BusinessMagazin

Tag: Comisia Europeana

  • Occidentul strânge laţul în jurul Rusiei: UE propune interzicerea petrolului rusesc ca parte a unui nou val de sancţiuni împotriva Moscovei

    Ursula von der Leyen a propus miercuri un embargo treptat asupra petrolului rusesc, alături de o serie de sancţiuni asupra celei mai importante bănci moscovite şi interzicerea radiodifuzorilor ruşi pe undele europene, ca parte a celui mai dur pachet de sancţiuni de până acum îndreptat împotriva Moscovei, scrie Reuters.

    Planul, dacă va fi aprobat de guvernele UE, ar reprezenta un punct de referinţă pentru cel mai mare bloc comercial din lume în cursa detaşării de energia rusească.

    Reflectând furia larg răspândită în Occident faţă de campania preşedintelui rus Vladimir Putin, – despre care Moscova spune că este o „operaţie militară specială” pentru a învinge extremiştii din Ucraina – preşedintele Comisiei Europene a declarat că Moscova este nevoită să îndure toate consecinţele distrugerilor recent provocate.

    „Putin trebuie să plătească un preţ mare pentru războiul generat în Ucraina”, a declarat preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în Parlamentul European de la Strasbourg.

    „Astăzi, vom propune interzicerea petrol rusesc din Europa”, a declarat Ursula în aplauzele parlamentului.

    Măsurile Comisiei includ eliminarea treptată a livrărilor de ţiţei rusesc în termen de şase luni şi de produse rafinate până la sfârşitul anului 2022. Von der Leyen s-a angajat să minimizeze impactul embargoului asupra economiilor europene.

    Preţul ţiţeiului Brent a crescut cu aproximativ 3% la peste 108 dolari pe baril la începutul tranzacţiilor.

    Dacă embargoul va fi acceptat, Uniunea Europeană ar urma Statele Unite şi Marea Britanie, care au impus deja interdicţii pentru a reduce unul dintre cele mai mari fluxuri de venituri ale economiei ruse, deoarece Occidentul cumpără mai mult de jumătate din ţiţeiul şi produsele petroliere ale Moscovei.

    “Vom aborda dependenţa pe care o avem de petrolul rusesc. Şi să fim clari, nu va fi uşor pentru că unele state membre sunt puternic dependente de petrolul rusesc, dar pur şi simplu trebuie să o facem”, a declarat von der Leyen.

    Ambasadorii celor 27 de guverne ale UE sunt aşteptaţi să adopte propunerile Comisiei încă de săptămâna aceasta, permiţând transformarea lor în lege imediat după aceea.

    În ceea ce priveşte petrolul, UE speră că abordarea sa treptată va evita un şoc viitor. Diplomaţii au mai declarat pentru Reuters că Ungaria şi Slovacia ar putea fi scutite de embargo până la sfârşitul anului 2023, din cauza dependenţei mari de energia rusă.

    Simone Tagliapietra, de la grupul de reflecţie Bruegel din Bruxelles, a declarat că embargoul treptat al UE asupra petrolului comportă deocamndată un risc major.

    „Pe termen scurt, noua strategie ar putea să nu afecteze semnificativ veniturile Rusiei, implicând o serie de consecinţe negative pentru Uniunea Europeană”, a declarat Tagliapietra.

    În afară de petrol, cea mai recentă rundă de sancţiuni propune lovirea Sberbank, principalul creditor al Rusiei, adăugându-l pe lista băncilor care au fost deja excluse din sistemul SWIFT.

    Sberbank nu a răspuns imediat unei solicitări de comentarii. Creditorul, care a părăsit la începutul lunii martie aproape toate pieţele europene pe care era prezent, a declarat anterior că alte runde de sancţiuni nu ar avea un impact semnificativ asupra operaţiunilor sale.

    Von der Leyen susţine că mai mulţi oficiali militari ruşi de rang înalt se vor confrunta cu îngheţarea activelor UE, libera lor circulaţie prin Uniune fiind, de asemenea, interzisă.

