BusinessMagazin

Tag: comparatie

  • Apartamentele s-au scumpit cu 4% în primul trimestru din acest an, Clujul domină topul preţurilor

    „După un avans de 1,1% consemnat în martie, suma solicitată pentru apartamentele disponibile spre vânzare la nivel naţional (noi şi vechi) a ajuns la 1.092 de euro pe metru pătrat util (de la 1.080 de euro pe metru pătrat la finele lui februarie). Valoarea actuală este cu 4% mai mare decât cea consemnată la sfârşitul lui 2016, respectiv 1.050 de euro pe metru pătrat; spre comparaţie, în primul trimestru din 2016 pretenţiile proprietarilor s-au majorat cu 6,5%”, arată autorii studiului.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Angela Merkel AVERTIZEAZĂ Administraţia Recep Erdogan să înceteze orice comparaţie cu NAZISMUL

    “Comparaţiile cu nazismul făcute de Turcia trebuie să înceteze”, a declarat Angela Merkel, citată de site-ul SZ-online.de.

    Recep Tayyip Erdogan, preşedintele Turciei, a acuzat-o, într-un discurs televizat rostit duminică, pe Angela Merkel, cancelarul Germaniei, că ar utiliza “metode naziste” împotriva cetăţenilor turci.

    “Când le spunem că sunt nazişti, europenii devin stânjeniţi, se solidarizează. Mai ales Angela Merkel”, a afirmat Recep Erdogan.

    Referindu-se personal la Angela Merkel, Recep Erdogan a continuat, potrivit postului N-TV şi revistei Focus: “Foloseşti metode naziste. Împotriva cui? Împotriva fraţilor mei din Germania şi a miniştrilor” care au mers în Germania pentru mitinguri electorale.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Angela Merkel AVERTIZEAZĂ Administraţia Recep Erdogan să înceteze orice comparaţie cu NAZISMUL

    “Comparaţiile cu nazismul făcute de Turcia trebuie să înceteze”, a declarat Angela Merkel, citată de site-ul SZ-online.de.

    Recep Tayyip Erdogan, preşedintele Turciei, a acuzat-o, într-un discurs televizat rostit duminică, pe Angela Merkel, cancelarul Germaniei, că ar utiliza “metode naziste” împotriva cetăţenilor turci.

    “Când le spunem că sunt nazişti, europenii devin stânjeniţi, se solidarizează. Mai ales Angela Merkel”, a afirmat Recep Erdogan.

    Referindu-se personal la Angela Merkel, Recep Erdogan a continuat, potrivit postului N-TV şi revistei Focus: “Foloseşti metode naziste. Împotriva cui? Împotriva fraţilor mei din Germania şi a miniştrilor” care au mers în Germania pentru mitinguri electorale.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Studiu Gfk: Puterea de cumpărare în România este în creştere

    Dacă comparăm cele 42 de judeţe din România, bucureştenii au cea mai mare putere de cumpărare: 6.288 de euro pe cap de locuitor, cu 50 de procente peste media pe ţară. Această cifră plasează locuitorii capitalei la aproximativ acelaşi nivel cu locuitorii din Polonia (locul 29 în Europa). Judeţele aflate în top 10 sunt de fapt singurele cu o putere de cumpărare peste media naţională, toate celelalte 32 situându-se sub aceasta. Cel mai aproape de medie este judeţul Alba cu 4.129 de euro pe cap de locuitor, ceea ce plasează Alba pe locul 11 în clasament. Judeţul Vaslui ocupă ultimul loc între cele 42 de judeţe din România. Puterea de cumpărare a locuitorilor săi este de 3.054 de euro. Aceasta este cu 28% sub media pe ţară şi la aproximativ acelaşi nivel de venit disponibil cu locuitorii Serbiei sau Macedoniei (poziţia 35, respectiv 36 în Europa).
     
