BusinessMagazin

Tag: companii

  • Crăciunul se mută în iunie pentru investitorii de la Bursa de Valori Bucureşti: marile companii listate, precum Hidroelectrica, Petrom, Banca Transilvania, distribuie luna aceasta dividende de 12,2 mld. lei. “Vine Moş Dividend”. Cum s-ar putea reflecta pe cotaţii

    Marile companii listate la Bursa de Valori Bucureşti, precum Hidroelectrica (H2O), Petrom (SNP), Banca Transilvania (TLV), Nuclearelectrica (SNN) îşi remunerează luna aceasta acţionarii cu dividende de aproximativ 12,2 mld. lei din profiturile anului 2023, arată datele agregate de ZF.

    Astfel, cotaţiile acestor companii ar putea fi sub presiune de cumpărare în contextul în care investitorii preferă să reinvestească dividendele primite în conturi, ceea ce s-ar putea reflecta în sens pozitiv pe cotaţii şi indici bursieri. Însă, spune un analist, o parte din dividende chiar ar putea fi păstrată de investitori dat fiind istoricul foarte bun de listări de anul acesta şi care ar putea continua. În acest context, se anticipează o creştere a lichidităţii pe piaţa de capital, având în vedere sumele semnificative distribuite

    “La Bursa de Valori Bucureşti (BVB) ne pregătim de Moş Dividend, care anul acesta aduce investitorilor peste 12,2 miliarde lei, mai mult de jumătate fiind acordate statului, bani necesari pentru încercarea de a îndeplini obiectivele bugetare”, spune Alexandru Dobre, director finanţe corporative la TradeVille.

    Pentru investitori, BVB ne răsfaţă cu dividende substanţiale, iar anul acesta nu diferă foarte mult.

    “Faptul că indicele BET este alcătuit din unele dintre cele mai profitabile companii din România contribuie la această dinamică. Istoric vorbind, dividendele alocate de către companii s-au întors în piaţă şi am asistat la un buying pressure pe parcursul lunii iunie. De exemplu, în 2023, indicele BET a săltat cu 4-5%. Totodată, o parte din dividende consider că ar putea fi păstrate de investitori pentru ofertele care urmează în piaţă, fie că vorbim de acţiuni sau de obligaţiuni. Se anunţă o vară agitată la BVB, care profită de tendinţele macroeconomice globale, iar acest lucru ar trebui să se vadă şi în evoluţia indicilor”.

    Cea mai mare repartizare de dividende în luna iunie vine de la Hidroelectrica: 6,3 mld. lei din care statul român – în calite de acţionar majoritar – primeşte 5 mld. lei. Compania va acorda investitorilor un dividende brut de 13,99 lei pe acţiune ceea ce la preţurile curente de tranzacţionare înseamnă un randament de 10,4%. Data plăţii este 28 iunie.

    Petrom distribuie pe 5 iunie dividende de 2,6 mld. lei, Banca Transilvania 1 mld. lei pe 26 iunie, Nuclearelectrica 1,1 mld. lei pe 21 iunie, BRD 817 mil. lei pe 6 iunie. Care este valoare sumelor distribuite, cât ia statul român în calitate de acţionar – acolo unde este cazul – şi când sunt aceste distribuiri, în tabelul care însoteşte acest material.

    “Piaţa românească este o piaţă, putem afirma că în mod tradiţional, a randamentelor înalte ale dividendelor. Anul curent confirmă această realitate. Pe măsură ce companiile au obţinut, în anul trecut, profituri în zona maximelor istorice, dividendele distribuite (în sumă fixă) se află tot în zona de top. În plus, Hidroelectrica va plăti pentru prima dată dividend, după momentul listării la BVB. Nu orice sumă, ci peste 6 miliarde lei, ceea ce practic dublează sumele distribuite sub formă de dividend de companiile componente ale indicelui BET. Cu siguranţă o bună parte din banii pe care îi vor primi acţionarii (în special cei de retail), se vor întoarce în piaţă. Asta şi pentru că istoricul recent de creşteri bursiere încurajează acest lucru. Plata dividendelor, concentrată în luna iunie, va substitui lipsa de informaţii noi financiare, specific verii, pentru a ţine interesul ridicat pentru piaţa locală. Probabil dividendele reinvestite în piaţă ar putea funcţiona ca un “amortizor” pentru posibile marcări de profit generate de aprecierile semnificative ale pieţei locale din ultima perioadă”, spune Alin Brendea, analist bursier Prime Transaction.

    Această lună este importantă pentru investitori, datorită valorii ridicate a dividendelor distribuite, reflectând performanţele financiare ale companiilor şi evualările acestora pe piaţă. Investitorii instituţionali şi de retail, alături de fondurile de pensii, vor beneficia de aceste plăţi, stimulând astfel lichiditatea şi dinamica pieţei de capital.

    “Investitorii de pe bursa noastră sunt foarte atenţi la dividendele distribuite de companii, evoluţia cotaţiilor acestora fiind puternic influenţată începând încă din primele luni ale anului de estimările de dividende. Interesul pentru acţiunile care distribuie dividende se menţine ridicat de obicei până la momentul datei de înregistrare pentru dividend, urmând ca după aceasta investitorii să fie din ce în ce mai atenţi la perspectivele pe care le are compania în anul curent”, spune Gabriel Aldea, şeful brokerilor Investimental.

    Interesant este că motivaţia încasării dividendelor determină o parte dintre investitori să investească în acţiuni chiar dacă rezultatele aferente primului trimestru nu au fost la nivelul celor de anul trecut, iar cererea ridicată de acţiuni a condus în unele cazuri şi la creşterea preţului acestora.