    Radiodifuzorii ruşi de stat RTR-Planeta şi R24 se numără printre numele propuse pentru a fi excluse de pe undele europene, au spus diplomaţii, deşi von der Leyen nu a oferit detalii privitoare la acest aspect în discursul ei către parlament.

  • Câciu cere CE ajutor suplimentar pentru a gestiona efectele războiului declanşat de Rusia în Ucraina

    Ministrul de Finanţe, Adrian Câciu, a semnat, alături de colegi din alte state europene, scrisoarea oficială adresată Comisiei Europene prin care cer ajutor suplimentar pentru a gestiona efectele războiului declanşat de Rusia în Ucraina: „Este un demers legitim”.

    „Am semnat, alături de colegi din alte state europene, scrisoarea oficială adresată Comisiei Europene prin care cerem ajutor suplimentar pentru a gestiona efectele războiului declanşat de Rusia în Ucraina. Este un demers legitim fiindcă ne confruntăm atât cu nevoia de a adăposti sute de mii de refugiaţi de război – cea mai mare parte fiind copii, dar resimţim şi dificultăţi în lanţul de aprovizionare, plus noi provocări generate de criza energetică”, anunţă pe Facebook Adrian Câciu.

    El precizează că a cerut Comisiei Europene flexibilitate în bugetul european multianual pentru a transfera fonduri suplimentare statelor membre care se confruntă cu cel mai mare aflux de refugiaţi ucraineni.

    „Totodată, considerăm că este nevoie de noi mecanisme de finanţare pentru a ajuta economia şi companiile locale să facă faţă acestei perioade complicate. Dorim să folosim toate aceste fonduri europene pentru sprijinirea populaţiei şi a mediului de afaceri, fiindcă acesta este singura modalitate prin care putem atenua impactul provocat de acest război asupra costului vieţii tuturor românilor”, conchide Câciu.

  • irectorul general TAROM, acuzat că vrea să păcălească Guvernul României şi Comisia Europeană: ”Planul de restructurare este o concediere colectivă mascată”

    Începând din data de 4 ianuarie 2022, directorul general al companiei TAROM este Mihăiţă Ursu, inginer geodez şi specialist în vânzări de ţiglă metalică. Acesta a mai ocupat, de altfel, funcţia de director al companiei în perioada iunie 2020 – iunie 2021.

    Din februarie 2020 până în iunie 2020 a fost administrator – membru în CA în cadrul CN Poşta Română, după ce timp de 4 luni (martie – iulie 2020) ocupase funcţia de Vicepreşedinte al Consiliului de Administraţie al Tarom. În ultimii 15 ani, Ursu a ocupat diverse funcţii în domeniul vânzărilor, la firme româneşti şi internaţionale de materiale de construcţii. A terminat liceul în 1994, iar facultatea abia în 2004, devenind inginer geodez.

    Potrivit unui comunicat TAROM, Consiliul de Administraţie l-a nominalizat pe Mihăiţă Ursu în funcţia de director general în contextul în care operatorul aerian naţional se află în plin proces de transformare, demarat la începutul anului 2020, o dată cu accesarea împrumutului de salvare ca urmare a pre-notificării la Comisia Europeană a unui ajutor de stat de restructurare.

    Cititi mai multe pe www.gandul.ro

  • Produsele pentru care românii ar putea plăti mai puţin bani: Noi categorii de produse ar putea beneficia de cote de TVA sub 5% sau chiar 0%

    Românii ar putea beneficia de două noi cote reduse de TVA dacă autorităţile decid transpunerea în legislaţia naţională a unei directive europene privind cotele taxei pe valoarea adăugată care a fost oficializată în această săptămână

    Mai exact este vorba despre Directiva europeană 542/2022 din 5 aprilie 2022 de modificare a Directivelor 2006/112/CE şi (UE) 2020/285 în ceea ce priveşte cotele taxei pe valoarea adăugată.

    Astfel, se introduce o cotă de TVA sub pragul de 5% şi o cotă de TVA de 0% ce reprezintă practic o scutire cu drept de deducere car pot fi aplicate doar pentru anumite bunuri şi servicii.

