BusinessMagazin

Tag: COMUNICATII

  • Care ar putea fi primul oraş inteligent din România

    „Toate lucrurile pe care le-am făcut sunt publicate pe site. Dacă nu este clar, întrebaţi-ne! În ceea ce priveşte conceptul de smart city, am început un proces în minister de construire a unui concept de colectare a bunelor practici şi deschiderea unor canale de comunicare, astfel încât să facem un gen de ‘guidelines’, cât mai bine structurate, legat şi cu cadrul legal. În acelaşi timp, aş vrea să lansez azi, aici, o provocare: să construim primul oraş inteligent din România până în 2018. Acest oraş să fie Alba Iulia. De ce Alba Iulia? În afara faptului că vorbim despre 100 de ani de la Unire, aş vrea să vă spun că Alba Iulia este singurul oraş din România care au avut o strategie pe termen lung de dezvoltare şi s-a şi ţinut de ea. Este un oraş care a fost declarat de mai multe instituţii internaţionale un oraş bine administrat, a început să facă paşi importanţi”, a afirmat ministrul Comunicaţiilor, potrivit Agerpres.

    Potrivit oficialului, este important ca întreaga industrie telecom din România să participe la acest program-pilot, care este preconizat să demareze în luna septembrie a acestui an.

    Cititi mai multe pe www.digi24.ro

  • Care ar putea fi primul oraş inteligent din România

    „Toate lucrurile pe care le-am făcut sunt publicate pe site. Dacă nu este clar, întrebaţi-ne! În ceea ce priveşte conceptul de smart city, am început un proces în minister de construire a unui concept de colectare a bunelor practici şi deschiderea unor canale de comunicare, astfel încât să facem un gen de ‘guidelines’, cât mai bine structurate, legat şi cu cadrul legal. În acelaşi timp, aş vrea să lansez azi, aici, o provocare: să construim primul oraş inteligent din România până în 2018. Acest oraş să fie Alba Iulia. De ce Alba Iulia? În afara faptului că vorbim despre 100 de ani de la Unire, aş vrea să vă spun că Alba Iulia este singurul oraş din România care au avut o strategie pe termen lung de dezvoltare şi s-a şi ţinut de ea. Este un oraş care a fost declarat de mai multe instituţii internaţionale un oraş bine administrat, a început să facă paşi importanţi”, a afirmat ministrul Comunicaţiilor, potrivit Agerpres.

    Potrivit oficialului, este important ca întreaga industrie telecom din România să participe la acest program-pilot, care este preconizat să demareze în luna septembrie a acestui an.

    Cititi mai multe pe www.digi24.ro

  • Veniturile din servicii ale Vodafone au crescut cu 5,6% în anul fiscal 2015-2016

    Vodafone România a înregistrat un numar total de 9.120.145 de clienţi (utilizatorii serviciilor mobile, ai serviciilor de voce şi internet fix şi m2m) la 31 martie 2016, în creştere cu 18.853 faţă de trimestrul precedent. Din numărul total de clienţi, 8.461.054 sunt utilizatori ai serviciilor mobile.

    ARPU mobil al Vodafone Romania a ajuns la 6,2 euro în ultimele trei luni.

    Veniturile din servicii aferente anului fiscal 2015-2016 au atins 688,4 milioane de euro, în creştere cu 5,6% faţă de anul precedent, în termeni organici.

    La 31 martie 2016, abonaţii serviciilor Vodafone reprezentau 41,1% din baza de clienţi, iar utilizatorii Cartelei Vodafone, 58,9%. Utilizatorii serviciilor pre-plătite au crescut cu 0,8 puncte procentuale faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.

    Consumul de date mobile a crescut cu 131,9% în trimestrul încheiat la 31 martie 2016, comparativ cu anul anterior.

    Rata de penetrare a smartphone-urilor în baza de utilizatori a crescut cu 7,5 puncte procentuale în anul încheiat la 31 martie 2016, in comparaţie cu anul precedent. 