    “Acesta a fost de exemplu situaţia Hidroelectrica, ale cărei dividende reprezintă peste 60% din valoarea totală a dividendelor companiilor din sectorul energetic şi în jur de 50% din dividendele totale distribuite de companiile de la BVB. Deşi atât profitul cât şi veniturile s-au situat pe o pantă descendentă în primul trimestru, preţul a crescut în prima parte a anului şi a avut tendinţa de creştere chiar şi după anunţarea rezultatelor financiare. Ulterior datei de înregistrare rămâne de văzut dacă interesul investitorilor se va mai păstra tot la fel de ridicat”.

    Compania de stat Hidroelectrica (simbol bursier H2O), cel mai mare producător de energie electrică din România şi cel mai mare emitent listat la Bursa de Valori Bucureşti în funcţie de capitalizare, a raportat pentru primul trimestru din 2024 un profit net de 1,3 mld. lei, minus 23% faţă de aceeaşi perioadă din 2023, în timp ce veniturile s-au diminuat cu 22% la 2,5 mld. lei.

    Producţia de energie electrică brută a scăzut cu 3% la 4.403 GHW.

    Zilele trecute, compania a propus o rectificare a cifrelor bugetate pentru 2024 acţionarilor care se vor întruni pe 28 iunie, aşteptându-se la un profit net de 4,15 mld. lei, rezultat în scădere cu 14,2% faţă de bugetul aprobat anterior şi în scădere cu 34,4% comparativ cu rezultatul anului trecut, conform calculelor ZF.

    “Dintr-un alt punct de vedere însă, momentul plăţii dividendelor este un alt milestone important, deoarece o parte din dividende se vor reîntoarce în piaţă – este vorba de o parte din dividendele primite de investitorii de retail şi instituţionali. Aceasta creează o creştere a cererii pe termen scurt, ceea ce într-un context general pozitiv, conduce la o continuare a creşterii pieţei. Acesta poate fi scenariul şi anul acesta, în condiţiile în care valoarea totală a dividendelor plătite este mai mare ca în anii precedenţi. Singura necunoscută din tabloul general este evoluţia pieţelor externe, care într-un scenariu de corecţie poate impacta într-o anumită măsură şi percepţia investitorilor locali’, conchide Aldea.

     

  • Imperiul ascuns al lui Sam Altman, fondatorului ChatGPT. Puterea din umbră care l-a făcut miliardar cu o avere colosală pe omul care a schimbat lumea cu inteligenţă artificială

    În calitate de director executiv şi co-fondator al OpenAI, Sam Altman, în vârstă de 39 de ani, supraveghează un startup de inteligenţă artificială evaluat la 86 de miliarde de dolari, care este vârful de lance al unei revoluţii tehnologice. El nu deţine nicio participaţie la dezvoltatorul ChatGPT, spunând că nu doreşte ca seducţiile bogăţiei să corupă dezvoltarea sigură a inteligenţei artificiale, şi are un salariu anual de doar 65.000 de dolari, potrivit WSJ. 

    În mod mai puţin public, Altman este unul dintre cei mai prolifici şi agresivi investitori individuali din Silicon Valley, gestionând un imperiu de investiţii tentacular care devine un beneficiar direct al succesului OpenAI. Participaţiile pe care le controlează valorau cel puţin 2,8 miliarde de dolari la începutul acestui an, potrivit documentelor depuse de companie şi a informaţiilor din Wall Street Journal. O mare parte din portofoliu nu este cunoscută la scară largă.

    Altman şi fondurile sale de risc au investit în peste 400 de companii, conform propriilor estimări ale lui Altman, inclusiv nume mari precum Stripe, Airbnb şi Reddit. Participaţiile sunt gestionate de biroul său de familie şi rivalizează cu valoarea şi mărimea unor firme de risc cu drepturi depline. 

    Altman şi-a mărit mizele pentru start-up-uri prin utilizarea unei linii de împrumut de la JPMorgan Chase, banca sa personală de lungă durată, ceea ce i-a permis să investească sute de milioane de dolari în companii private. Strategia lui Altman, care nu a fost raportată anterior, este rară în rândul capitaliştilor de risc, având în vedere natura volatilă a investiţiilor în startup-uri, unde un procent ridicat de companii tinere dau faliment. Asumarea unor astfel de niveluri de îndatorare personală reprezintă un risc.

    Un număr tot mai mare de startup-uri ale lui Altman fac afaceri cu OpenAI însăşi, fie ca şi clienţi, fie ca parteneri de afaceri importanţi. Acest aranjament îl plasează pe Altman de ambele părţi ale afacerilor, creând o listă tot mai mare de potenţiale conflicte în care ar putea beneficia personal de pe urma activităţii OpenAI.

    OpenAI se află în discuţii pentru un acord cu Helion, un start-up din domeniul energiei nucleare prezidat de Altman, în cadrul căruia ar urma să cumpere cantităţi mari de electricitate pentru a furniza energie pentru centrele de date.

    Compania, în vârstă de 11 ani, intenţionează să construiască centrale electrice cu fuziune nucleară, o tehnologie care nu există încă într-un format utilizabil. Altman a investit 375 de milioane de dolari în Helion în 2021, cel mai mare cec pe care l-a scris vreodată pentru un startup. Startup-ul a semnat cu Microsoft, primul său client şi cel mai mare investitor al OpenAI, anul trecut.