    Europenii înregistrează o putere de cumpărare pe persoană în uşoară creştere în 2016, comparativ cu anul trecut. Venitul net disponibil al populaţiei variază substanţial între cele 42 de ţări analizate în studiul GfK. Cea mai mare putere medie de cumpărare o găsim în Liechtenstein, Elveţia şi Luxemburg, în timp ce cea mai slabă se înregistrează în Belarus, Moldova şi Ucraina. Ucrainenii au doar a opta parte din puterea medie de cumpărare a locuitorilor Liechtenstein-ului. Acestea sunt câteva dintre concluziile studiului „GfK Puterea de cumpărare în Europa 2016”.
     

  • Cel mai negru coşmar al românilor cu credite. Anunţul făcut de bănci astăzi

    Indicele Robor cu scadenţa la trei luni, în funcţie de nivelul căruia se calculează costul creditelor în lei cu dobândă variabilă, a urcat astăzi la 0,9% pe an, cel mai ridicat nivel din 25 ianuarie 2016 încoace.

    Spre comparaţie, în şedinţa precedentă, de pe 23 decembrie, Robor la trei luni era la 0,85% pe an. Robor cu scadenţa la şase luni, utilizat mai mult pentru creditele corporate, a urcat de asemenea la 1,12% astăzi, iar cel cu scadenţa la nouă luni la 1,19%.

    Indicele Robor cu scadenţa la trei luni este utilizat de bănci pentru determinarea nivelului de referinţă aferente creditelor imobiliare în lei şi a celor de consum.

    Robor reprezintă rata medie a dobânzii la care băncile româneşti se împrumută între ele în lei. El se stabileşte zilnic de BNR ca medie aritmetică a cotaţiilor practicate de 10 bănci selectate de banca centrală.

    De exemplu, dobânda pentru creditul de locuinţă acordat de bănci prin programul Prima casă este formată dintr-o marjă fixă de 2% plus Robor la 3 luni.

    Dobânda este variabilă şi se modifică din trei în trei luni în funcţie de valoare indicelui de referinţă.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Digitalii din BCR

    Serviciile digitale ale băncilor, considerate iniţial alternative pentru sucursala tradiţională, au devenit în prezent o prioritate pentru instituţiile financiare din toată lumea. Care este abordarea celei mai puternice bănci din România din punctul de vedere al activelor în ce priveşte digitalizarea şi cine sunt Imanuela Negrişan, Alina Ţopană, Gabriela Văduva, Cristian Mustaţă, Mihai Sandu şi Irina Mihailescu (de la stânga la dreapta) – şase dintre tinerii care gândesc strategia băncii în spaţiul virtual?

    De ce banca nu va mai fi un loc în care te duci, ci o acţiune pe care o faci?”, îi provoca pe cititorii săi în cartea Banking 3.0 Brett King, un bancher australian care a scris numeroase cărţi despre industria bancară; el este şi cofondator al Moven, un start‑up din domeniul bankingului online. În cartea sa, King spune că există un prag critic de 50 de milioane de utilizatori pentru o piaţă ajunsă la potenţial. În industria aviaţiei şi a automobilelor, s-a ajuns la acest nivel în peste 60 de ani. Cardurile au ajuns la acest nivel în 28 de ani şi, mai recent, cardurile contactless au trecut acest prag în patru ani; în timp ce Facebook şi Twitter l-au atins în trei şi doi ani. Transformarea digitală se întâmplă de 20-30 de ani, în diferite industrii.

    În anii ’90, muzica, fotografia şi videoul s-au confruntat cu noi jucători care au folosit capabilităţile digitale pentru a schimba modul în care serviciile erau livrate şi consumate. Au urmat, în 2000, serviciile de televiziune, călătoriile şi recrutarea, cu dezvoltarea YouTube, a agenţiilor de turism online şi a site-urilor de recrutate. În 2010, industrii precum retailul s-au confruntat cu un al doilea val de digitalizare (primul a fost în 1990), în timp ce serviciile financiare încep şi acestea, de câţiva ani, să descopere oportunităţile şi provocările digitalizării. Care este locul pe care ne aflăm din punctul de vedere al inovaţiilor digitale din sistemul bancar în raport cu celelalte ţări din Europa? Cu un grad de penetrare de 5% a internet banking-ului în rândul populaţiei, România se află pe ultimul loc din acest punct de vedere; spre comparaţie, în Norvegia, ţara cu cea mai mare penetrare a internet bankingului din Europa, 90% din populaţie foloseşte astfel de servicii, potrivit statista.com.