    „Statele membre pot aplica maximum două cote reduse. (…) Pe lângă cele două cote reduse menţionate (…), statele membre pot aplica o cotă redusă mai mică decât cota minimă de 5 % şi o scutire cu drept de deducere a TVA achitate în etapa anterioară livrărilor de bunuri şi prestărilor de servicii (…)”, conform directivei anterior menţionată.

    “Ţinând seama de necesitatea de a evita proliferarea cotelor reduse din motive bugetare şi de principiul egalităţii de tratament, statelor membre ar trebui să li se permită să aplice cote reduse cel puţin egale cu cota minimă de 5 % livrărilor de bunuri sau prestărilor de servicii pentru maximum 24 dintre punctele cuprinse în anexa III la Directiva 2006/112/CE.

    Din aceleaşi motive, statele membre ar trebui să fie libere să aplice o cotă redusă mai mică decât cota minimă de 5 % şi o scutire cu drept de deducere a TVA achitată anterior, dar numai pentru livrările de bunuri sau prestările de servicii din maximum şapte dintre punctele cuprinse în anexa III la Directiva 2006/112/CE pe care acestea le-au ales dintre livrările de bunuri şi prestările de servicii considerate a acoperi nevoile de bază, şi anume cele legate de livrări sau prestări pentru alimente, apă, medicamente, produse farmaceutice, produse sanitare şi de igienă, servicii de transport de persoane şi de anumite bunuri culturale (cărţi, ziare şi periodice) sau dintre alte livrări de bunuri şi prestări de servicii enumerate în anexa III la Directiva 2006/112/CE pentru care alte state membre aplică cote reduse mai mici decât cota minimă de 5 % sau scutiri cu drept de deducere a TVA achitată anterior, cu condiţia ca acestea să respecte termenele aplicabile. Este oportun ca statelor membre care aplică deja astfel de cote reduse sau scutiri să li se acorde timpul necesar pentru a se adapta la limitele menţionate”, scrie în directivă.

    Statele membre pot aplica o cotă redusă mai mică decât cota minimă de 5 % şi o scutire cu drept de deducere a TVA achitate în etapa anterioară livrărilor de bunuri şi prestărilor de servicii pentru maximum şapte dintre punctele cuprinse în anexa III a directivei. 

    Pentru ca aceste cote să se aplice şi în România trebuie ca directiva anterior menţionată să fie transpusă în legislaţia naţională.

     

  • Cine s-ar fi aşteptat…

    Dintre cele 24 de ţinte şi jaloane pe care România le avea de îndeplinit pentru primul trimestru al anului, la momentul trimiterii în tipar a revistei era neclar câte erau atinse. Potrivit MonitorPNRR.ru niciuna, potrivit premierului Ciucă, 11. În aceste condiţii, România nu poate înainta către Comisia Europeană cereri de plată pentru banii din PNRR, document aprobat anul trecut prin care există şansa ca 30 de miliarde de euro să intre în economia locală până în 2026. Pe 26 ianuarie, Franţa a primit un aviz favorabil pentru o nouă plată de 7,4 miliarde de euro după ce a dovedit că a îndeplinit 38 de jaloane.

    Pe 28 februarie 2022, Italia a primit avizul Comisiei pentru o nouă tranşă de 21 de miliarde de euro după îndeplinirea a 51 de ţinte. Tot pe 28 februarie, Grecia a primit aprobarea pentru o plată de 3,6 miliarde de euro, după ce a îndeplinit 15 ţinte. Pe 25 martie, Portugalia a primit aviz favorabil pentru o plată de 1,6 miliarde de euro după ce a dovedit că a îndeplinit 38 de ţinte.

    România aşteaptă. Cine s-ar fi aşteptat?

    Roxana Petrescu, guest editor

     

     

     


     

     

  • Adio, cetăţenie cumpărată cu bani. CE solicită statelor membre să abroge sistemele de dobândire a cetăţeniei prin investiţie

    Comisia Europeană îndeamnă statele membre să ia măsuri privind sistemele prin care se eliberează paşapoarte şi permise de şedere „de aur”, care permit unei persoane să obţină cetăţenia pe baza unei plăţi sau a unei investiţii semnificative.

    „Comisia îndeamnă statele membre să abroge imediat eventualele sisteme de dobândire a cetăţeniei prin investiţie şi să se asigure că există controale riguroase pentru contracararea riscurilor pe care le prezintă sistemele de acordare a dreptului de şedere prin investiţie”, se arată într-un comunicat al CE.
    Conform acestuia, este posibil ca, în cadrul acestor sisteme, unii cetăţeni ruşi sau belaruşi care fac obiectul sancţiunilor sau care sprijină în mod semnificativ războiul din Ucraina să fi dobândit cetăţenia UE sau accesul privilegiat în UE, inclusiv dreptul de a călători liber în spaţiul Schengen.
    Pentru a contracara aceste riscuri imediate, Comisia recomandă statelor membre, de asemenea, să evalueze oportunitatea retragerii cetăţeniei europene acordate în temeiul unui sistem de tip „paşaport de aur” cetăţenilor ruşi sau belaruşi care figurează pe o listă de sancţiuni a UE în legătură cu războiul din Ucraina.

    „Cetăţenilor ruşi sau belaruşi care fac obiectul unor sancţiuni ar trebui să li se retragă imediat permisele eliberate în cadrul unui sistem de acordare a dreptului de şedere prin investiţie. Această măsură ar trebui să fie luată în urma unei evaluări individuale şi să respecte principiul proporţionalităţii, drepturile fundamentale şi legislaţia naţională a statelor membre. Aceste măsuri ar trebui să li se aplice cetăţenilor ruşi sau belaruşi care sprijină în mod semnificativ războiul din Ucraina”, se mai arată în comunicat.

    „Valorile europene nu sunt de vânzare. Considerăm că vânzarea cetăţeniei prin intermediul <paşapoartelor de aur> este ilegală în temeiul legislaţiei UE şi prezintă riscuri grave pentru securitatea noastră. Deschide uşa corupţiei, spălării de bani şi evaziunii fiscale. Toate statele membre în cauză ar trebui să pună capăt imediat sistemelor prin care se acordă cetăţenie investitorilor. În plus, statele ar trebui să evalueze oportunitatea revocării eventualelor <paşapoarte de aur> eliberate deja persoanelor sancţionate şi altor persoane care sprijină în mod semnificativ războiul lui Putin”, a declarat comisarul pentru justiţie şi consumatori, Didier Reynders.
     

  • UE şi SUA au semnat un acord privind reducerea depedenţei Europei de gazul rusesc, cât şi pentru asigurarea securităţii energetice europene

    Comisia Europeană a publicat, vineri, un raport privind cooperarea dintre Statele Unite ale Americii şi Uniunea Europeană cu privire la reducerea dependenţei Europei de gazul rusesc, edificarea unui grup operativ privind securitatea energetică şi prin care SUA se angajează să asigure o majorare a livrărilor de gaze naturale lichefiate.

    „Prin acţiunea europeană comună pentru o energie mai accesibilă ca preţ, mai sigură şi mai durabilă (REPowerEU), UE şi-a confirmat obiectivul de a obţine independenţa faţă de combustibilii fosili ruşi cu mult înainte de sfârşitul deceniului, înlocuindu-i cu surse de energie stabile, accesibile, fiabile şi curate pentru cetăţenii şi întreprinderile din UE.

    Statele Unite şi UE se angajează să îndeplinească obiectivele Acordului de la Paris, să atingă obiectivul de zero emisii nete până în 2050 şi să reuşească să menţină o creştere limitată la 1,5 grade Celsius a temperaturii, inclusiv printr-o tranziţie rapidă către energia curată, prin energie din surse regenerabile şi prin eficienţă energetică. Aceste politici şi tehnologii vor contribui, de asemenea, la independenţa UE faţă de combustibilii fosili ruşi. Gazele naturale rămân o parte importantă a sistemului energetic al UE în cadrul tranziţiei verzi, inclusiv prin asigurarea reducerii intensităţii emisiilor de dioxid de carbon în timp.

    Statele Unite şi Comisia Europeană confirmă cooperarea noastră strategică în domeniul energiei, vizând securitatea aprovizionării cu energie şi reducerea dependenţei de combustibilii fosili. Depunem împreună eforturi pentru a pune la dispoziţia cetăţenilor şi a întreprinderilor din UE şi din ţările partenere învecinate surse de energie stabile, fiabile, curate şi la preţuri accesibile. În acest cadru, instituim o cooperare imediată pentru a aborda obiectivul urgent în materie de securitate energetică, şi anume asigurarea unor niveluri adecvate de stocare a gazelor înainte de iarna următoare şi de cea de la sfârşitul anului 2023. Vom continua cooperarea noastră strânsă cu privire la alte măsuri de accelerare a tranziţiei către energia verde, de reducere a consumului de energie şi a dependenţei de combustibilii fosili.”

    Citiţi continuarea aici.

  • Frans Timmermans, vicepreşedinte executiv al Comisiei Europene: Trebuie să fim uniţi în refuzul de a fi la mâna lui Putin. Nu poate câştiga acest război

    Nu putem să mai avem vreodată Rusia în această poziţie pentru că Rusia de azi nu este un partener. Trebuie să fim uniţi în refuzul de a fi la mâna lui Putin. Nu poate câştiga acest război. Putin vrea să-şi refacă imperiul, dar va cădea.

  • Ursula von der Leyen, către liderii UE: Trebuie să renunţăm total la combustibilii fosili din Rusia până în 2027

    Uniunea Europeană ar trebui să renunţe total la combustibilii fosili ruseşti în următorii cinci ani, a declarat Ursula von der Leyen, preşedintele Comisiei Europene, în faţa liderilor UE, potrivit BBC.

    „Suntem prea dependenţi de combustibilii fosili ruseşti”, a scris liderul Comisiei Europene într-o postare pe Twitter, în contextul în care liderii din statele membre s-au întâlnit la Versailles pentru a discuta despre actuala criză generată de invazia lui Putin din Rusia.

    Von der Leyen spune că va propune în luna mai un plan pentru a „elimina” petrolul, gazul şi cărbunele rusesc, până în 2027.

    Anunţul şefei Comisiei Europene vine în contextul în care Uniunea Europeană a anunţat marţi că vrea o Europă independentă energetic de Rusia până în 2030.

  • Şefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, la Bucureşti: Suntem pregătiţi să facem faţă. În acelaşi timp, ne pregătim de represalii

    Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a fost ieri la Bucureşti.

    „În cazul în care situaţia s-ar înrăutăţi, noi suntem pregătiţi să facem faţă. În acelaşi timp, ne pregătim de represalii, în special încercăm să ne diversificăm sursele de energie, sporind cantităţile de gaze naturale, pentru a asigura încălzirea în sezonul rece. Apelăm la cele mai verzi şi inovatoare soluţii, pentru a deveni independenţi faţă de sursele de energie din Rusia. Faţă de cărbunele, petrolul şi gazele naturale din Rusia”, a spus, la Bucureşti, Ursula von der Leyen, la o conferinţă de presă comună cu preşedintele Klaus Iohannis.

    Klaus Iohannis a spus că este nevoie de o strategie de rupere de Rusia din punct de vedere energetic pe termen scurt, dar şi pe termen mediu şi de asemenea este nevoie ca preţul la energie să nu urce mai mult astfel încât să sufoce economia.

    „Este nevoie de o abordare pe termen scurt, pentru a garanta aprovizionarea cu energie a tuturor statelor membre ale Uniunii. Este nevoie de o abordare pe termen mediu pentru a avea energie suficientă în aşa fel încât preţurile să nu explodeze şi să nu fie sufocată economia europeană. În cazul nostru, evident, trebuie să avem grijă ca aceste preţuri să nu sufoce economia românească”, a spus Klaus Iohannis.