţări să îşi dea acordul pentru ca acest proiect să devină o lege şi să ne asigurăm astfel că procentul de 40% va fi atins până în 2020, cu un termen de conformare până în 2028“, spune Angela Filote. Dacă nu a funcţionat recomandarea, va funcţiona obligativitatea? Exemplele de la nivelul UE arată că ţările care au impus cote au evoluat mult. Franţa a impus o cotă de 40% a numărului femeilor în CA-uri până în 2017, iar acum conduce clasamentul european cu 32,8%. Alte ţări care au impus cote sunt Italia (33% până în 2015, ajungând la 25,8%), Germania (30% din 2016 – au ajuns la 25,4) sau Belgia (33% până în 2017 – au ajuns la 23,4%). Sunt însă şi ţări care au depăşit niveluri de peste 20% fără a impune cote, prin mecanisme de autoreglare: Letonia – 32,3%, Olanda – 23,8%, Suedia – 29,4%, UK – 25,9% sau Slovenia – 22,2%.

    În tot acest tablou de încurajare a numărului femeilor în boardurile companiilor, România a înregistrat o scădere a procentului în ultimii cinci ani. Din octombrie 2010 până în aprilie 2014, ponderea persoanelor de sex feminin în consiliile de administraţie din UE a crescut într‑un ritm alert, ca urmare a faptului că un număr din ce în ce mai ridicat de state fie au aplicat, fie au iniţiat acţiuni legislative, fie au susţinut dezbateri publice intense pe această temă. Ponderea europeană a crescut cu 6,7% în decurs de 3 ani şi 6 luni, reprezentând o medie de 1,9 puncte procentuale/an, de aproape patru ori mai mare faţă de rata anterioară a schimbărilor înregistrate.

    În acest timp, România a înregistrat o scădere bruscă de aproape 10 puncte procentuale din octombrie 2010 până în aprilie 2014, de la 21% la 11,4%. De ce s-a întâmplat asta? „Din cauza lipsei de atenţie şi de conştientizare a tuturor părţilor interesate. Progresele care s-au făcut în vestul/nordul Europei s-au datorat dezbaterii intense a acestui subiect în toate sferele decizionale, cu implicarea activă a presei, şi, ca o consecinţă a acestor dezbateri, au fost luate măsuri legislative (Norvegia, Franţa, Italia) sau voluntare (UK)“, explică Sorana Baciu, preşedinte al PWN România.

    Conform unui studiu realizat de Deloitte România şi PWN România, ponderea femeilor în CA-uri a ajuns la 11,59% în companiile din indicele BET şi la 14% în total companii listate la Bursa de Valori Bucuresti (79 de companii la final de 2014). Deşi studiul a relevat faptul că cele mai multe persoane intervievate (73%) nu sunt de acord cu politica de cote impuse de Uniunea Europeană, „aceste cote ar putea ajuta la atingerea ţintei de 40%, mai ales dacă ţinem cont de scăderea îngrijorătoare a numărului femeilor în consiliile de administraţie din România, care se află acum pe locul 25 la nivel European“, spune Adriana Lobdă, partener în cadrul Deloitte. Consultanţii care au lucrat la studiul Deloitte, primul de acest gen de pe piaţa locală, au făcut şi o serie de recomandări privitoare la modul cum România poate să treacă peste prejudecăţi şi să atingă procentul de 40% până în 2020: este vorba despre reţinerea în companii a talentelor, despre prezenţa femeilor în toate structurile organizaţiilor (care poate crea un pipeline de talente pentru poziţiile din board), despre programe de mentorat, despre comunicarea eficientă a oportunităţilor de carieră, dar şi despre conştientizarea faptului că sistemul de cote al UE trebuie respectat.
    Pentru că, aşa cum a amintit şi Elena Doldor, doctor la Universitatea Queen Mary din Londra, eforturile de lobby ale UE au subliniat că „cel mai bun mod de a creşte numărul femeilor la conducerea companiilor este prin legislaţie strictă, cu monitorizare regulată, cu targeturi intermediare şi cu sancţiuni grave“.