    Altman s-a recuzat din discuţiile privind acordul dintre OpenAI şi Helion, care nu au fost raportate anterior.

    Luna trecută, OpenAI a anunţat un parteneriat cu Reddit, prin care va plăti pentru a aduce conţinutul site-ului de mesagerie în ChatGPT şi în alte produse AI. Altman şi entităţile pe care le controlează deţin 7,6% din Reddit, ceea ce îl face al treilea cel mai mare acţionar extern, iar în 2014 a fost pentru scurt timp directorul general al acestuia.

    Acţiunile Reddit au urcat cu 10% după anunţ, sporind participaţia lui Altman cu 69 de milioane de dolari, ajungând la 754 de milioane de dolari. Altman nu a condus discuţiile de parteneriat, a precizat OpenAI într-o postare pe blog.

    Investiţiile mai recente ale lui Altman s-au concentrat pe companii care urmăresc să profite de boom-ul inteligenţei artificiale impulsionat de OpenAI. Apex Security, în care Altman a investit o sumă nedivulgată vara trecută, îşi propune să vândă software de securitate cibernetică companiilor care folosesc produse de inteligenţă artificială precum ChatGPT. El a investit, de asemenea, o sumă nedeclarată în Exowatt, un start-up care se ocupă de nevoile de energie curată ale marilor centre de date utilizate de companiile de inteligenţă artificială.

    Altman „a respectat în mod constant politicile şi a fost transparent cu privire la investiţiile sale”, a declarat Bret Taylor, preşedintele consiliului de administraţie al OpenAI.

    „Sam este pe deplin concentrat pe rolul său de CEO. Gestionăm cu atenţie orice potenţiale conflicte şi punem întotdeauna OpenAI şi misiunea noastră pe primul loc”, a spus Taylor. „Comitetul nostru de audit complet independent analizează toate conflictele potenţiale care implică directori şi funcţionari pentru a asigura cele mai bune rezultate pentru OpenAI”. (News Corp, proprietarul The Wall Street Journal, are un parteneriat de licenţiere a conţinutului cu OpenAI. )

    Consiliile de administraţie ale companiilor publice interzic, de obicei, directorilor să ia participaţii mari în întreprinderi externe. Îngrijorarea este că directorii vor urma stimulentele şi vor încheia acorduri sau vor favoriza parteneriate care ajută companiile pe care le deţin. Chiar dacă un director general se recuză, personalul este pus în situaţia ciudată de a negocia împotriva intereselor financiare personale ale şefului său. 

    În noiembrie, Altman a fost înlăturat temporar de ceilalţi directori ai consiliului de administraţie al OpenAI, care au invocat lipsa de sinceritate în comunicările sale. Printre preocupările care s-au acumulat se numărau lista tot mai mare de proiecte secundare ale acestuia şi potenţialele conflicte de interese.
    Altman „a respectat în mod constant politicile şi a fost transparent cu privire la investiţiile sale”, a declarat Bret Taylor, preşedintele consiliului de administraţie al OpenAI.

    „Sam este pe deplin concentrat pe rolul său de CEO. Gestionăm cu atenţie orice potenţiale conflicte şi punem întotdeauna OpenAI şi misiunea noastră pe primul loc”, a spus Taylor. „Comitetul nostru de audit complet independent analizează toate conflictele potenţiale care implică directori şi funcţionari pentru a asigura cele mai bune rezultate pentru OpenAI”. (News Corp, proprietarul The Wall Street Journal, are un parteneriat de licenţiere a conţinutului cu OpenAI. )

    Consiliile de administraţie ale companiilor publice interzic, de obicei, directorilor să ia participaţii mari în întreprinderi externe. Îngrijorarea este că directorii vor urma stimulentele şi vor încheia acorduri sau vor favoriza parteneriate care ajută companiile pe care le deţin. Chiar dacă un director general se recuză, personalul este pus în situaţia ciudată de a negocia împotriva intereselor financiare personale ale şefului său. 

    În noiembrie, Altman a fost înlăturat temporar de ceilalţi directori ai consiliului de administraţie al OpenAI, care au invocat lipsa de sinceritate în comunicările sale. Printre preocupările care s-au acumulat se numărau lista tot mai mare de proiecte secundare ale acestuia şi potenţialele conflicte de interese.

    Altman a fost repus în funcţie mai târziu în aceeaşi lună, după ce a câştigat o bătălie de conducere cu consiliul de administraţie. Trei dintre cei patru membri ai consiliului de administraţie care votaseră pentru înlăturarea lui Altman au plecat atunci când directorul general s-a întors. Taylor, actualul preşedinte al consiliului de administraţie, s-a alăturat în acel moment.

  • Imperiul ascuns al lui Sam Altman, fondatorului ChatGPT. Puterea din umbră care l-a făcut miliardar cu o avere colosală pe omul care a schimbat lumea cu inteligenţă artificială

    În calitate de director executiv şi co-fondator al OpenAI, Sam Altman, în vârstă de 39 de ani, supraveghează un startup de inteligenţă artificială evaluat la 86 de miliarde de dolari, care este vârful de lance al unei revoluţii tehnologice. El nu deţine nicio participaţie la dezvoltatorul ChatGPT, spunând că nu doreşte ca seducţiile bogăţiei să corupă dezvoltarea sigură a inteligenţei artificiale, şi are un salariu anual de doar 65.000 de dolari, potrivit WSJ. 