    Cristian Mustaţă, şef al departamentului de strategie digitală din cadrul Băncii Comerciale Române, este optimist în ce priveşte perspectivele de dezvoltare a bankingului digital în România. „Din punctul de vedere al ofertei băncilor, România stă foarte bine: suntem permanent în pas cu tehnologia (oferă ca exemple mobile banking-ul, geolocaţia, push notifications, autentificarea biometrică, scanarea codurilor QR, plăţi contactless etc.), analizăm piaţa şi inovăm constant. Provocarea se află, mai degrabă, în zona de cerere a clienţilor, unde rata de adoptare a serviciilor digitale este încă mult sub media europeană. În România, sub 10% din populaţie face banking online, în timp ce media europeană este de peste 50%”, explică Cristian Mustaţă.  Un argument în plus pentru optimismul şefului departamentului de strategie digitală a BCR este şi ritmul de adoptare de către utilizatori a cardurilor contactless, emise prima dată pe piaţa locală în 2010: portofoliul total de carduri contactless al băncilor de pe piaţa locală a ajuns la peste 3 milioane de unităţi, potrivit calculelor ZF făcute pe baza unor date dintr-o prezentare a Asociaţiei Române a Băncilor (ARB).

    Astfel, la finalul anului trecut, cardurile contactless reprezentau 21% din totalul cardurilor în circulaţie din România, echivalentul a 3,14 milioane de unităţi. Spre comparaţie, la finalul lui 2014 în România existau circa 1,5 milioane de carduri contactless. „Este greu de anticipat unde ne vom situa peste 10 ani. Probabil că vom deveni o piaţă mult mai matură în ce priveşte interacţiunile digitale dintre clienţi şi bănci, astfel că cele mai multe operaţiuni se vor efectua doar de la distanţă. Cel mai probabil şi interacţiunile din unităţle bancare se vor digitaliza exponenţial. Tehnologia evoluează într-un mod ameţitor, deja auzim de termeni noi precum blockchain (termenul se referă la baze de date – n. red.), biometrics (analiza statistică aplicată informaţiilor biologice), big data (volume mari de informaţii destinate găsirii unor tipare) sau open API (integrează mai multe surse de date într-un serviciu), iar toate aceste lucruri vor schimba într-un timp destul de scurt modul nostru de a face banking”, descrie Cristian Mustaţă oportunităţile digitale din domeniul financiar-bancar. iciilor digitale pe piaţa locală?

  • Grupul MOL mizează pe petrochimie în strategia pe următorii 15 ani

    Grupul MOL estimează o creştere a consumului de carburanţi în următorii ani, în timp ce pe termen lung anticipează o dezvoltare a segmentului de produse petrochimice, a declarat joi Petho Zsolt, senior vicepreşedinte al grupului petrolier MOL.

    Potrivit oficialului, consumul de carburanţi va creşte în următorii ani, impulsionat de mai mulţi factori, cum ar fi mărirea numărului de automobile şi dorinţa tinerilor de a avea mai multă mobilitate.

    „Numărul de autoturisme raportat la suta de locuitori este încă foarte mic în România şi în toată Europa de Est (prin comparaţie cu Vestul Europei), astfel că ne aşteptăm la creşterea numărului de maşini, implicit şi a consumului de carburanţi. Un alt factor important vine din comportamentul tinerilor de astăzi. Ei îşi doresc să aibă mobilitate crescută, iar noi ne pregătim pentru a susţine aceste tendinţe”, a spus Petho Zsolt în cadrul unui briefing de presă.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • AFI Europe România şi-a crescut veniturile operaţionale la peste 34 mil. euro în primele 9 luni ale anului

    AFI Europe România a publicat rezultatele financiare obţinute în T3 şi primele 9 luni din 2016, înregistrând un venit operaţional net (NOI) din activele sale generatoare de venit din România de 12 milioane de euro în T3 2016 şi de peste 34 de milioane de euro în primele 9 luni ale anului, reprezentând o creştere cu 17%, respectiv 14% în comparaţie cu cifrele din aceleaşi perioade din 2015, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii companiei.