  • Cine este Liviu Voinea, persoana propusă de PSD pentru premier. A fost ministru în Guvernul Ponta II

    PSD îl propune ca premier pe Liviu Voinea, vicepreşedinte al Băncii Naţionale a României, în contextul declaraţiilor recente ale guvernatorului BNR, Mugur Isărescu, care afirma că banca centrală are “rezerve de cadre” pe care le poate furniza pentru un cabinet de tehnocraţi. Totodată, Isărescu a admis, luni, că premierul ar putea proveni de la banca centrală, cu condiţia să fie tânăr.

    Liviu Voinea, în vârstă de 40 de ani, în prezent viceguvernator şi membru al Consiliului de Administraţie (CA) al BNR, din octombrie 2014, a fost ministru delegat pentru Buget în Guvernul Ponta II, din decembrie 2012 şi până în august 2014, când a fost votat ca membru în CA al BNR.

    În primul guvern format de Victor Ponta fusese secretar de stat în Ministerul Finanţelor Publice, în perioada mai-decembrie 2012, iar înainte de Finanţe a fost membru neexecutiv în Consiliul de Administraţie al Eximbank, din aprilie 2009.

    El s-a arătat în ultimii ani adeptul introducerii impozitării progresive şi al creştereii impozitului pe proprietăţi.

    Liviu Voinea a absolvit, în 1997, Facultatea de Relaţii Economice Internaţionale din ASE, iar în 1998 a obţinut titlul de Master în Administrarea Afacerilor (MBA) la Stockholm University School of Business. El are o specializare în “sociologia bunăstării”, la Universitatea Bucureşti şi o diplomă în statistică în ştiinţele sociale la University of Essex, Marea Britanie.

    Numele lui Liviu Voinea a fost vehiculat şi în 2009 pentru funcţia de premier, presa speculând atunci că Mircea Geoană l-ar fi desemnat să conducă Guvernul dacă ar fi câştigat alegerile din 2009.

    În 2009, Liviu Voinea a devenit membru neexecutiv în Consiliul de Administraţie al Eximbank, instituţie condusă de Ionuţ Costea, cumnatul candidatului la prezidenţiale la acea vreme Mircea Geoană.

    Voinea a fost şi director executiv al Grupului de Economie Aplicată (GEA), precum şi preşedinte al Voinea Business Development. Totodată, din octombrie 2013, el predă ca profesor universitar la Academia de Studii Economice, Facultatea de Relaţii Economice Internaţionale, facultate la care a fost profesor asociat în perioada octombrie 2009-septembrie 2013. De asemenea, din februarie 2005 şi până în septembrie 2013, el a fost conferenţiar universitar la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative (SNSPA).

    Potrivit ultimei sale declaraţii de avere, din iunie 2015, viceguvernatorul BNR are un teren intravilan în sectorul 1 din Bucureşti, cu o suprafaţă de 284 metri pătraţi, din anul 2011, precum şi unul de 276,2 metri pătraţi în Pipera (Voluntari – Ilfov), cumpărat în acest an, pe care-l deţine împreună cu soţia şi pe care este construită o casă de locuit cu o suprafaţă de 131,97 metri pătraţi.

    Totodată, Voinea are un apartament de 76,81 metri pătraţi în Capitală şi o casă în curs de construire pe terenul din sectorul 1.

    Pe numele soţiei sale mai figurează două autoturisme – un Renault Megane din 2005 şi un Land Rover Freelander 2 din anul 2008.

    Voinea a mai declarat icoane, tablouri şi obiecte decorative în valoare de circa 10.000 euro, dobândite în anul 2013, precum şi verighete de aur, de 6.700 lei, din acelaşi an.

    El deţine în conturi bancare circa 43.000 lei şi acumulase aproximativ 80.000 lei în fondul de pensii private. Soţia lui figurează cu un împrumut acordat în nume personal de 100.000 de lei.