    În mod mai puţin public, Altman este unul dintre cei mai prolifici şi agresivi investitori individuali din Silicon Valley, gestionând un imperiu de investiţii tentacular care devine un beneficiar direct al succesului OpenAI. Participaţiile pe care le controlează valorau cel puţin 2,8 miliarde de dolari la începutul acestui an, potrivit documentelor depuse de companie şi a informaţiilor din Wall Street Journal. O mare parte din portofoliu nu este cunoscută la scară largă.

    Altman şi fondurile sale de risc au investit în peste 400 de companii, conform propriilor estimări ale lui Altman, inclusiv nume mari precum Stripe, Airbnb şi Reddit. Participaţiile sunt gestionate de biroul său de familie şi rivalizează cu valoarea şi mărimea unor firme de risc cu drepturi depline. 

    Altman şi-a mărit mizele pentru start-up-uri prin utilizarea unei linii de împrumut de la JPMorgan Chase, banca sa personală de lungă durată, ceea ce i-a permis să investească sute de milioane de dolari în companii private. Strategia lui Altman, care nu a fost raportată anterior, este rară în rândul capitaliştilor de risc, având în vedere natura volatilă a investiţiilor în startup-uri, unde un procent ridicat de companii tinere dau faliment. Asumarea unor astfel de niveluri de îndatorare personală reprezintă un risc.

    Un număr tot mai mare de startup-uri ale lui Altman fac afaceri cu OpenAI însăşi, fie ca şi clienţi, fie ca parteneri de afaceri importanţi. Acest aranjament îl plasează pe Altman de ambele părţi ale afacerilor, creând o listă tot mai mare de potenţiale conflicte în care ar putea beneficia personal de pe urma activităţii OpenAI.

    OpenAI se află în discuţii pentru un acord cu Helion, un start-up din domeniul energiei nucleare prezidat de Altman, în cadrul căruia ar urma să cumpere cantităţi mari de electricitate pentru a furniza energie pentru centrele de date.

    Compania, în vârstă de 11 ani, intenţionează să construiască centrale electrice cu fuziune nucleară, o tehnologie care nu există încă într-un format utilizabil. Altman a investit 375 de milioane de dolari în Helion în 2021, cel mai mare cec pe care l-a scris vreodată pentru un startup. Startup-ul a semnat cu Microsoft, primul său client şi cel mai mare investitor al OpenAI, anul trecut.

    Altman s-a recuzat din discuţiile privind acordul dintre OpenAI şi Helion, care nu au fost raportate anterior.

    Luna trecută, OpenAI a anunţat un parteneriat cu Reddit, prin care va plăti pentru a aduce conţinutul site-ului de mesagerie în ChatGPT şi în alte produse AI. Altman şi entităţile pe care le controlează deţin 7,6% din Reddit, ceea ce îl face al treilea cel mai mare acţionar extern, iar în 2014 a fost pentru scurt timp directorul general al acestuia.

    Acţiunile Reddit au urcat cu 10% după anunţ, sporind participaţia lui Altman cu 69 de milioane de dolari, ajungând la 754 de milioane de dolari. Altman nu a condus discuţiile de parteneriat, a precizat OpenAI într-o postare pe blog.

    Investiţiile mai recente ale lui Altman s-au concentrat pe companii care urmăresc să profite de boom-ul inteligenţei artificiale impulsionat de OpenAI. Apex Security, în care Altman a investit o sumă nedivulgată vara trecută, îşi propune să vândă software de securitate cibernetică companiilor care folosesc produse de inteligenţă artificială precum ChatGPT. El a investit, de asemenea, o sumă nedeclarată în Exowatt, un start-up care se ocupă de nevoile de energie curată ale marilor centre de date utilizate de companiile de inteligenţă artificială.

    Altman „a respectat în mod constant politicile şi a fost transparent cu privire la investiţiile sale”, a declarat Bret Taylor, preşedintele consiliului de administraţie al OpenAI.

    „Sam este pe deplin concentrat pe rolul său de CEO. Gestionăm cu atenţie orice potenţiale conflicte şi punem întotdeauna OpenAI şi misiunea noastră pe primul loc”, a spus Taylor. „Comitetul nostru de audit complet independent analizează toate conflictele potenţiale care implică directori şi funcţionari pentru a asigura cele mai bune rezultate pentru OpenAI”. (News Corp, proprietarul The Wall Street Journal, are un parteneriat de licenţiere a conţinutului cu OpenAI. )

    Consiliile de administraţie ale companiilor publice interzic, de obicei, directorilor să ia participaţii mari în întreprinderi externe. Îngrijorarea este că directorii vor urma stimulentele şi vor încheia acorduri sau vor favoriza parteneriate care ajută companiile pe care le deţin. Chiar dacă un director general se recuză, personalul este pus în situaţia ciudată de a negocia împotriva intereselor financiare personale ale şefului său. 

    În noiembrie, Altman a fost înlăturat temporar de ceilalţi directori ai consiliului de administraţie al OpenAI, care au invocat lipsa de sinceritate în comunicările sale. Printre preocupările care s-au acumulat se numărau lista tot mai mare de proiecte secundare ale acestuia şi potenţialele conflicte de interese.
    Altman „a respectat în mod constant politicile şi a fost transparent cu privire la investiţiile sale”, a declarat Bret Taylor, preşedintele consiliului de administraţie al OpenAI.