    Vodafone România este o divizie a Vodafone Group Plc., unul dintre cele mai mari grupuri de telecomunicaţii mobile din lume, care oferă o gamă de servicii ce include voce, mesaje, date şi comunicaţii fixe. Vodafone are divizii în 26 de ţări, 57 de reţele partenere în întreaga lume şi operaţiuni de broadband fix în 17 ţări. La 31 martie 2016, Vodafone avea 462 milioane de utilizatori ai serviciilor mobile şi 13,4 milioane de utilizatori ai serviciilor de broadband fix.

  • Câţi bani câştigă un expert la Ministerul Comunicaţiilor şi pentru Societatea Informaţională

    În cadrul evenimentului de lansare a programului Google “Atelierul Digital” a fost invitat şi ministrul Comunicaţiilor, Marius Bostan, care şi-a anunţat sprijinirea proiectului companiei americane. În cadrul secţiunii de întrebări şi răspunsuri, ministrul a primit o întrebare despre ce face ministerul pentru ca reţeaua de internet să ajungă în cât mai multe case din mediul rural.

    Marius Bostan, uşor iritat de întrebare a declarat: “Ce face acest guvern? Ni s-a reproşat că acest guvern stă, că nu face nimic. Marele avantaj al acestui guvern este că măcăr nu se fură în acest an electoral. Un mare avantaj. Banii nu sunt duşi acolo unde nu trebuie. Numai faptul că se administrează corect este un mare câştig.Rolul statului este acela de a ridica bariere, de a simplifica lucrurile. Să păstrăm o atmosferă de competiţie corectă, să nu fie unii avantajaţi şi să nu fure alţii.”

    Acesta a continuat să vorbescă despre proiectele guvernului tehnocrat şi a dat exeplul Ronet, pe care funcţionarii voiau să-l închidă însă Bostan a refuzat. “Când am venit eu la guvern în noiembrie, toată lumea mi-a spus că nu se poate, că trebuie închis. Era vorba de 60 milioane de euro nerambursabili.  Adică pierdeam 60 mil., cei care câştigaseră contractele ne-ar fi dat în judecată şi am fi pierdut 120 milioane de euro. În decembrie am avut internet în 99 de sate din România. Nu am ieşit să comunic la televizor. Noi muncim.”

    Însă este nemulţumit de salariile mici pe care le primesc experţii care se ocupă asemenea proiecte.

    “Nu poţi avea experţi şi să-i plăteşti cu 200-300 de dolari. Salariul la guvern al unui expert debutant este de 900 de lei. Asta este realitatea. Un expert cu experienţă mai multă ajunge până la 2000 de lei la mine în minister.” Apoi ministrul a vorbit despre programele de recrutare care s-au desfăşurat până acum, despre angajările pe pile. ” Am identificat o oportunitate, am iniţiat un program, am nevoie de 20 de experţi, am scris un proiect, l-am lansat pe programul operaţional de dezvoltarea capacităţii administrative. S-a aprobat şi aştept contractarea de 3 luni. Şi sper ca luna aceasta să am 20 de experţi plătiţi cu sume însemnate. Am 30-40 de locuri libere în minister. Am făcut concurs, am dat din banii mei pe publicitate pe Facebook, peste tot. Fără pile, fără relaţii. Am observat că  dacă mă uit pe CV-uri pot să fac şi o hartă să-mi dau seama cine a adus oamenii în minister.”
     

  • Câţi bani câştigă un expert la Ministerul Comunicaţiilor şi pentru Societatea Informaţională

    În cadrul evenimentului de lansare a programului Google “Atelierul Digital” a fost invitat şi ministrul Comunicaţiilor, Marius Bostan, care şi-a anunţat sprijinirea proiectului companiei americane. În cadrul secţiunii de întrebări şi răspunsuri, ministrul a primit o întrebare despre ce face ministerul pentru ca reţeaua de internet să ajungă în cât mai multe case din mediul rural.