    Potrivit declaraţiei sale de avere, Voinea are un credit ipotecar contractat în aprilie de la Banca Transilvania, în valoare de 599.447 lei, scadent în septembrie 2019. Totodată, a împrumutat în 2013 de la Maria Voinea 11.000 euro şi 20.000 lei.

    Liviu Voinea a încasat anul trecut 41.564 lei din funcţia de ministru delegat pentru Buget, 13.412 lei ca profesor universitar la ASE, iar Laura Florentina Voinea (soţia) a câştigat 44.800 lei de la Deloitte Consultanţă, din poziţia de consultant în management. Totodată, din vânzarea de titluri la SIF-uri, Voinea a încasat aproape 12.000 lei.

  • Dezvăluirea unui fost angajat: de ce îşi „permite” IKEA să vă vândă hot-dog la 1 leu şi meniuri cu chifteluţe la 10 lei?

    Chifteluţe suedeze, somon afumat, celebra prăjitură cu migdale şi caramel şi hot-dog pentru care nu scoţi din buzunar mai mult de un leu. Toate acestea se găsesc în restaurantele IKEA, acolo unde, de cele mai multe ori, se formează cozi lungi. Nici nu-i de mirare, având în vedere preţurile accesibile.

    Care este motivul, însă, pentru care retailerul de mobilă îşi „permite” să coboare preţurile alimentelor atât de mult?

    DEZVĂLUIREA UNUI FOST ANGAJAT: DE CE CREDEŢI CĂ IKEA „VĂ DĂ” HOT-DOG-UL LA 1 LEU? !

  • 1.000 de poveşti ale celor mai importanţi oameni de afaceri sub 40 de ani

    Catalogul tinerilor manageri de top a strâns, în 10 ediţii, 1.000 de poveşti ale celor mai importanţi oameni de afaceri sub 40 de ani, pe care îi putem numi, liniştiţi, generaţia de aur a businessului local. Cine sunt cei care vor însănătoşi mediul de afaceri, cei care s-au identificat cu cariera lor şi au realizat performanţe remarcabile, managerii care au plecat să conducă afaceri în alte ţări, antreprenorii pursânge sau cei care s-au identificat cu marca sau cu produsele lor, aflaţi din paginile următoare, într-un număr special.

    Tin minte bine după-amiaza zilei de 22 mai 2006, când faţada operei române era ocupată de două bannere uriaşe cu Business Magazin; avea loc prima gală a tinerilor manageri de top şi lansam oficial catalogul cu acelaşi nume, catalog care avea să devină produsul-fanion al business magazin şi unul dintre cele mai longevive creaţii gazetăreşti de acest tip. Ca să fiu cinstit, nici nu bănuiam atunci impactul catalogului în lumea businessului, modul extraordinar în care companiile şi oamenii l-au primit.

    Pot spune liniştit că, aşa cum apariţia la evenimentele „Meet the CEO sau prezenţa în cataloagele „200 cele mai puternice femei din business sau „Cei mai admiraţi manageri reprezintă confirmarea că joci în prima ligă a afacerilor, catalogul tinerilor este rampa de lansare spre pomenita primă ligă.

    Spun asta pentru că, fără false modestii, am constatat că avem mână bună şi că o mare parte din cei ce au apărut în catalog de-a lungul timpului au urcat fie în ierarhiile corporatiste, fie pe scara antreprenorială şi au confirmat.

    Ideea catalogului a apărut în primăvara anului 2006; de fapt, atunci termenul folosit era „ceva despre tinerii manageri, aşa cum povestesc la un moment dat colegii mei. „Ceva-ul respectiv era generat de masa de tineri de aproximativ 30 de ani care deveneau din ce în ce mai vizibili în conducerile companiilor şi care erau asociaţi zonei dinamice a afacerilor şi a economiei. Aşa s-a conturat şi portretul-robot al tânărului manager, de cel mult 40 de ani şi care fie lucrează într-o companie de top după cifra de afaceri, fie este un antreprenor cu o ascensiune rapidă, care a confirmat, oameni cu o dimensiune socială aparte. Ba o perioadă am fost şi cumva naţionalişti, pentru că am acceptat expaţii mai greu şi o vreme i-am prezentat separat; cum astăzi expaţii sunt la conducerea multora dintre companiile locale, am renunţat la astfel de abordări.