    Proprietăţile comerciale ale AFI Europe România şi cele aflate în curs de dezvoltare au fost evaluate la peste 800 de milioane de euro la 30 septembrie 2016, înregistrându-se astfel o creştere de 10% faţă de anul trecut.

    AFI Cotroceni, cel mai mare centru comercial din România, a avut un venit operaţional net de peste 25 milioane de euro în primele 9 luni din 2016, rezultate mai mari cu 10% faţă de cele înregistrate în aceeaşi perioadă din 2015. Centrul comercial a fost evaluat, la 30 septembrie, la 467 de milioane de euro, o creştere de 7,6% în comparaţie cu anul trecut.

    În prezent, mallul trece printr-un proces de extindere, care va adăuga suprafeţei închiriabile 6.500 de mp adiţionali, iar apoi va fi realizat un nou proces de evaluare.

    Vânzările retailerilor (cifra de afaceri) din AFI Cotroceni au crescut cu 12% în comparaţie cu aceeaşi perioadă a anului trecut, înregistrând peste 170 de milioane de euro în primele 9 luni ale anului 2016. Numărul vizitatorilor din mall a crescut cu 5,5%, cu o rată de ocupare a centrului comercial de 99%. 

    AFI Ploieşti continuă să raporteze rezultate în creştere pentru toţi parametrii. Vânzările retailerilor (cifra de afaceri) au crescut cu 16% în primele 9 luni din 2016 şi venitul operaţional net (NOI) s-a apreciat cu 4% faţă de cifrele de anul trecut, ajungând la peste 3,3 milioane de euro. Gradul de ocupare al centrului comercial din Ploieşti este de 99%. În mallul AFI Ploieşti sunt finalizate, zilele acestea, lucrările de extindere, recent fiind deschise noile locaţii ale Deichmann şi Starbucks. Centrul comercial şi-a păstrat valoarea la 67,5 milioane de euro.

    Pe segmentul birouri, proiectul AFI Park, cu o suprafaţă închiriabilă totală de 70.000 de metri pătraţi în cele 5 clădiri, se apropie de o rată de ocupare de 100%.

    “Creşterea valorii activelor se datorează nu numai îmbunătăţirii economiei din România, ci mai ales activităţii echipei AFI Europe România în gestionarea diferitelor proiecte, atât în dezvoltarea construcţiilor noi, cât şi în modul în care coordonează portofoliul curent. Pentru a menţine şi chiar pentru a intensifica această creştere a AFI Europe România, am început anul acesta dezvoltarea AFI TECH PARK, un proiect de birouri cu o suprafaţă de 50.000 mp, care se va afla pe Bulevardul Progresului din Bucureşti, şi plănuim să demarăm lucrările la AFI Braşov, care constă într-un centru comercial de 40.000 mp şi 25.000 mp de spaţii de birouri. Mai mult, ne aşteptăm să începem anul viitor primul nostru proiect rezidenţial din România, AFI City, în Bucureştii Noi. Suntem în continuare în căutare de noi oportunităţi similare celei din Braşov”, a menţionat David Hay, CEO AFI Europe România.

    AFI Properties, compania mamă a AFI Europe, a publicat rezultatele financiare pentru T3 2016 şi primele 9 luni ale anului, înregistrând un NOI de 57 de milioane de euro, similar cu rezultatele înregistrate anul trecut, inclusiv din vânzărea mai multor active şi a unui NOI performant al proiectele noi şi existente. De asemenea, AFI Properties a înregistrat un profit de 60 de milioane de euro, reprezentând o creştere de 30% şi o apreciere cu 8% a veniturilor, la 122 de miloane de euro, în comparaţie cu primele 9 luni din 2015.

    De la începutul anului, AFI Properties a vândut peste 600 de unităţi rezidenţiale, în timp ce alte 200 de unităţi adiţionale au fost închiriate pe termen lung. Compania a finalizat, în 2016, clădirile de birouri AFI Park 4&5 din Bucureşti (32.000 mp), faza a patra a Airport City Belgrade (12.000 mp) şi faza a treia Classic 7 din Praga, toate având o rată de ocupare de aproape 100%.

    În prezent, AFI Properties, prin subsidiarele sale, dezvoltă 20 de proiecte, inclusiv 9 clădiri de birouri, cu o suprafaţă de 200.000 mp, un nou centru comercial de 40.000 de mp în Braşov şi 1.800 de unităţi rezidenşiale în Serbia, Polonia, Letonia şi Cehia. 

  • În cea mai mare comună din România, locuitorii decid pe ce se cheltuie banii din buget

    Cea mai mare comună din ţară, Floreşti, are un buget de aproape 14 milioane de euro în 2016 iar o parte din destinaţia banilor o stabilesc locuitorii comunei, în dezbatere publică orgnaizată la jumătatea lunii ianuarie.

    Comuna Floreşti are un buget de 60 milioane de lei (spre comparaţie, bugetul în Cluj-Napoca e în 2016 de 1,1 miliarde de lei) în acest an iar primarul Horia Şulea spune că 67% din bani merg către investiţii. Cele 58,6 milioane de lei sunt venituri ale comunei, cărora li se adaugă şi un credit bancar contractat de Primărie, de încă 47,6 milioane de lei, pentru drumul de ocolire Sud, scrie actualdecluj.ro.

    “Practic din bugetul pe 2016, de 60,587 milioane lei, exceptând creditul, dirijăm spre investiţii 40,656 milioane lei, adică 67% din buget”, a declarat primarul Horia Şulea pentru sursa citată.

    În ce priveşte excedentul bugetar, e vorba de proiecte licitate, cuprinse în bugetul pe 2015, în curs de executare sau neexecutate încă de câştigătorul licitaţiei şi încă neplătite de Primărie, plus proiectele multianuale, precum o şcoală şi o grădiniţă ori trecerea în subteran a cablurilor. Proiectul e supus unei dezbateri publice care va avea loc la Primărie.

    Primăria Floreşti a demarat anul trecut un proiect de aproximativ 3,7 mil. lei (820.000 de euro) pentru construirea unei grădiniţe cu 12 săli de grupă şi cu o capacitate maximă de 20 de copii fiecare sală. Licitaţia pentru construcţia grădiniţei din Floreşti a fost câştigată de compania clujeană Boemial Invest, cu afaceri în 2013 de aproximativ 1 mil. lei (235.000 de euro), conform site-ului Ministerului Finanţelor Publice.

    “Am analizat cele 20 de oferte depuse pentru licitaţia privind realizarea noii grădiniţe din Floreşti şi am stabilit câştigătorul, compania Boemial Invest. În continuare se va intra în perioada de contestaţii, apoi urmând eliberarea actelor necesare pentru începerea construcţiei, care va fi realizată din fonduri proprii ale administraţiei locale Floreşti”, a declarat la acea vreme Horea Şulea, primarul comunei Floreşti, pentru Ziarul Financiar.

    În aprilie 2015, Primăria Floreşti a demarat un proiect de aproximativ 2,5 mil. lei (560.000 de euro) pentru realizarea unui sistem de supraveghere video, în vederea creşterii siguranţei sociale şi prevenirii criminalităţii. Prin acest proiect se vor amplasa 137 de camere video în intersecţiile mari ale localităţii Floreşti şi va fi realizat sistemul central de monitorizare. Primăria Floreşti a publicat un anunţ, prin Sistemul Electronic de Achiziţii Publice (SEAP), în vederea contractării lucrărilor de execuţie pentru sistemul de supraveghere video a localităţii.

  • La ce afaceri a ajuns magazinul IKEA în România

    În anul financiar 2016 (1 septembrie 2015 – 31 august 2016), magazinul IKEA din România a atins vânzări în valoare de 514.661.610 lei (fără TVA) (cca. 115 mil. euro), în creştere cu 21,2% faţă de anul financiar precedent. Numărul total de produse cumpărate a fost de 17,3 milioane. 3,2 milioane de oameni au vizitat magazinul şi 6,6 milioane de vizitatori unici au accesat site-ul IKEA.ro, potrivit informaţiilor comunicate astăzi de reprezentanţii companiei în cadrul unei conferinţe de presă.

     „În acest an financiar, magazinul IKEA din Bucureşti a avut vânzări record şi a adus o creştere solidă României şi regiunii IKEA SEE. Aceasta se datorează în primul rând creşterii serviciului IKEA Comenzi online, care ne-a depăşit aşteptările. Produsele IKEA au jucat de asemenea un rol important în succesul de anul acesta, iar conceptul de Democratic Design (care se traduce prin cinci dimensiuni pe care trebuie să îndeplinească fiecare produs IKEA: Aspect, Funcţionalitate, Calitate, Sustenabilitate şi Preţ Scăzut) a avut un rol important. Mai mult, echipa IKEA România a făcut o treabă excelentă în a îndeplini nevoile şi aşteptările celor mai mulţi oameni şi lucrează constant la îmbunătăţirea serviciilor. Tema catalogului de anul trecut, „Gesturile mici contează”, a răspuns nevoilor celor mai mulţi români care au găsit inspiraţie şi soluţii pentru viaţa de zi cu zi în jurul bucătăriei,” a spus Stefan Vanoverbeke, Country Retail Manager IKEA South East Europe.

    Cel mai mare număr de produse IKEA de până acum a intrat în casele românilor în anul financiar 2016. Dintre cele 17,3 milioane de produse vândute, 79,5% au fost produse de mobilier şi 20,5% accesorii şi decoraţiuni.

    În anul financiar 2016 au fost înregistrate 103.975 de comenzi online, o creştere de peste 140% a vânzărilor generate în comparaţie cu anul financiar 2015. Cele mai multe comenzi au venit din Bucureşti, Cluj, Timişoara, Iaşi şi Constanţa.

    „Datorăm mare parte din succesul acestui an serviciului IKEA Comenzi online şi creşterii sale incredibile: peste 140% mai mult în comparaţie cu anul precedent. Ne pasă de clienţii noştri şi ne dorim să îmbunătăţim modul în care ne desfăşurăm activitatea. Acesta este motivul pentru care principala prioritate în următorul an va fi să lucrăm la introducerea unor tarife fixe pentru a simplifica şi creşte transparenţa şi pentru a îmbunătăţi calitatea serviciilor,” a adăugat Stefan Vanoverbeke.

    Departamentul IKEA FOOD, format din restaurantul IKEA, Magazinul de Delicatese Suedeze şi Bistro, a avut o creştere de 7,4% faţă de anul anterior. În anul financiar 2016, vânzările IKEA FOOD au reprezentat 6,3% din vânzările totale ale IKEA România. Mai mult, magazinul IKEA din Bucureşti a vândut cele mai multe prăjituri Almondy din lume (297.000 de bucăţi). 

    Compania plănuieşte deschiderea celui de al doilea magazin din Bucureşti, pe bulevardul Theodor Pallady. Construcţia acestuia va începe imediat după primirea PUZ, iar conducerea companiei apreciază ca magazinul se va deschide în 2019. Magazinul reprezintă o investiţie de 80 de milioane de euro; ulterior iau în calcul extinderea în alte trei oraşe din ţară. 

    Magazinul IKEA din Zona Comercială Băneasa a fost al 253-lea deschis în a 35-a ţară, pe 21 martie 2007. Până în luna martie 2010 a fost operat în sistem de franciză locală, iar după aceea IKEA România a devenit parte din IKEA Group.