    „Sam este pe deplin concentrat pe rolul său de CEO. Gestionăm cu atenţie orice potenţiale conflicte şi punem întotdeauna OpenAI şi misiunea noastră pe primul loc”, a spus Taylor. „Comitetul nostru de audit complet independent analizează toate conflictele potenţiale care implică directori şi funcţionari pentru a asigura cele mai bune rezultate pentru OpenAI”. (News Corp, proprietarul The Wall Street Journal, are un parteneriat de licenţiere a conţinutului cu OpenAI. )

    Consiliile de administraţie ale companiilor publice interzic, de obicei, directorilor să ia participaţii mari în întreprinderi externe. Îngrijorarea este că directorii vor urma stimulentele şi vor încheia acorduri sau vor favoriza parteneriate care ajută companiile pe care le deţin. Chiar dacă un director general se recuză, personalul este pus în situaţia ciudată de a negocia împotriva intereselor financiare personale ale şefului său. 

    În noiembrie, Altman a fost înlăturat temporar de ceilalţi directori ai consiliului de administraţie al OpenAI, care au invocat lipsa de sinceritate în comunicările sale. Printre preocupările care s-au acumulat se numărau lista tot mai mare de proiecte secundare ale acestuia şi potenţialele conflicte de interese.

    Altman a fost repus în funcţie mai târziu în aceeaşi lună, după ce a câştigat o bătălie de conducere cu consiliul de administraţie. Trei dintre cei patru membri ai consiliului de administraţie care votaseră pentru înlăturarea lui Altman au plecat atunci când directorul general s-a întors. Taylor, actualul preşedinte al consiliului de administraţie, s-a alăturat în acel moment.

  • Brandurile occidentale dau înapoi în ceea ce priveşte despărţirea de Moscova: Companii precum Avon Products, Air Liquide şi Reckitt vor rămâne în Rusia, în timp ce obstacolele birocratice aflate în calea exodului continuă să crească

    Companiile occidentale, printre care Avon Products, Air Liquide şi Reckitt, au rămas în Rusia, deşi au declarat că intenţionează să plece după invazia Ucrainei, pe măsură ce obstacolele birocratice se înmulţesc, iar activitatea de consum îşi revine la normal, scrie Financial Times.

    Brandul de cosmetice deţinut de Natura, producătorul francez de gaze industriale şi grupul britanic de consum care produce de la analgezice şi până la prezervative se numără printre sutele de grupuri occidentale care au rămas în ţară de la declanşarea războiului.

    „Multe companii europene s-au trezit cu adevărat între ciocan şi nicovală”, a declarat un executiv care lucrează cu companiile occidentale din Rusia.

    În total, peste 2.100 de multinaţionale au rămas în Rusia începând cu 2022, a constatat Şcoala de Economie din Kiev, comparativ cu aproximativ 1.600 de companii internaţionale care fie au părăsit piaţa, fie şi-au redus operaţiunile.

    La scurt timp după invazia din 2022 a Ucrainei, zeci de astfel de grupuri s-au angajat să îşi reducă prezenţa în Rusia, deoarece Occidentul a încercat să înfometeze economia ţării şi cuferele de război ale Kremlinului de bani străini.

    Dar Moscova a crescut treptat costul plecării companiilor, impunând o reducere obligatorie de 50% pentru activele din ţările „neprietenoase” vândute cumpărătorilor ruşi şi o „taxă de ieşire” de minimum 15%. De asemenea, a fost din ce în ce mai greu să se găsească cumpărători locali acceptaţi atât de vânzător, cât şi de Moscova şi a căror implicare să nu fie afectată de sancţiunile occidentale.

    Air Liquide a anunţat în septembrie 2022 că a semnat un memorandum de înţelegere pentru a-şi vinde activitatea din Rusia echipei de manageri locali care o conducea. Cu toate acestea, tranzacţia nu a primit niciodată aprobarea guvernului rus, lăsând compania în incertitudine.

    Unele companii nu se mai simt obligate să părăsească ţara. Avon a început un proces de vânzare pentru afacerea sa, primind între timp o serie de oferte pe care, într-un final, a decis să nu le accepte.

    „Timp de peste 135 de ani, Avon a fost alături de femei oriunde s-ar afla în lume, indiferent de etnie, naţionalitate, vârstă sau religie”, a declarat compania.

    Multinaţionalele au ţinut cont de chinurile unor companii occidentale precum Carlsberg şi Danone, cărora le-au fost confiscate activele după ce şi-au anunţat planurile de plecare.

  • Trei investitori de retail străini despre trei lucruri la care se uită în 2024

    Au înţeles în ultimul an cât de importante sunt menţinerea investiţiilor şi răbdarea în piaţa de capital şi că investitorii activi pot beneficia de oportunităţi de pe urma comportamentelor iraţionale de pe piaţa bursieră. Ce ar mai putea învăţa trei investitori de retail străini în 2024 şi la ce aspecte sunt atenţi în acest an profund electoral? Am face bine să rămânem vigilenţi, consideră unul dintre ei.

     

    Cristià Calle Mercado:

    Născut şi crescut în Spania, Cristià a studiat dreptul şi business management la Madrid, înainte de a călători prin lume pentru a-şi găsi un loc de muncă, stabilindu-se în cele din urmă în Sydney. El şi-a descoperit adevărata pasiune pentru investiţii abia în ultimii ani, după ce dorinţa sa de a studia companiile şi de a citi despre modul în care acestea funcţionează a devenit tot mai evidentă. Cristià foloseşte analiza cantitativă şi calitativă pentru a determina valoarea intrinsecă a unei companii şi a produce propria sa valoare estimată. Dacă nu poate determina singur acest lucru, este simplu: nu investeşte.