    Cred că declaraţiile de intenţie din primul catalog şi-au păstrat şi prospeţimea, şi actualitatea, în ciuda celor 10 ani scurşi, aşa că o să vă aduc aminte: „Cantonamentul membrilor naţionalei de rugby «under 18» a României pentru participarea la campionatul european din 2006 a inclus o perioadă de pregătire psihologică şi mentală, care a culminat cu trecerea fiecărui rugbist peste un covor de jar. În limbajul antrenorilor, a fost vorba de «o ardere a temerilor»: «La final i-am simţit în stare şi să mănânce jar, nu doar să calce pe el».

    Între membrii naţionalei de rugby «under 18» şi cei 100 de tineri manageri «under 40» pe care îi prezentăm există apropieri mai directe sau mai subtile. Prima ar fi aceea că şi unii şi alţii au mers sau merg pe jar, sportivii la propriu, iar afaceriştii la figurat. Asta nu le reduce performanţa, pentru că a acţiona, a rezista şi a câştiga într-un mediu de afaceri cum este cel din România este o probă de foc care se repetă zilnic.

  • A renunţat la jobul de director de strategie al Petrom pentru un business propriu şi un loc în consiliul de administraţie al Romgaz

    Plecarea Soranei Baciu din funcţia de director de strategie al OMV Petrom a fost una dintre surprizele anului trecut. O altă surpriză a fost vestea că pleacă înspre antreprenoriat, dar şi că a preluat o poziţie în cadrul Consiliului de Administraţie al Romgaz.

    Plecarea Soranei Baciu din zona corporatistă şi faptul că acum îşi împarte timpul între Acgenio, firma sa de consultanţă, CA al Romgaz, asociaţia de femei din business pe care o conduce (Professional Women Network Romania) sau ONG-ul European Foundation for Engaged Youth care coordonează proiecte pentru tineri are legătură atât cu “maturizarea profesională“ despre care vorbeşte, cât şi cu fap-tul că fiul său a crescut şi a plecat la facultate, dar şi cu faptul că a simţit nevoia de a face mai mult şi de a încerca să aplice cât mai mult din ceea ce a învăţat în cei 23 de ani de experienţă acumulaţi. „Aş putea spune că până acum cariera mea a urmat o traiectorie previzibilă. Absolventă de ASE (Comerţ, Relaţii Economice Internaţionale) şi ulterior McGill University (Master of Economic Policy), mi-am dez-voltat cariera în domeniul bancar (în cadrul ING – n.r.), trecând prin diferite domenii (capital markets, debt markets, comercial banking) şi ocupând diferite funcţii, până la cea de vicepreşedinte al unei bănci de nişă, la a cărei înfiinţare am contribuit (Porsche Bank – n.r.).

    Apoi, dând curs unei oportunităţi profesionale poate unice în carieră, am trecut în energie, pentru a par-ticipa la transformarea unei companii recent privatizate (OMV Petrom – n.r.)“, sintetizează Sorana Ba-ciu, rezumând succint şi planurile de viitor: „Vreau să îmi folosesc expertiza şi experienţa acumulată în companii multinaţionale pentru a ajuta companiile locale să îşi dezvolte afacerile în mod sustenabil“, dar şi singurul principiu de la care nu vrea să se abată lucrând simultan în mai multe proiecte: „Principiul de bază pentru a mă împărţi între funcţiile în CA şi creşterea propriei firme de consultanţă este acela al lip-sei oricărui conflict de interese“.