    Marius Bostan, uşor iritat de întrebare a declarat: “Ce face acest guvern? Ni s-a reproşat că acest guvern stă, că nu face nimic. Marele avantaj al acestui guvern este că măcăr nu se fură în acest an electoral. Un mare avantaj. Banii nu sunt duşi acolo unde nu trebuie. Numai faptul că se administrează corect este un mare câştig.Rolul statului este acela de a ridica bariere, de a simplifica lucrurile. Să păstrăm o atmosferă de competiţie corectă, să nu fie unii avantajaţi şi să nu fure alţii.”

    Acesta a continuat să vorbescă despre proiectele guvernului tehnocrat şi a dat exeplul Ronet, pe care funcţionarii voiau să-l închidă însă Bostan a refuzat. “Când am venit eu la guvern în noiembrie, toată lumea mi-a spus că nu se poate, că trebuie închis. Era vorba de 60 milioane de euro nerambursabili.  Adică pierdeam 60 mil., cei care câştigaseră contractele ne-ar fi dat în judecată şi am fi pierdut 120 milioane de euro. În decembrie am avut internet în 99 de sate din România. Nu am ieşit să comunic la televizor. Noi muncim.”

    Însă este nemulţumit de salariile mici pe care le primesc experţii care se ocupă asemenea proiecte.

    “Nu poţi avea experţi şi să-i plăteşti cu 200-300 de dolari. Salariul la guvern al unui expert debutant este de 900 de lei. Asta este realitatea. Un expert cu experienţă mai multă ajunge până la 2000 de lei la mine în minister.” Apoi ministrul a vorbit despre programele de recrutare care s-au desfăşurat până acum, despre angajările pe pile. ” Am identificat o oportunitate, am iniţiat un program, am nevoie de 20 de experţi, am scris un proiect, l-am lansat pe programul operaţional de dezvoltarea capacităţii administrative. S-a aprobat şi aştept contractarea de 3 luni. Şi sper ca luna aceasta să am 20 de experţi plătiţi cu sume însemnate. Am 30-40 de locuri libere în minister. Am făcut concurs, am dat din banii mei pe publicitate pe Facebook, peste tot. Fără pile, fără relaţii. Am observat că  dacă mă uit pe CV-uri pot să fac şi o hartă să-mi dau seama cine a adus oamenii în minister.”
     

  • Noul CEO al Telekom România pregăteşte primele schimbări în echipa de top management. Patru oameni recrutaţi de Nikolai Beckers pleacă

    Miroslav Majoros, slovacul care a preluat în urmă cu trei luni poziţia de CEO al Telekom România, pregăteşte primele schimbări din echipa de top management a celui mai mare grup de comunicaţii fixe şi mobile de pe piaţa locală, ca parte a unui plan mai larg prin care managerul urmăreşte să readucă pe creştere grupul de companii, au declarat pentru ZF mai multe surse din industria locală de telecom.

    Citiţi mai multe pe www.zfcorporate.ro

  • DOSARUL MICROSOFT: Dorin Cocoş şi fostul ministru Gabriel Sandu, câte doi ani de închisoare. Gheorghe Ştefan a primit trei ani

    Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) a dat prima decizie în dosarul “Microsoft”, astfel că trei dintre cei cercetaţi, Dorin Cocoş, Gabriel Sandu şi Gheorghe Ştefan, au primit condamnări cu executare, în timp ce omul de afaceri Dumitru Nicolae a primit o pedeapsă cu suspendare.

    Omul de afaceri Dorin Cocoş a fost condamnat la doi ani de închisoare cu executare pentru trafic de influenţă şi spălare de bani, instanţa dispunând confiscarea a peste trei milioane de euro în cazul acestuia.

    Gabriel Sandu, fost ministru al Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale în perioada decembrie 2008 – septembrie 2010, a fost condamnat la doi ani de detenţie pentru de luare de mită şi spălare de bani, instanţa dispunând în cazul său confiscarea a peste două milioane de euro.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cine poate să asculte telefoanele în România, după ordonanţa Guvernului privind interceptările

    Ordonanţa de urgenţă a Guvernului, care a fost adoptată pentru a pune în acord legislaţia cu decizia Curţii Constituţionale privind interceptările SRI din anchetele procurorilor, extinde dreptul de a intercepta comunicaţiile în România la mai mulţi actori, spre deosebire de situaţia de până acum, când doar SRI-ul avea acest drept, iar procurorii DNA îşi foloseau propriul serviciu tehnic şi infrastructura tehnică a SRI.

    Acum, toate parchetele vor avea drept de acces la tehnica de interceptare a SRI, în baza unui mandat admis de judecător, beneficiind totodată de un corp de poliţişti judiciari, aşa cum are şi DNA, dar şi de dreptul de a-şi înfiinţa propria infrastructură tehnică de interceptări.

    Modul în care aceste mandate de supraveghere tehnică sunt puse în aplicare de procurori şi poliţişti, prin infrastructura SRI de la Centrul Naţional de Interceptare a Comunicaţiilor, ar urma să fie verificat periodic de un judecător al instanţei supreme. Mai mult, SRI devine oficial organ special de urmărire penală, care poate pune în aplicare mandatele de supraveghere tehnică doar în cazurile de terorism şi infracţiuni de siguranţă naţională.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • România science fiction: În ţara cu internet „mai rapid decât în SUA“, o treime din populaţie nu a utilizat niciodată internetul

    „Locuitorii Bucureştiului au în ziua de azi acces la internet mult mai rapid decât în SUA. Este inacceptabil şi ceva trebuie să se schimbe.“

    Opinia de mai sus a candidatului democrat la alegerile din SUA Bernie Sanders, pusă săptămâna trecută pe Twitter, a stârnit ceva vâlvă la Bucureşti – în mare parte ironii sau reacţii de dezaprobare. Dar viteza la internet este doar o mică parte a unei poveşti româneşti care promite.
    „Sectorul tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor (TIC) este dinamic şi competitiv. Ponderea sectorului TIC în PIB-ul României este de 6%, una dintre cele mai ridicate din UE. În condiţiile în care aproape jumătate dintre abona­mentele la servicii fixe de bandă largă au viteze de cel puţin 100 Mbps, Ro­mânia se situează pe primul loc în UE în ceea ce priveşte utilizarea serviciilor în bandă largă cu acces ultrarapid“, no­tează ultimul raport de ţară al Comisiei Eu­ropene, publicat la finalul lui februarie.

    Sectorul tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor în România a ajuns în ultima vreme un etalon al creşterii economice, este cel mai dinamic sector al economiei. De la 3,4% contribuţie la PIB în 2011 a ajuns anul trecut, cel mai probabil, la dublul acestui procent (6,7% din PIB în primele trei trimestre).

    Citiţi continuarea pe www.zf.ro

  • Un român vorbeşte peste 250 de minute lunar de pe telefonul mobil

    Utilizatorul de telefonie mobilă şi internet pe mobil consumă în medie pe lună circa 170 MB trafic de internet mobil, trimite 75 de SMS-uri şi vorbeşte peste 250 de minute de pe telefonul propriu, se arată într-un studiu realizat de ANCOM (Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii). Totodată, un utilizator ocazional de telefonie mobilă şi internet pe mobil consumă lunar 56 MB trafic de internet, trimite doar 25 de SMS-uri şi sună cu puţin peste 80 de minute.

    La polul opus, utilizatorul intensiv de telefonie mobilă consumă lunar peste 500 de MB trafic de internet, trimite peste 220 de mesaje şi vorbeşte peste 750 de minute. Comparativ cu profilul de consum al utilizatorului configurat pentru perioada anterioară, se remarcă o creştere a traficului în afara reţelei pe toate segmentele de consum, pe fondul reglementării de către ANCOM a valorii maxime practicate de operatori pentru tarifele de terminare a apelurilor în reţelele mobile şi corelat cu axarea operatorilor de telefonie mobilă pe oferte cu minute nelimitate sau naţionale incluse.