     

    Ce a învăţat în 2023:

    Menţinerea investiţiilor s-a dovedit, încă o dată, a fi un comportament foarte important pe piaţa bursieră. Poate că titlurile din media abundă în motive pentru a vinde, dar există o mulţime de alte motive pentru a menţine investiţiile, pe care nu le veţi vedea vehiculate de media la fel de des. Comportamentele iraţionale de pe piaţa bursieră generează mari oportunităţi pentru investitorii activi. Acesta este cazul unor companii precum Meta. În 2022, naraţiunea era că Meta pierdea cotă de piaţă în favoarea TikTok şi că îşi irosea banii în Metaverse. Acest lucru a dus la scăderea acţiunilor cu 64% în 2022. La aproximativ un an după aceea, oamenii au uitat de asta, iar acţiunile au crescut cu peste 180%. Dacă puteţi vedea dincolo de zgomotul creat de media, randamentele dvs. pot fi îmbunătăţite remarcabil datorită reacţiilor iraţionale ale pieţei.

    Bursă. Trei investitori de retail străini vorbesc despre ce se întâmplă pe piaţa bursieră internă

  • Agenţia Spaţială Europeană ţinteşte către propria versiune a SpaceX

    Agenţia Spaţială Europeană a făcut primii paşi în încercarea de a crea o versiune europeană a SpaceX, selectând două companii pentru dezvoltarea de servicii de transport spaţial tip cargo către Staţia Spaţială Internaţională, scrie Financial Times. Cele două companii sunt Exploration Company, un start-up franco-german, şi Thales Alenia Space, un furnizor franco-italian de sisteme spaţiale.

  • Companiile „se bat” pe candidaţii gata să aplice la aceste joburi remote. Angajările sunt deschise, iar pentru unele posture nu ai nevoie de o diplomă

    Companiile sunt în căutare de oameni care să lucreze în marketing sau în tehnologie, iar o parte dintre posturi sunt remote. Potrivit ultimului studiu FlexJobs, citat de CNBC, angajatorii din aceste domenii şi nu numai sunt mult mai predispuşi să ofere un program flexibil de muncă.

    Pentru posturi precum cel de content writer, diploma de facultate este opţioonală.

    Potrivit studiului numărul posturilor remote au fluctuat de la începutul pandemiei Covid-19,  dar s-a observat o uşoară creştere în rândul companiilor care recrutează în mod activ pentru poziţii remote.

    Top 10 cele mai cerute joburi remote:

    1.Director de cont

    2.Redactor de conţinut

    3.Analist de date

    4.Inginer DevOps

    5.Editor

    6.Manager de inginerie

    7.Manager de marketing

    8.Designer de produs

    9.Manager de produs

    10Inginer software

    În cazul unui job remote, angajaţii sunt 100% remote, indiferent de locaţie sau fus orar.

    Cu toate acestea, astfel de locuri de muncă sunt din ce în ce mai greu de obţinut, reprezentând doar aproximativ 5% din toate poziţiile de la distanţă, potrivit FlexJobs.

    Marketingul, scrisul şi tehnologia continuă să fie domeniile de top cu cele mai multe locuri de muncă de oriunde, dar educaţia şi carierele axate pe bilingvism îşi extind, de asemenea, ofertele flexibile de la distanţă.

  • Piaţa asigurărilor după un deceniu. Asigurările generale, de viaţă şi Casco s-au dublat, RCA-ul s-a triplat, asigurările de sănătate au crescut de peste 10 ori, iar cele property au crescut cu 75% în 10 ani. Care este trendul la care ne aşteptăm în viitor?

    Piaţa asigurărilor a crescut substanţial în ultimul deceniu, ajungând la un nivel mai mult decât dublu, în timp ce principalele segmente de asigurări au cunoscut fie evoluţii similare cu cea de la nivelul întregii pieţe, fie triplări sau chiar creşteri de 10 ori, ca în cazul asigurărilor de sănătate. Pe de altă parte, există şi segmente care au avut un ritm mai lent faţă de restul segmentelor, precum asigurările property, dar şi acestea au făcut un salt semnificativ de 75% în ultimii 10 ani.

    ♦ Pe total, piaţa asigurărilor a depăşit borna de 18 mld. lei la final de 2023, adică mai mult decât dublul subscrierilor de acum un deceniu ♦ Pe acelaşi trend au mers şi principalele linii de business ale asigurătorilor, respectiv asigurările generale, de viaţă, Casco, în timp ce alte segmente s-au triplat sau au avut evoluţii spectaculoase, precum asigurările de sănătate.

    Piaţa asigurărilor a crescut substanţial în ultimul deceniu, ajungând la un nivel mai mult decât dublu, în timp ce principalele segmente de asigurări au cunoscut fie evoluţii similare cu cea de la nivelul întregii pieţe, fie triplări sau chiar creşteri de 10 ori, ca în cazul asigurărilor de sănătate. Pe de altă parte, există şi segmente care au avut un ritm mai lent faţă de restul segmentelor, precum asigurările property, dar şi acestea au făcut un salt semnificativ de 75% în ultimii 10 ani.

    În ceea ce priveşte întreaga piaţă a asigurărilor, până în anul 2021, evoluţia primelor brute subscrise a fost una destul de lentă, cu suişuri şi coborâşuri. Pragul de 10 mld. lei a fost spart în anul 2018, cu o creştere de 4,5%, în timp ce până atunci, în perioada 2013-2018,  piaţa a consemnat chiar şi o scădere uşoară de 0,3%. Mergând înainte pe scara evoluţiei, se observă cum anul 2019 a însemnat un pas puţin mai accentuat spre pragul de un volum al subscrierilor de 11 mld. lei, urmând ca apoi în 2020, la momentul pandemiei de COVD-19, piaţa să aibă un avans de doar 4,6%. Pe de altă parte, aşteptările erau chiar de scădere având în vedere perioada de inactivitate pe toate zonele economiei în perioada pandemică. Cu toate acestea industria de asigurări a fost rezilientă, făcând chiar un salt uşor către un volum al subscrierilor de peste 11,5 mld. lei. Odată cu prăbuşirea City Insurance – care deşi nu a fost primul şi singurul caz al unei companii de asigurări care intră în faliment, a fost cu siguranţă unul răsunător-, piaţa a explodat, atât în ceea ce priveşte preţul poliţelor RCA, segment preferat al falimentarei City, cât şi la nivelul întregii pieţe, consemnându-se un avans semnificativ de 24%, până la peste 14 mld. lei.

    Influenţa pe care City Insurance o avea asupra întregii pieţe se poate observa începând cu anul 2021, mai ales că RCA-ul reprezintă proape 50% din piaţa asigurărilor din România, însemnând că orice mişcare semnificativă poate avea un impact răsunător.

    ZF organizează astăzi împreună cu Omniasig, în Timişoara conferinţa cu tema Asigurările, instrument de protecţie, dar şi de dezvoltare economică. Situaţia pieţei asigurărilor din regiunea Banat.

    Dovada acestui aspect vine şi dacă ne uităm punctual la zona asigurărilor RCA în ultimul deceniu. De unde în 2013 punctul de pornire al volumului de prime brute subscrise RCA este de 2,46 mld. lei, finalul anului 2023 depăşeşte pragul de 9 mld. lei, ceea ce înseamnă că asigurările RCA au crescut de aproape 4 ori în ultimii 10 ani. Deşi, comparativ cu asigurările de sănătate care au crescut de peste 10 ori în ultimul deceniu, evoluţia nu pare mai semnificativă, volumul mare al subscrierilor face diferenţa.

    Astfel, pe zona asigurărilor de sănătate, subscrierile, în ciuda unui ritm de creştere colosal de-a lungul timpului, au rămas la un nivel încă sub 1 mld. lei, în timp ce pe zona asigurărilor RCA încă din 2023 vorbim de subscrieri de peste 2 mld. lei. Pe de altă parte, chiar dacă volumul este mai mare pe zona asigurărilor RCA decât pe zona asigurărilor de sănătate, există o diferenţă clară între cele două, un tip de asigurare este obligatoriu, celălalt este facultativ. Prin urmare, faptul că un anumit segment de asigurare facultativă a putut să crească de peste 10 ori în ultimul deceniu, acest lucru vine la pachet cu mai multe semnale referitoare la piaţă, economie, educaţia populaţiei, a companiilor şi a maturizării atât individual, cât şi în linie cu trendul european, global.

    În ciuda acestui aspect pozitiv, în partea celalaltă avem problemele care au devenit şi devin tot mai accentuate din zona RCA. De-a lungul timpului asigurătorii şi diferiţi specialişti din piaţa asigurărilor au semnalat faptul că există o dependenţă de acest segment RCA care este toxică, iar deviza a fost întotdeauna o orientare către zona asigurărilor facultative. Cea mai bună măsurare a gradului de asigurare, a educaţiei şi a trendului privind asigurările este prin creşterea numărului de contracte noi de asigurări facultative. Acest lucru ar însemna că populaţia începe să conştientizeze importanţa asigurărilor şi încep să includă protecţiile financiare oferite de asigurători în categoria nevoilor.

    Din perspectiva asigurărilor generale, această zonă include şi zona asigurărilor RCA, fapt pentru care evoluţia este una aproape la fel de spectaculoasă ca cea din zona RCA.

    Astfel, în ultimul deceniu asigurările generale au ajuns la 15,2 mld. lei, însemnând mai mult de o dublare a volumului subscrierilor în ultimii 10 ani. În schimb, asigurările de viaţă, în ciuda unei dublări a subscrierilor în ultimul deceniu, a fost mereu segmentul care a dat semne de stagnare în ultimii ani. Această creştere a subscrierilor cu peste 12% în 2023, faţă de anul precedent, dar şi creşterea semnificativă din 2021, au propulsat un pic piaţa spre borna de 3 mld. lei. Pe de altă parte, odată cu evoluţia semnificativă a întregii pieţe, ponderea asigurărilor de viaţă a înregistrat o scădere de-a lungul ultimilor trei ani de la circa 21%, la 17%.

    Din punctul de vedere al asigurărilor Casco, poliţele facultative care de regulă completează poliţele RCA, acestea au înregistrat o dublare a subscrierilor în ultimii 10 ani. Având în vedere că piaţa asigurărilor este dominată de asigurările auto, aşteptarea ar fi fost ca şi segmentul Casco să prindă o tracţiune mai pronunţată. În schimb, evoluţia a fost una relativ lentă, exceptând ultimii trei ani, moment în care şi preţul poliţelor a început să crească. Prin urmare, abia în următorii ani, după ce piaţa se va stabiliza având în vedere că în prezent asigurătorii se confruntă şi cu o formă de plafonare, vom putea vedea avansul real şi evoluţia corectă a pieţei, pe toate palierele.

    În ceea ce priveşte ultimul segment al asigurărilor analizat, asigurările Property, creşterea din ultimii 10 ani a fost de 75%, cel mai redus dintre liniile de business analizate şi raportat şi la evoluţia întregii pieţe. Astfel, asigurările property au depăşit pragul de 1,7 mld. lei în 2023, dar, în acelaşi timp, de-a lungul anilor segmentul asigurărilor property a cunoscut şi scăderi a volumului ede prime brute subscrise, iar nivelul primelor subscrise a răma ssub 2 mld. lei, abia în 2017 ajungând la peste 1 mld. lei subscrieri, după ce trei ani a stat chiar sub un volum al primelor subscrise de 1 mld. lei.

     În perioada 17-18-19 iunie va fi ZF Bankers Summit 24, cea de-a treia zi fiind dedicată pieţei asigurărilor.

  • Urmează o nouă furtună financiară: Legendarul Warren Buffett deja şi-a pus deoparte aproape 200 de mld. de dolari

    Warren Buffet a început să pună deoparte un munte de bani,  aproape 200 miliarde de dolari cash, iar economiştii spun că asta ar putea prevesti probleme pentru economie, scrie Business Insider.

    „Buffet a trecut deja în revistă companiile listate în SUA şi nu au mai rămas prea multe de cumpărat care să-i trezească apetitul. Decizia sa ar trebui să-i pună în gardă pe investitori” a declarat Steven Hanke, profesor de economie aplicată la Universitatea Johns Hopkins.

    Buffett a redus participaţia Berkshire Hathaway la Apple în ultimul trimestru, ceea ce a alimentat o creştere de 21 de miliarde de dolari a grămezii sale de cash . Rezerva de cash a ajuns la un nivel record de 189 de miliarde de dolari. El a prezis că suma va depăşi 200 de miliarde de dolari până în iunie.

    Celebrul investitor şi CEO al Berkshire caută de mult timp să facă un pariu gigant, însă nimic din ce se află pe piaţă nu l-a convins pe miliardar.

    Hanke, fost consilier economic al lui Ronald Reagan, a fost preşedinte al Toronto Trust Argentina în perioada în care acesta a fost cel mai performant fond mutual din lume în 1995.

    El a remarcat că, dacă Buffett doreşte să cumpere 5% din acţiunile unei companii publice şi să investească cel puţin 10 miliarde de dolari, el este limitat la cele câteva întreprinderi cu o valoare de peste 200 de miliarde de dolari în care nu este deja investitor.

    „Pare un pariu riscant, mai ales că Buffett pare să vadă la orizont nori de furtună economică şi geopolitică” a mai spus Hanke.

    Hanke a subliniat, de asemenea, că Buffett caută să parieze pe companii care au o evaluare atractivă şi care sunt practic sigure că vor performa în următorii cinci ani.

    Buffett a subliniat importanţa numerarului atunci când acţiunile sunt scumpe, creşterea globală este slabă , iar conflictele fac ravagii peste hotare, în timpul adunării acţionarilor din această lună.

    Activele lichide ale Berkshire aduc cu siguranţă randamente mai mari decât în trecut, datorită creşterilor ratelor dobânzilor gestionate de Rezerva Federală din 2022, care au reuşit să reducă inflaţia.

    Compania lui Buffett a obţinut anul trecut 15,6 miliarde de dolari din dobânzi, dividende şi alte venituri din investiţii, mai mult decât dublu faţă de cele 7,5 miliarde de dolari obţinute în 2021.

     

  • Sfârşitul unei ere: Tim Cook, „moştenitorul” Apple după Steve Jobs, se gândeşte deja să predea cheile imperiului după 13 ani în care a stat la cârma gigantului tech. Cine sunt oamenii care ar putea prelua conducerea de la vârful uneia dintre cele mai mari companii tehnologice din lume

    Tim Cook, şeful Apple după Steve Jobs, se gândeşte deja la viitor şi la cine ar putea să conducă după retragerea sa. Sub conducerea sa, Apple a ajuns la o capitalizare de piaţă de 3.000 de miliarde de dolari, iar până în 2025, ar putea ajunge la 4.000 de miliarde, scrie Business Insider.

    În ciuda rezultatelor extraordinare, Tim Cook nu se va afla la cârmă pentru totdeauna, de aceea CEO-ul în vârstă de 63 de ani face planuri pentru predarea ştafetei. Într-un podcast cu celebra cântereaţă albaneză Dua Lipa, Cook a spus că speră ca succesorul să „vină din interiorul Apple”.

    Deşi Cook mai are de stat încă trei ani la conducerea companiei, pariurile privind următorul CEO deja au început.

    Primul candidat la tron este John Williams. Potrivit Bloomberg, Williams a fost considerat în general drept succesorul logic al lui Cook încă din 2019, când a preluat studioul de design al Apple după plecarea directorului de design Jony Ive în 2019.

    Williams a supravegheat dezvoltarea Apple Watch şi acum gestionează operaţiunile Apple la nivel mondial. Executivul a anunţat recent că firma renunţă la un proiect de un deceniu de a fabrica o maşină electrică Apple.

    Cu toate acestea, există voci în companie care spun că Williams, în vârstă de 61 de ani, s-ar putea să nu fie un lider pe termen lung din cauza vârstei.

    Un alt potential CEO al Apple ar putea fi John Ternus, cu o carieră de peste 20 de ani în companie, care este favorit pentru poziţie şi care conduce divizia de Hardware Engineering.

    „Are o mulţime de abilităţi de management la fel ca şi Tim Cook.”.a scris într-un e-mail o persoană familiarizată cu problema conducerii.

    Cu toate acestea, vârsta pare a fi o problemă şi pentru Ternus, fiind considerat la 49 de ani prea tânăr pentru conducere.