    Cariera Soranei Baciu a început la stat. În anii ’90 a lucrat pentru Consiliul Economic de Reformă, ca expert guvernamental responsabil pentru politici sectoriale (industrie, piaţa de capital). „Am avut o şansă unică să pot participa la reconstrucţia economică a României. Dar pentru că am considerat că studiile pe care le făcusem în perioada 1987-1992 în România nu erau suficiente pentru provocările acelei perioade, am hotărât să le continuu la o universitate internaţională cu tradiţie în studii economice.

    Studiile la McGill (1995-1997) au fost o perioadă minunată din viaţa mea şi, deşi aveam un copil mic, am reuşit să absolv cu note bune şi am făcut şi un internship la Merrill Lynch la New York“, povesteşte Sorana Baciu. Întoarsă de la studii, s-a orientat către o carieră de bancher: „Studiile la McGill University mi-au oferit ocazia să intru într-un domeniu nou pentru România, cel de investment banking. După internshipul la Merrill Lynch, am decis să mă întorc în ţară, pentru că în 1997 existau mari speranţe de transformare şi de creştere economică a României. Cum nu am mai avut posibilitatea să mă întorc la Departamentul pentru Reformă, m-am orientat spre investment banking, care în România era un domeniu la început de drum.

    Am avut de ales între diferite instituţii financiare şi am ales ING Bank. Aş putea spune că nu am sim-ţit nicio diferenţă între mediul de lucru din România şi cel din New York sau Londra“, dar provocările au fost mai mari aici: la ING Sorana Baciu a pus bazele departamentului de equity research în 1997, iar, după criza din Rusia din 1998, a organizat la Londra primul roadshow de atragere a investitorilor înapoi în România. „Un alt proiect interesant la care am participat în ING a fost cel de dezvoltare a activităţii de retail banking, prin implementarea unui concept unic chiar în cadrul grupului ING, bazat pe un sistem de franciză şi tehnologie bancară avansată.

    Acum este un sistem care s-a dovedit a fi de succes şi pe care îl întâlniţi încă în office-urile ING“. Ul-terior, Sorana Baciu a participat la înfiinţarea Porsche Bank, implicându-se chiar de la „momentul zero, acela al pregătirii studiului de fezabilitate şi al obţinerii autorizării de funcţionare de la BNR, care nu a fost un proces facil, datorită noutăţii modelului de business“.

    La sfârşitul lui 2008, a preluat poziţia de director de strategie în cadrul OMV Petrom. „În afară de co-ordonarea procesului de elaborare a strategiei Petrom pentru 2009-2015 şi ulterior 2012-2021 şi dez-voltarea unei echipe de relaţii cu investitorii la standarde internaţionale, am fost şi managerul proiectului de dezvoltare şi implementare a unei culturi bazate pe performanţ̦ă. Scopul acestui proiect l-a constituit dezvoltarea bazei manageriale din companie şi crearea unei culturi organizaţionale unitare.“

    La mijlocul anului 2014, Sorana Baciu a anunţat că se retrage din funcţia executivă de la Petrom şi intră în consultanţă, la conducerea firmei sale, Acgenio. Nu dă încă multe detalii despre activitatea fir-mei, dar precizează că ţinteşte cu serviciile sale „companiile care au ajuns la un blocaj în dezvoltarea lor, fie din cauza posibilităţilor limitate de dezvoltare percepute, fie a lipsei de finanţare“.

    În ianuarie 2015, un comunicat trimis Bursei de Valori anunţa că Sorana Baciu va fi noul membru din CA al Romgaz, înlocuindu-l pe David Harris Klingensmith. Sorana Baciu povesteşte că a fost re-crutată pentru Romgaz de către Comitetul de Nominalizare şi Remunerare al Romgaz, la recoman-darea BERD şi cu susţinerea Fondului Proprietatea: „BERD căuta la acel moment o persoană capabilă care să-l înlocuiască pe David Klingensmith, care a fost 1 an membru CA şi a condus Comitetul de Audit.

