BusinessMagazin

Tag: concediu

  • Băgaţi-ne înapoi în izolare!

    Nu merităm relaxarea măsurilor. Nu merităm să mergem în mall, nici să mergem cu toată gaşca la restaurant. Nu merităm nici măcar să ieşim pe stradă fără declaraţie. Băgaţi-ne înapoi în izolare, să fim în siguranţă. Băgaţi-ne înapoi în izolare, să avem şansa unui concediu normal. Nu merităm libertatea de a merge oriunde, condiţionată de purtarea unei măşti, pentru că această libertate se va transforma curând în interdicţie din partea altor ţări mai responsabile decât noi. Şi pentru că apelul la conştiinţa celor din jur este inutil, la fel ca orice măsură luată, cu excepţia celei de a ne întoarce în carantină, între patru pereţi.

    Prima dată când am ieşit la o terasă, după mai bine de două luni, am văzut cu stupoare cum la masa de lângă se formase un grup de opt persoane, în condiţiile în care legea prevedea un număr de maximum patru persoane la o masă. Am fost jignită când am cerut socoteala unui şef de magazin pentru nepurtarea măştii de către angajaţi, în condiţiile în care era un fapt obligatoriu prin lege. Consternarea mi-a crescut când, la farmacie, niciun membru al personalului nu purta mască, lăsând clienţii să intre la fel, în ciuda oricărui avertisment, a oricărei măsuri, indiferent de numărul de tragedii. Mă simt neputincioasă în faţa teoriilor conspiraţiei, a nepăsării, a ignoranţei totale şi a rău-voinţei.

    Astăzi, 14.06, data la care scriu acest articol, numărul de cazuri noi de infecţie raportat pentru ultimele 24 de ore este 320, mult peste cel înregistrat înainte de ridicarea restricţiilor, pe 15 mai, şi mai ales, mult mai mare decât cel înregistrat cu exact două luni în urmă, pe 14 aprilie, în plină pandemie, când au fost 246 de cazuri de îmbolnăvire. Într-un clasament al celor mai sigure ţări care pot fi vizitate în vremuri de pandemie, suntem pe locul 30 din 43 de state, în spatele chiar şi al Italiei, unul dintre cel mai grav afectate state de coronavirus. Este clar că nu înţelegem de bună voie şi de vorbă bună. Nici noi, nici politicienii, nici retailerii, nici restaurantele, nici măcar farmaciştii sau unii medici. Suntem nişte copii răsfăţaţi şi teribilişti, care nu pot învăţa decât prin pedeapsă.

    Aş vrea să trăiesc într-un stat cu oameni responsabili, care să respecte măcar siguranţa celorlalţi. Mi-aş dori să nu fiu obligată să prefer restricţiile în detrimentul libertăţii.

    Dar poate merităm totuşi, cu toţii, să ajungem înapoi în izolare.

  • Anunţul făcut de Ryanair. Când reîncepe compania să zboare din România şi ce reduceri a anunţat pentru a-i încuraja pe români să meargă în concediu peste hotare

     

    Operatorul aerian low-cost Ryanair a anunţat că va relansa 20 de rute din şi spre România începând cu data de 1 iulie. Câteva rute vor fi disponibile însă şi în ultima săptămână din iunie.

    Printre destinaţiile anunţate a căror deschidere compania a anunţat-o se numără Grecia, Cipru, Italia şi Spania.

    În scopul stimulării călătoriilor, Ryanair a anunţat şi oferte de zboruri cu preţuri care pornesc, pe un singur segment, de la 19,99 de euro.


    Olga Pawlonka, manager de vânzări şi marketing pentru regiunea Europei Centrale şi de Est şi pentru Balcani în cadrul Ryanair, a declarat într-un interviu Business MAGAZIN că orizontul de timp în care călătoriile se vor desfăşura ca în vremurile de normalitate este unul mai mare:  „Credem că va mai dura o vreme până când volumele obişnuite ale traficului de pasageri se vor întoarce. Încrederea consumatorilor va fi influenţată de restricţiile de sănătate publică, precum verificările de temperatură la aeroporturi şi necesitatea de acoperire a feţei de către pasageri şi angajaţi de la bordul aeronavelor. Ryanair se aşteaptă ca traficul pe programul de zbor redus să fie stimulat de discounturile de preţ importante şi aflate la niveluri mai scăzute decât în cazul operatorilor care s-au înarmat cu scuturi formate din ajutoare de stat considerabile. Va fi nevoie de o politică agresivă în ceea ce priveşte preţurile pentru a-i încuraja pe pasageri să călătorească”.

    Reprezentanul Ryanair mai precizează că operatorul face apel la autorităţile UE pentru reducerea taxelor pentru pasageri, taxelor aeroportuare din industrie ca o alternativă mai bună la „doparea” cu ajutoare de stat pentru operatorii de linie. „Când Ryanair se va întoarce la programul normal de zbor în iulie, peisajul competiţional din Europa va fi distorsionat de ajutoarele de stat fără precedent ale guvernelor UE oferite operatorilor naţionali. În prezent, valoarea acestora ajunge la 30 de miliarde de dolari – în plus faţă de susţinerea plăţii angajaţilor – în special în ceea ce priveşte grupul Lufthansa, AirFrance-KLM, Alitalia, SAS, Norwegian, dar şi Tarom şi Blue Air. Tot acest ajutor de stat încalcă regulile UE şi va distorsiona terenul egal de joc în competiţia aeriană pentru mai mulţi ani. Ryanair şi alţi operatori aerieni bine administraţi nu vor solicita (şi nu vor primi) un astfel de ajutor de stat şi vor adresa aceste bailouturi nedrepte în sălile de judecată ale UE pentru a proteja competiţia justă în piaţa europeană a aviaţiei, care a făcut atât de multe pentru oferirea unor preţuri scăzute consumatorilor în ultimii 20 de ani.”

    Ryanair a anunţat că plănuieşte să se întoarcă la 40% din programul de zbor de la 1 iulie 2020, ca urmare a ridicării restricţiilor guvernelor pentru zborurile intra-UE şi ca urmare a unor măsuri de sănătate publică eficiente în aeroporturi. Ryanair va opera un program de zbor zilnic de aproximativ 1.000 de zboruri, relansând reţeaua de rute în proporţie de aproximativ 90%. Reprezentanţii Ryanair descriu drept binevenite noile ghidaje UE care pot asigura întoarcerea cetăţenilor europeni la programul de zbor în UE în perioada în care va urma pentru a-şi proteja sănătatea lor, dar şi pe a echipajului. „Aceste decizii eficiente permit industriei aeriene să repornească în iulie şi august. (…) Ryanair a făcut din nou un apel guvernelor din Irlanda şi Regatul Unit pentru a renunţa la măsurile neimplementabile şi ineficiente ale carantinei de 14 zile, la care acum se renunţă în majoritatea ţărilor europene în favoarea purtării măştilor şi a distanţării sociale.”

  • Pentru că o duceţi bine, schimbările pe care le cereţi de la Guvern/stat nu au cum să se facă


    4 milioane de salariaţi din companiile private muncesc jumătate de an pentru a susţine 1,2 milioane de angajaţi în sectorul public şi 5 milioane de pensionari.
    Toţi banii din taxele şi impozitele plătite de sectorul privat se duc într-o groapă neagră, se pierd şi la suprafaţă nu se întâmplă nimic.
    Unii dintre voi cereţi ca românii să-şi schimbe mentalitatea pentru ca România să fie mai bună!
    Cu toţii sunteţi nemulţumiţi de politicile publice, de administraţie, de sistemul de sănătate (în spitalele de stat te duci să te faci bine şi pleci de acolo bolnav, infectat de bacterii), de sistemul de educaţie (companiile private se plâng că şcoala de stat livrează numai analfabeţi funcţionali care nu ştiu nimic din ceea ce au ele nevoie), de infrastructura de transport, de atitudinea instituţiilor publice, care se protejează cu afişe de genul „Astăzi nu lucrăm cu publicul” etc.
    Peste 2 milioane de români au plecat din ţară invocând o parte din aceste motive şi mai ales faptul că nu se va schimba nimic în România.
    În România ultimilor douăzeci de ani s-au schimbat foarte multe lucruri în economie, în business, în societate, dar pe care le vedem greu.
    La conferinţa Confidex – Despre încredere în economie în vremuri de criză, Dan Ştefan, cofondator şi director executiv al grupului Autonom, a spus că-l macină două întrebări: cum putem avea, concret, instituţii publice mai puternice care să fie un motor în economie şi cum pot companiile româneşti să colaboreze între ele.
    La prima întrebare am un răspuns, dar nu ştiu câţi dintre voi îl veţi accepta.
    Cu toţii o ducem bine, chiar prea bine, mai mult decât aşteptările noastre de acum 20 sau 30 de ani, şi de aceea problemele cu care ne confruntăm cu toţii nu sunt atât de mari astfel încât să ieşim în stradă, să dărâmăm gardurile Guvernului şi ale Parlamentului şi să cerem schimbări peste noapte.
    Spitalele publice au fost înlocuite cu clinicile private, şcolile publice au fost înlocuite cu şcoli private, aproape 2 milioane de joburi se desfăşoară în clădiri de birouri curate, cu cafeteria la parter şi cu mallurile aproape.
    Datorită ofertelor aeriene low-cost vacanţele sunt făcute în afară, plecările în city-break-uri sunt ceva curent, iar piaţa muncii era şi va fi în favoarea angajatului pentru poziţiile superioare.
    Pentru că mulţi o duceau bine, prezenţa la vot în alegeri era de
    +/- 50%. Dacă Dragnea şi PSD nu aveau problemele cu justiţia, şi acum erau la guvernare, mai ales după scăderile de taxe pentru antreprenori şi facilităţile oferite mediului de business.
    În ultimii 10 ani, de la criza precedentă, salariile în IT, asigurări, sănătate, administraţie publică s-au triplat, iar celelalte s-au dublat. Dobânzile la lei au scăzut de trei ori, inflaţia nu mai reprezintă o problemă, iar cursul este stabil. Preţurile la locuinţe sunt rezonabile.
    De ce ar ieşi lumea în stradă, de ce s-ar bate la propriu şi la figurat pentru schimbarea sectorului de stat, pentru alte politici publice?
    Cele mai multe lucruri se schimbă în criză, iar criza de acum un deceniu şi chiar şi aceasta de acum nu ne-au lovit atât de tare.
    În America şi chiar în Europa, în aceşti ultimi zece ani, salariile nu au crescut cu mai mult de 10%, în timp ce preţul bunurilor şi serviciilor s-a dublat.
    Revoltele de acum din SUA, dincolo de motivul rasial, au în spate şi foarte multe probleme financiare, care vor ieşi din ce în ce mai mult la suprafaţă. Polarizarea la americani este foarte mare.
    Schimbările majore, inclusiv în România, nu se produc atunci când economia creşte, când e linişte pe stradă, când guvernul are bani de împărţit şi de dat.
    Schimbările pe care le cerem cu toţii se produc atunci când nu mai sunt bani, nu mai sunt creşteri salariale ci scăderi, când oamenii nu au alternative (în criza precedentă, românii puteau să meargă la muncă în străinătate dacă nu găseau joburi în ţară), când le sunt atacate bunăstarea şi liniştea personală.
    În România schimbările, cel puţin economice, se întâmplă atunci când vin FMI, Banca Mondială, Comisia Europeană şi cer guvernului să facă ceva.
    Deşi sectorul privat a trimis 1 milion de oameni în şomaj tehnic, guvernul Orban nu s-a atins de niciunul dintre cei 1,2 milioane de bugetari.
    La polul opus, antreprenorii români au câştigat destul de mult de-a lungul anilor pe cont propriu, şi de aceea asocierea cu alţi antreprenori pentru rezolvarea unor lucruri comune nu este pe primul plan. Fiecare crede că se poate descurca în continuare aşa cum a făcut-o până acum.
    Numai crizele îi adună pe antreprenori împreună pentru a găsi soluţii. În vremuri de creştere economică fiecare îşi vede de drumul lui, banii intră în cont, iar problemele se văd doar din maşină.
    Pentru ca anumite lucruri să se schimbe, trebuie ca problemele publice să ne doară atât de tare, încât să nu mai putem/să nu mai puteţi.
    Încă nu suntem acolo. 

  • Paradisul european care a învins coronavirusul. Nemţii se pregătesc să-l ia cu asalt în concediul de vară

    Nemţii şi-au găsit destinaţia pentru vacanţa de vară. Croaţia, un paradis la malul mării Adriatice, are doar 2000 de cazuri de COVID-19 şi 50 de morţi. Ziarul Bild recomandă nemţilor să-şi petreacă concediul de vară în Croaţia.

    Croaţia a început să relaxeze măsurile de carantină, iar lupta autorităţilor cu coronavirusul a fost declarată un succes. Croaţii au raportat doar 2009 cazuri de infectări şi 51 de morţi. Asta se datorează măsurilor implementate rapid de autorităţile croate. Nu la fel s-a întâmplat cu alte ţări turistice din Europa. Cele mai vizitate, Franţa, Spania şi Italia sunt grav afectate şi interzise pentru turişti cel mai probabil în această vară.

    Croaţia devine acum principalul punct de atracţie pentru cetăţenii germani, potrivit ziarului Bild, care le recomandă nemţilor să treacă paradisul de pe malul Adriaticii pe lista de vizitat în această vară.


    “Unde călătorim în vara corona?” se întreabă Bild. “Vara asta, Croaţia vrea să se promoveze ca o ţară lipsită de coronavirus”, scrie cotidianul german. Croaţia are doar 12 morţi la un milion de locuitori, în timp ce Germani are 65 de morţi la milionul de locuitori.

    “Croaţia a luat din timp măsuri pentru combaterea coronavirusului. A fost o decizie care a meritat. Ministerul Turismului împreună cu experţi în sănătate lucrează la un plan care să permită curând redeschiderea ţării pentru turişti”, scrie sursa citată.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Tot personalul din preuniversitar, în concediu de odihnă. Secretar de stat: Nu e şomaj tehnic

    ot personalul din învăţământul preuniversitar este în concediu de odihnă până în data de 21 aprilie. Anunţul a fost făcut de secretarul de stat în Ministerul Educaţiei Luminiţa Varcari, care a precizat că excepţie fac directorii, contabilii şi secretarele, care merg la serviciu.

    Secretarul de stat Luminiţa Varcari a anunţat marţi că profesorii din învăţământul preuniversitar sunt în concediu de odihnă mare parte din luna aprilie.

    „În această perioadă, de pe 4 până pe 21 aprilie, întreg personalul din preuniversitar a fost programat în concediu de odihnă cu câteva excepţii, directorii, contabilii şi secretarele, care pentru anumită perioadă trebuie să întocmească şi să semneze documentele de plată”, a spus secretarul de stat.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Este oficial: Zile în plus de concediu pentru o categorie de salariaţi din România

    Angajaţii din cadrul instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor vor beneficia de zile suplimentare de concediu, plătit, conform celor mai recente Hotărâri ale Consiliului Superior al Magistraturii publicate în Monitorul Oficial.

    În această săptămână au apărut în Monitorul Oficial, Hotărârile Consiliului Superior al Magistraturii nr. 26/2020 şi 27/2020.

    Concret, aceste hotărâri stabilesc că judecătorii şi procurorii vor beneficia de cinci zile lucrătoare, concediu plătit,  pentru bărbaţi la naşterea copilului (concediu paternal).

    În timp ce grefierii şi personalul conex vor beneficia de, în plus faţă de concediul paternal, şi de o zi lucrătoare aferent controlului medical anual.

    Prevederile, anterior menţionate, sunt stipulate în Hotărârea nr. 26/2020 pentru modificarea Regulamentului privind concediile judecătorilor şi procurorilor, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 325/2005 şi în Hotărârea nr. 27/2020 pentru modificarea Regulamentului privind concediile personalului auxiliar de specialitate şi personalului conex din cadrul instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 186/2007.

     Judecătorii şi procurorii au dreptul la concedii plătite care nu se includ în durata concediului de odihnă, în cazul următoarelor evenimente familiale deosebite:

    a) căsătoria judecătorului sau a procurorului – 5 zile lucrătoare;

    b) căsătoria unui copil – 3 zile lucrătoare;

    c) decesul soţului sau soţiei ori al unei rude până la gradul al III-lea inclusiv a magistratului sau a soţului/soţiei acestuia – 3 zile lucrătoare;

    d) controlul medical anual – o zi lucrătoare.

    Judecătorii şi procurorii au dreptul la concediu paternal, în condiţiile legii.

    În afara concediului de odihnă, personalul auxiliar de specialitate şi personalul conex au dreptul la concedii plătite, care nu se includ în durata concediului de odihnă, în cazul unor evenimente familiale deosebite, şi anume:

    a) căsătoria – 5 zile lucrătoare;

    b) căsătoria unui copil – 3 zile lucrătoare;

    c) decesul soţului sau soţiei ori al unei rude de până la gradul al III-lea, inclusiv a soţului/soţiei acestuia – 3 zile lucrătoare;

    d) controlul medical anual – o zi lucrătoare.

    Personalul auxiliar de specialitate şi personalul conex au dreptul la concediul paternal, în condiţiile legii.

     

  • BCR: Angajaţii care au copii pot să lucreze de acasă sau să îşi ia concediu de uz personal, plătit de companie şi separat de cel de odihnă

    Banca Comercială Română, instituţie bancară care a încheiat anul 2019 cu 6.766 de angajaţi în 430 de sucursale, oferă posibilitatea angajaţilor care au copii să lucreze de acasă sau să îşi ia concediu de uz personal, plătit de companie şi separat de concediul de odihnă.

    Extinderea epidemiei de coronavirus, care a ajuns la un bilanţ de 35 de infectări în România, a dus la decizia autorităţilor de a suspenda cursurile în sistemul preuniversitar în perioada 11 – 22 martie.

    ”Le-am recomandat angajaţilor noştri care au copii să lucreze de acasă, în această perioadă, dacă dispun deja de această facilitate tehnică (laptop, VPN), disponibilă în BCR de câţiva ani. În cazul în care acest lucru nu e posibil, dat fiind specificul activităţii, recomandarea noastră a fost de a-şi lua concediu, apelând categoria cererilor speciale de concediu, respectiv cel de uz personal, care este plătit de companie şi este separat de cel de odihnă”, au spus reprezentanţii BCR pentru ZF. 

    De asemenea, BCR a decis interzicerea călătoriilor de serviciu în zonele de risc, amânarea unora dintre evenimentele mai mari programate în perioada următoare.

    ”Totodată, am intensificat activităţile de curăţenie în spatiile noastre, utilizând materiale dezinfectante speciale, am suplimentat dotarea punctelor sanitare cu săpun antibacterian şi am înfiinţat puncte gratuite de alimentare cu substanţe antiseptice”, adaugă reprezentanţii băncii.

     

     

     

     

  • IKEA România introduce un nou beneficiu pentru angajaţi: părinţii reveniţi din concediul de creşterea copilului lucrează o lună cu jumătate de normă, dar sunt plătiţi cu salariul întreg

    IKEA România introduce o nouă formă de stimulent pentru angajaţi, respectiv o lună de tranziţie pentru părinţii care se întorc din concediul pentru creşterea copilului şi care vor putea să lucreze în acest interval cu jumătate de normă, fiind plătiţi ca şi cum ar fi lucrat cu normă întreagă.

    „Suntem conştienţi că întoarcerea la muncă după concediul pentru creşterea copilului poate fi stresantă pentru toţi membrii familiei. De aceea, după ce am introdus o lună plătită de concediu pentru noii taţi de la IKEA, anul acesta facem un pas mai departe şi introducem o măsură care va face mai uşoară reîntorcerea la muncă a colegilor care au beneficiat de concediul pentru creşterea copilului şi, în acelaşi timp, vine în ajutorul copiilor acestora să se adapteze noii situaţii”, a spus Violeta Neniţă, Market Manager IKEA România.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Companiile aeriene îşi trimit angajaţii în concediu, după ce mai multe curse au fost suspendate

    Emirates Group, una din cele mai mari companii aeriane din lume, încurajează personalul să îşi ia concediu, iar motivul principal este cererea scăzută de călătorii cauzată de coronavirus, conform Bloomberg.

    Într-un e-mail intern văzut de sursa citată scrie că se observă o “încetinire a afacerilor şi o nevoie de flexibilitate în modul de lucru”. În plus, angajaţii sunt rugaţi să ia în considerare un viitor concediu neplătit sau plătit sub salariul normal.

    Emirates a anulat o mare parte din zborurile către China şi a suspendat operaţiunile către Iran, epicentre ale coronavirusului.

    Nici alte companii nu stau bine la acest capitol. Turkish Airlines a suspendat toate cursele spre Italia, în timp ce operatorul american United Airlines oferă piloţilor o lună de concediu cu plată redusă din cauza anulării zborurilor.

    Totodată, United a suspendat toate zborurile pe ruta New York – Milano după ce Departamentul american de stat a ridicat alerta de călătorie spre nordul Italiei.

    Companiile aeriene internaţionale sunt aşteptate să piardă aproape 30 de miliarde de dolari în venituri anul acesta din cauza scăderii cererilor de zbor.

  • Pe lângă creşterea pensiilor şi alegerile anticipate, poate guvenul PNL şi preşedintele Iohannis îşi fac timp pentru a găsi soluţii la principala problemă a României – căderea demografică, şi ce rezolvări sunt pentru creşterea natalitatăţii, aşa cum face premierul Orban al Ungariei. O soluţie care nu costă bugetul există, poate vin şi altele

    De mai bine de un an, Financial Times, cel mai important ziar economic al Europei, scrie şi pune în discuţie tot mai mult problema demografică a Europei care, în ritmul actual de scădere ca număr a populaţiei pe de o parte şi pe de altă parte de îmbătrânire, cu o speranţă de viaţă tot mai ridicată, în lipsa unor măsuri care să ducă la creşterea natalităţii şi la creşterea populaţiei prin deschiderea graniţelor, va afecta întreaga economie a Europei şi, în final, businessurile tuturor companiilor.

    Cu o problemă a forţei de muncă şi în lipsa talentelor, firmele europene vor deveni tot mai puţin competitive, nu vor face faţă concurenţei asiaticilor şi a americanilor, ceea ce va duce la creşterea taxelor şi a impozitelor, măsuri necesare pentru asigurarea surselor financiare pentru plata pensiilor şi a celorlalte măsuri legate de sistemul de sănătate care, prin creşterea speranţei de viaţă, va deveni tot mai costisitor.

    Dacă până acum 2-3 ani Viktor Orban, premierul Ungariei, era văzut ca oaia neagră a Europei, acum discursul lui naţionalist, populist, împotriva birocraţiei de la Bruxelles şi a multinaţionalelor, a fost înlocuit cu măsuri concrete, reale pentru creşterea natalităţii, care ţin chiar prima pagină a Financial Times.

    Dacă Germania are ca politică deschiderea porţilor pentru emigranţii din Siria sau de oriunde din lume pentru a-şi acoperi necesarul de forţă de muncă, Ungaria are o politică pentru susţinerea financiară a celor care fac copii în ţară: cuplurile căsătorite cu trei copii primesc 30.000 de euro, femeile care fac patru copii nu vor plăti impozit toată viaţa, familiile cu minim doi copii primesc credite preferenţiale pentru achiziţia de case, la fel ca şi femeile care se căsătoresc. Bunicii care îngrijesc copii primesc indemnizaţie, iar statul se angajează să facă 21.000 de creşe. Guvernul Orban al Ungariei a luat o măsură ca clinicile de fertilizare să devină un sector strategic.

    Polonia are măsuri pentru încurajarea revenirii în ţară şi pentru creşterea natalităţii, iar în 3 ani salariul minim va creşte cu 80%, până la 800 de euro.

    Ca şi cum nu a fost de ajuns că am pierdut patru sau cinci milioane de români, la care se adaugă 200.000 de români care pleacă anual din ţară şi se întorc prea puţini, plus că 500.000 de români îşi caută în mod constant un job în afară pe site-urile de recrutare, agenda guvernului PNL este ocupată mai mult de creşterea pensiilor cu 40% şi de tema pensiilor speciale, decât de posibile măsuri pentru creşterea natalităţii sau pentru a încuraja familiile să facă copii sau mai mulţi copii.

    Bani pentru creşterea alocaţiilor copiilor nu sunt, o măsură cu care PSD a venit peste noapte şi pentru care guvernul PNL nu are alocaţi bani.

    Nu se ştie nici dacă la jumătatea anului vor fi bani pentru această dublare a alocaţiilor.

    Guvernul PNL şi preşedintele Iohannis, ocupaţi cu alegerea primarilor în două tururi şi cum să facă alegeri anticipate pentru a profita de degringolada de la PSD, nu au pe agendă măsuri pentru problema demografică a României, ca şi cum nu ar exista.

    De ce să discutăm despre ce va fi peste 10-15 ani, când vor fi alţii la putere, când subiectul nostru este menţinerea la putere acum?

    România are printre cele mai generoase scheme din lume de concediu pentru îngrijirea copilului, 887 de zile de concediu maternal plătit, pe locul 5 în lume, indemnizaţia reprezentând 85% din media veniturilor realizate de mamă în ultimele 12 luni.

    Finlanda are cea mai generoasă schemă, cu 4 ani concediu de maternitate plătit.

    Dacă guvernul PNL ar fi curios să afle care a fost cea mai bună măsură pentru mame, ar afla că decizia guvernului Cioloş de a plăti mamelor timp de 2 ani 85% din veniturile pe ultimele 12 luni a fost cea care le-a dat o mai mare încredere şi un mai mare curaj, cel puţin din punct de vedere economic, să facă copii. Dacă guverul PNL cu premierul Orban, al nostru, ar fi curioşi să afle care ar fi una dintre măsurile pe care mamele şi le-ar dori în cei doi ani de concediu pentru creşterea copilului, ar afla că eliminarea pragului de maxim 3.750 de lei pe an în cazul în care ar munci în această perioadă într-o formă de colaborare, ar fi în top.

    Dacă un pensionar poate încasa simultan şi pensia (chiar şi o pensie specială), şi un salariu integral dacă munceşte, de ce mamele nu ar putea lua şi indemnizaţia, şi venitul întreg, nu maxim 3.750 de lei pe an, dacă vor să muncească şi să câştige un ban în perioada de doi ani în care îşi cresc copilul?

    Dacă bunicii au grijă de prunci, iar mamele ar vrea să câştige nişte bani prin colaborări cu timp parţial sau o altă formă de muncă, guvernul PNL ar putea să elimine acest prag. Nu are niciun impact bugetar, guvernul nu trebuie să scoată niciun ban din buzunar, ci dimpotrivă, ar veni bani la buget. Sunt foarte multe mame care ar vrea să lucreze, într-o formă sau alta, în această perioadă, pentru a se elibera de stresul post-natal şi pentru a sta din punct de vedere financiar mai bine.

    O oră-două-trei pe zi ar putea să lucreze fără probleme şi ar mai elibera din presiunea pe care o au, de a avea grijă non-stop de copii.

    Dacă guvernul PNL şi preşedintele Iohannis au alte idei pentru a încuraja cuplurile să facă copii, pentru a creşte natalitatea, pentru a-i încuraja pe cei care sunt afară şi vor să facă copii, să-i facă în ţară pentru a mai atenua din groapa demografică, ele sunt binevenite.