    Profilul se potrivea foarte bine CV-ului meu: 1) experienţă în domeniul petrol şi gaze (7 ani la Petrom), 2) experienţă în crearea şi dezvoltarea departamentului de audit şi control intern (Porsche Bank), 3) experienţă pe partea de investors’ relations din diverse roluri şi, nu în ultimul rând, 4) motiva-ţia de a implementa bunele practici de guvernanţă corporativă pe care Romgaz şi le-a asumat prin prospect la listarea din 2013. În perioada cât am lucrat la Petrom, am colaborat foarte bine atât cu BERD, cât şi cu FP din poziţia de investitori şi mă cunoşteau ca promotor al îmbunătăţirii practicilor de guvernanţă corporativă în companiile din România“. Planurile Soranei Baciu în CA al Romgaz vizează predominant departamentul de audit, dezvoltarea strategică şi o mai bună comunicare cu investitorii instituţionali.

    Sorana Baciu nu vrea să se oprească la Romgaz în ceea ce priveşte poziţiile în consilii de adminis-traţie, ci are în plan să ocupe mai multe astfel de roluri, atât în România, cât şi în alte ţări. „Sunt într-o bază de date, Global Board Ready Women, dar şi în discuţii cu câteva firme internaţionale de executive search pentru poziţii în consilii de administraţie.“

    După 20 de ani de carieră în domeniul privat, Sorana Baciu spune că nostalgia sa referitoare la domeniul public încă o îndeamnă să se uite cu multă atenţie către companiile de stat, în ale căror performanţe crede: „Cred în schimbarea şi în îmbunătăţirea performanţelor companiilor de stat, s-au făcut deja câteva eforturi în acest sens, deşi nu suficiente. Din acest motiv, potenţialul acestor com-panii este încă foarte mare.

    Sunt ferm convinsă că prin implementarea, în mod real şi nu doar pe hârtie, a unor standarde de guvernanţă corporativă adecvate, performanţa companiilor de stat poate creşte exponenţial, ducând la o creştere economică sustenabilă în România. Echipe de manageri profesionişti cu roluri bine definite, dar şi clarificarea rolului şi atribuţiilor diferitelor instituţii ale statului sunt elemente critice în deblocarea potenţialului companiilor de stat. Dacă aceste condiţii ar fi întrunite, aş accepta o funcţie de conducere într-o companie de stat pe termen limitat, cu obiective clare de creştere a performan-ţei“.

    Tot de schimbarea cadrului ţine şi perspectiva de a intra în politică, o chestiune asupra căreia încă reflectează: „Nu pot spune că exclud acest lucru, pentru că doresc să contribui la dezvoltarea Romaniei, dar modul în care s-a făcut politică până acum în România m-a ţinut departe de acest domeniu“.


    “Cred în schimbarea şi în îmbunătăţirea performanţelor companiilor de stat. S-au făcut deja câteva eforturi în acest sens, deşi nu suficiente. Din acest motiv, potenţialul acestor companii este încă foarte mare. Sunt ferm convinsă că prin implementarea, în mod real şi nu doar pe hârtie, a unor standarde de guvernanţă corporativă adecvate, performanţa companiilor de stat poate creşte exponenţial, ducând la o creştere economică sustenabilă în România.“

    Sorana Baciu, CEO Acgenio, membru CA Romgaz
     

  • O delegaţie BERD vizitează România timp de 4 zile şi va avea întâlniri cu preşedintele şi premierul

     “Vizita face parte dintr-o serie obişnuită de consultări, ce permite Consiliului de Administraţie al BERD să înţeleagă priorităţile economiei şi să menţină un dialog strâns cu autorităţile, sectorul privat şi societatea civilă din România”, se arată într-un comunicat al BERD.

    Directorii CA ai BERD şi directorul pentru România al instituţiei financiare internaţionale, James Hyslop, se vor întâlni cu preşedintele României, Traian Băsescu, prim-ministrul Victor Ponta, ministrul Finanţelor Publice, Ioana-Maria Petrescu, ministrul delegat pentru Buget, Liviu Voinea, ministrul Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici şi cu guvernatorul BNR Mugur Isărescu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro