BusinessMagazin

Tag: comert

Cum reuşesc chinezii să evite barierele comerciale

Acum, aceste fabrici perturbă pieţele cu bunuri cu preţuri reduse într-o gamă largă de sectoare. „Companiile chineze se extind în forţă, realizând investiţii peste tot“, arată Luisa Santos, director adjunct al BusinessEurope, principala asociaţie de business a regiunii. „Asta înseamnă că deficienţele observate pe piaţa chineză sunt acum exportate către alte pieţe“.

UE a propus recent un plan de a restrânge companiile din Europa subvenţionate de guverne străine, una dintr-o serie de măsuri menite să contracareze extinderea globală a firmelor chineze.

SUA şi ţări din Europa şi nu numai îşi subvenţionează la rândul lor propriile industrii. Diferenţa când vine vorba de China este legată de rolul supradimensionat pe care companiile de stat îl joacă în cadrul economiei acesteia şi disponibilitatea acestuia de a susţine extinderea acestora pe plan extern.

SUA şi Europa se bazează de multă vreme pe OMC şi tarife pentru a penaliza China pentru subvenţionarea exporturilor, măsură care a ajutat ţara să se dezvolte rapid. Însă regulile OMC nu au fost scrise pentru a constrânge subvenţiile pe care un guvern le acordă producătorilor săi din afara graniţelor.

Rezultatul: fabricile chineze din afara Chinei suportă de obicei tarife mai mici decât cele impuse fabricilor locale sau nu sunt supuse niciunui tarif. Oficialii şi executivii occidentali spun că susţinerea financiară venită din partea guvernului chinez permite producătorilor chinezi de peste graniţe să opereze cu marje extrem de reduse sau pe pierdere permiţându-le în paralel să câştige cotă de piaţă sau să deservească obiectivele strategice ale guvernului.

Problema, spun aceştia, este deosebit de dificil de soluţionat când producătorul respectiv operează pe o piaţă occidentală.

China spune că criticile formulate de occidentali la adresa practicilor sale echivalează cu o încercare de a-i stăvili dezvoltarea economică. Pentru a-şi păstra accesul la piaţa europeană, guvernul chinez se oferă să ridice restricţiile legate de investiţiile ţărilor europene în economia chineză, parte a unui acord preliminar încheiat în decembrie cu UE. UE spune că va merge mai departe cu legislaţia privind subvenţiile indiferent de acest acord.

Investiţiile chineze au ajutat la transformarea Tailandei într-unul dintre cei mai mari exportatori de anvelope din lume. Companiile chineze construiesc fabrici de anvelope şi în Algeria, Serbia şi pe alte pieţe pentru a exporta către Vest fără tarife antidumping.

În cazul Serbiei, în timp ce guvernul salută investiţiile chineze care vin în ajutorul companiilor cu probleme şi aduc capital extrem de necesar, mulţi sârbi se plâng de impactul politic şi asupra mediului.

În Croaţia, companiile chineze profită în mare măsură de pe urma proiectelor de construcţii. China Railway Eryuan Engineering a lansat o ofertă pentru reconstrucţia liniei ferate dintre Hrvatski Leskovac şi Karlovac, Croaţia estimând valoarea proiectului la 2,04 mld kuna (272 mln de euro), potrivit Euractiv.

May 10, 2021
Comerţul cu păsări vii, suspendat pentru 30 de zile, după depistarea unui focar de gripă aviară

Autorităţile au decis suspendarea comerţului ambulant cu păsări şi a comerţului cu păsări vii pentru o perioadă de 30 de zile, după ce la o fermă din localitatea Ungheni, judeţul Mureş, a fost depistat un focar de gripă aviară.

Deciziile au fost luate de Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă, după diagnosticarea virusului gripei aviare la păsările dintr-o exploataţie comercială din localitatea Ungheni, judeţul Mureş.

Astfel, pentru 30 de zile sunt suspendate organizarea şi desfăşurarea comerţului ambulant cu păsări şi a activităţilor comerciale cu păsări vii (de la puii de o zi până la păsările de reformă) „pentru toate speciile de păsări comercializate prin intermediul mijlocitorilor de afaceri, precum şi a oricăror altor activităţi de intermediere în vederea comercializării directe către crescătorii de păsări din gospodăriile populaţiei. Comercializarea va fi efectuată doar de către fermele comerciale autorizate, cu păsări a căror stare de sănătate este atestată”, se arată îântr-un comunicat al Autorităţii Naţionale Sanitar Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA).

Conform acestuia, la nivel european, pierderile economice cauzate de evoluţia gripei aviare sunt foarte mari, statul cel mai afectat fiind Polonia.

Institutul de Diagnostic şi Sănătate Animală a confirmat joi prezenţa virusului gripei aviare, serotipul H5N8, la păsările dintr-o fermă, cu un efectiv de 180.000 de capete, din localitatea Ungheni, judeţul Mureş.

May 8, 2021
Comerţul tradiţional a primit o gură de oxigen în pandemie, când oamenii au fost nevoiţi să meargă la magazinul de lângă casă

♦ Cele 60.000 de mici magazine au beneficiat de o creştere a vânzărilor anul trecut ♦ Comerţul tradiţional reprezintă 35-38% din tot comerţul cu bunuri de larg consum, o piaţă de 20-22 mld. euro anual, conform estimărilor ZF ♦ Astfel, aceste magazine au vânzări de 7-8 mld. euro anual.

Comerţul tradiţional, mai exact acele mici magazine şi chioşcuri din comerţul alimentar ce se găsesc în special în rural şi în oraşele mici, deşi nu numai, au reuşit să îşi majoreze vânzările în pandemie când oamenii au fost sfătuiţi şi totodată nevoiţi să meargă la cumpărături la magazinul cel mai apropiat de casă. Acest obicei de consum a rămas şi după lockdown, când de teamă sau din comoditate unii consumatori au ales un magazin de bloc sau un chioşc apropiat şi mai puţin aglomerat în detrimentul unui magazin modern, arată datele din piaţă culese de la executivi din industrie şi de la companii de cercetare de piaţă.

„Fără îndoială, creşterea a fost influenţată şi de pandemie. Perioada aceea în care oamenii nu puteau circula fără declaraţie ne-a adus cu siguranţă o creştere a vânzărilor chiar dacă am şi pierdut o parte din clienţii ocazionali care veneau din trafic. Lunile martie, aprilie şi mai au adus creşteri oarecum atipice. În condiţii normale acele creşteri de 35 -40% în cele trei luni nu ar fi fost posibile“, spune Ionel Popa, proprietarul magazinului LaDoiPaşi din comuna Băleni, judeţul Galaţi.

Compania şi-a majorat vânzările în pandemie pe aproape toate categoriile de produse – peste 60 -, scăderi consemnând produsele congelate, covrigeii, carnea congelată şi cartelele prepay. Mierea, băuturile spirtoase, compoturile şi gemurile se află în topul celor mai mari creşteri de vânzări, de peste 100% fiecare. Per ansamblu, compania Dinatos, care operează magazinul ce măsoară 140 mp, şi-a majorat veniturile cu 26% în 2020, până la peste 4,8 mil. lei (aproape 1 mil. euro).

„Sunt convins că unii consumatori şi-au schimbat atitudinea faţă de comerţul tradiţional şi ne-au obligat în acelaşi timp pe noi să listăm şi produse mai scumpe, de o calitate superioară“, adaugă el.

Comerţul tradiţional a revenit în atenţia consumatorilor după ani de zile în care reţelele internaţionale se extindeau agresiv şi duceau astfel la închiderea de mii sau chiar peste 10.000 de mici chioşcari anual. În 2020 însă, când autorităţile le-au recomandat consumatorilor să meargă la magazinul cel mai apropiat de casă, chioşcurile, alimentarele şi în general unităţile mici, mai puţin aglomerate, au devenit o opţiune.

În comerţul tradiţional mai sunt astăzi circa 60.000 de astfel de magazine tradiţionale, faţă de circa 150.000 la jumătatea anilor ‘90 când au început să se dezvolte reţelele internaţionale. Acestea au astăzi la mai puţin de 4.000 de hipermarketuri, supermarketuri, magazine de discount, cash&carry sau proximitate modernă. Totuşi, aceste unităţi acoperă mai bine de 60% din vânzări.

„Cele circa 60.000 de magazine din comerţul tradiţional din România acoperă în continuare peste o treime din vânzări, dar sunt depăşite ca rată de creştere prin dezvoltarea accelerată a reţelelor de comerţ modern“, spun analiştii companiei de cercetare Nielsen. Astfel, vânzările au fost în creştere pentru comerţul tradiţional, după o perioadă dificilă, însă ritmul este sub cel al comerţului modern, astfel că în total cota de piaţă scade în continuare.

Piaţa de bunuri de larg consum – alimente, bunuri de îngrijire personală sau a locuinţei – este estimată la 22-24 mld. euro, conform celor mai recente date ale ZF. Pentru analiza acestei pieţe sunt luate în calcul vânzările atât din hipermarketuri, supermarketuri, magazine de proximitate şi discount, cât şi din benzinării şi chioşcuri sau alte unităţi din comerţul tradiţional. Dacă se consideră că astăzi comerţul tradiţional reprezintă 35-38% din tot comerţul cu bunuri de larg consum, aceste magazine au vânzări de 7-8 mld. euro anual, conform estimărilor ZF.

Cota va continua să scadă, spun însă jucătorii din industrie, dar acest segment nu va dispărea.

„Credem că în România, în următorii cinci ani, vom avea minimum 20% comerţ tradiţional, ţinând cont şi de incidenţa destul de mare a populaţiei şi în mediul rural faţă de alte state“, crede Adrian Ariciu, CEO al Metro Cash&Carry.

Spre deosebire de retaileri, care se adresează clientului final, grupul german Metro e activ în comerţul cash&carry (angro), astfel că se adresează companiilor. Nemţii au două categorii mari de clienţi – revânzătorii (micile magazine) şi jucătorii HoReCa.

În România, piaţa tradiţională de comerţ reprezintă peste 30% din totalul vânzărilor, iar în orice piaţă matură ea are o pondere de 15% – 20%, restul fiind comerţ modern.

Nemţii de la Metro au 30 de magazine proprii sub brandul propriu. Totodată, în 2012 ei au lansat reţeaua LaDoiPaşi, ca o soluţie pentru hemoragia din comerţul tradiţional.

Această reţea LaDoiPaşi nu este deţinută de grupul german, ci de antreprenori români parteneri în franciză ai Metro.

În acest moment, reţeaua de magazine LaDoiPaşi numără peste 1.400 de unităţi, iar la sfârşitul acestui an ţinta este de peste 1.550 de unităţi. „Obiectivul pe următorii trei ani este să ajungem la 2.000 de magazine“, a adăugat Ariciu.

Comerţul tradiţional este extrem de fragmentat, cele mai multe fiind afaceri de familie, iar de regulă antreprenorii nu operează decât 1-2 unităţi. Aceste unităţi sunt mai prezente în oraşele mici şi în zona rurală unde străinii încă nu au pătruns, sau nu în forţă cel puţin. Limitarea libertăţii de mişcare a însemnat pentru aceste magazine un avantaj adus de pandemie.

„Pandemia a însemnat o oportunitate de creştere. Mai exact, cifra de afaceri a crescut cu 19% faţă de 2019, când s-a apropiat de 24 mil. euro. Această evoluţie pozitivă se datorează atât unor deschideri de magazine de la finalul lui 2019, cât şi faptului că pandemia a făcut ca lucrurile să se îndrepte în retail către proximitate, oamenii axându-se, mai ales în lockdown, pe magazinele din apropierea casei“, confirma recent şi Feliciu Paraschiv, fondatorul retailerului Paco Supermarket, un business cu afaceri de peste 25 mil. euro. Lanţul de magazine numără 15 unităţi pe format mic în Vrancea şi un cash&carry în acelaşi judeţ, fiind unul dintre cei mai puternici retaileri deţinuţi de antreprenori români.

March 30, 2021
Criza din Canalul Suez continuă: Autorităţile nu au reuşit încă să mute nava de 400 de metri care a blocat coridorul. 180 de nave stau în aşteptare la intrarea pe canalul maritim prin care trece 12% din comerţul global

Criza din Canalul Suez continuă după ce o navă cargo de gabarit mare a eşuat miercuri dimineaţă, blocând traficul pe coridorul dintre Marea Roşie şi Mediterană prin care trece circa 12% din comerţul global.

Nava Ever Givern, cu o lungime de aproape 400 de metri, o lăţime de 59 de metri, şi un gabarit de 200.000 de tone, s-a blocat perpendicular pe lungimea canalului, potrivit presei internaţionale.

Publicaţia americană Bloomberg scrie că navele şi escavatoarele trimise de autorităţi s-au chinuit fără rezultat să mute din poziţie nava, ceea ce pune în pericol atât stabilitatea comerţului global, cât şi cele 180 de nave care stau şi aşteaptă la intrarea în canal.

Blocajul poate perturba o serie de schimburi comerciale pentru mai mulţi actori, inclusiv pentru Europa.

În ultimele 24 de ore, efectele acestui blocaj au început deja să se facă uşor simţite în piaţa de energie. Spre exemplu, petrolul Brent a înregistrat ieri o creştere bruscă de 2,5% în timpul zilei. Cu toate acestea, temerile legate de noi restricţii în tot mai multe ţări din lume au dus înapoi în jos preţul petrolului.

Taiwanezii de la Evergreen Marine care operează nava cargo au explicat miercuri că vasul a intrat din Marea Roşie în Canalul Suez marţi şi a eşuat din cauza rafalelor puternice de vânt, potrivit FT.

Autorităţile egiptene au pus la lucru nave şi escavatoare pentru a debloca acest canal maritim, însă până acum eforturile nu au dat rezultate.

March 25, 2021
Frank Wagner, şeful Lidl, anunţă planurile pentru 2021: Am crescut şi vom creşte peste media pieţei. Oamenii vor să stea cât mai puţin la shopping, vor ca totul să fie simplu, la îndemână, într-un singur loc. Angajăm încă 1.500-2.000 de oameni

Discounterul german Lidl, unul dintre cei mai mari jucători din comerţul local după cifra de afaceri, şi-a menţinut businessul pe plus anul trecut, acesta crescând cu un ritm similar celui de dinainte de pandemie.

♦ Lidl, cu afaceri de 10 mld. lei, plus 25%, în 2019, ultimul an pentru care există date publice, era pe locul doi în comerţul alimentar, după Kaufland ♦ „Noi am reuşit să menţinem trendul ultimilor ani. Până nu se publică oficial nu ştim dacă suntem lider. Trebuie să vedem ce au făcut competitorii.“

Discounterul german Lidl, unul dintre cei mai mari jucători din comerţul local după cifra de afaceri, şi-a menţinut businessul pe plus anul trecut, acesta crescând cu un ritm similar celui de dinainte de pandemie. Înainte de 2020, ritmul de creştere al cifrei de afaceri a reţelei de magazine a fost de 25-30%, peste media pieţei.

„Anul 2020 a fost pentru toată societatea extrem de provocator, la fel a fost şi pentru piaţa de retail. Pentru noi, la Lidl, a fost provocator, fără precedent, dar am putut să gestionăm situaţia deoarece suntem destul de flexibili şi dinamici. Am putut să reacţionăm rapid“, spune Frank Wagner, executivul german care conduce operaţiunile locale ale grupului german.

Discounterul a creat la început de pandemie o celulă de criză, formată din experţi şi specialişti din toate departamentele companiei. La început, aceştia se vedeau aproape zilnic pentru a decide măsurile de siguranţă pentru clienţi şi angajaţi. „Rezultatele au fost bune şi am reuşit să trecem cu bine peste provocarea din 2020. Criza a venit din multe direcţii, dar avantajul e că nu suntem ca un vapor mare şi greoi, ci ca o barcă ce se poate adapta rapid şi asta ne-a ajutat în 2020.“

Astfel, Frank Wagner spune că Lidl a putut menţine trendul ultimilor ani în care a crescut semnificativ peste piaţă. Lidl a obţinut în 2019, ultimul an pentru care există date publice, afaceri de aproape 10 mld. lei după o creştere de peste 25%, una dintre cele mai mari din comerţul local. Un avans similar ar duce businessul spre 12,5 mld. lei în 2020, potrivit calculelor ZF.

Executivul german afirmase anterior că dacă evoluţia din primele luni ale anului trecut se va menţine, Lidl ar putea ajunge lider de piaţă, depăşind Carrefour şi Kaufland. Acum el spune că aşteaptă ca toţi competitorii să publice rezultatele pentru a vedea pe ce poziţie e discounterul. „Până nu se publică oficial nu ştim dacă suntem lider. Trebuie să vedem ce au făcut competitorii. Noi am reuşit să menţinem trendul ultimilor ani. Poziţia în sine (locul întâi în piaţă – n.red.) e importantă, dar focusul e să ajungem la cât mai mulţi clienţi. Faptul că noi creştem semnificativ peste piaţa este deja un feedback bun.“

Frank Wagner adaugă că pandemia a pus presiune pe supply chain (pe lanţul de distribuţie), mai ales la început. Nimeni nu a ştiut exact ce se întâmplă. Atunci, la început, oamenii au cumpărat produse puţin perisabile – orez, paste, conserve – iar asta a pus presiune pe lanţ, de la producător şi furnizor, la transportator, depozite şi magazine. Volumul de vânzare nu a putut fi anticipat şi a durat câteva săptămâni până a fost gestionată panica. Toată lumea a lucrat în plus pentru asta.

În ceea ce priveşte clienţii, executivul afirmă că a văzut o schimbare de comportament de consum. Era şi înainte un trend în acest sens, dar în pandemie s-a accentuat. Mai exact, oamenii vin mai rar şi cumpără mai mult. Valoarea bonului e semnificativ mai mare. „Am văzut din 2018 şi 2019 această tendinţă, dar criza actuală a fost un catalizator. Mai mult, oamenii vor o experienţă eficientă – să stea cât mai puţin la shopping, vor să aibă totul într-un loc.“

Dacă anterior erau dispuşi să meargă în mai multe magazine pentru a-şi completa lista de shopping, începând cu 2020 nu mai vor să se expună mai mult decât e nevoie. „Trebuie să avem un sortiment complet pentru a mulţumi clientul.“

În plus, oamenii caută magazine cât mai apropiate de casă sau apartament. Aici pandemia nu a adus schimbări pentru că tendinţa deja exista. „Criza ne-a impus să restrângem arealul de mobilitate. Dacă înainte erau dispuşi să meargă mai departe şi să petreacă un timp în mall sau hipermarket, acum oamenii nu mai vor să facă asta. Ei caută o experienţă plăcută, vor ca totul să fie simplu, la îndemână, noi prin asta am câştigat ca Lidl.“

Totodată, oamenii caută articole sustenabile, prietenoase cu mediul şi se uită şi după produse locale. Acesta din urmă e iarăşi un trend al ultimilor ani, dar se vede şi în 2020. „Tot un trend îl reprezintă şi orientarea către articole mai sănătoase. La bio în fiecare an a văzut o creştere a vânzărilor, de aceea am extins şi sortimentul. Se vede în cifre, oamenii au înţeles beneficiile.“

Frank Wagner spune însă că nu a remarcat o orientare a consumatorilor către produse mai ieftine în 2020, un an în care statul a pompat mulţi bani în economie. În acest an însă, situaţia s-ar putea schimba, iar oamenii ar putea începe să caute promoţii. „Retailerii ar putea intra într-o luptă a ofertelor pentru fiecare client. Dar nu am văzut asta în 2020. Totuşi, faptul că noi am crescut peste piaţă, e un feedback în direcţia asta, oamenii caută oportunitatea la cumpărături.“ Lidl e activ pe segmentul de discount, magazinele de acest tip fiind cunoscute pentru faptul că pun mare accent pe preţ.

Creşterea businessului Lidl în 2020 a venit din două direcţii. Pe de-o parte a existat un plus semnificativ like for like (fără a se lua în calcul expansiunea). Pe de alta, germanii au reuşit să deschidă 30 de magazine noi în anul calendaristic 2020 şi asta se reflectă şi în cifra de afaceri.

Anul calendaristic al Lidl începe la 1 martie şi se termină la 28 februarie anul următor.

„Pentru noi, 2021 o să fie special, e aniversarea de 10 ani în România. O să adăugăm şi 1.500 – 2.000 de oameni noi în echipă, acum suntem undeva la 9.000 de salariaţi. Numărul exact depinde de câte magazine putem deschide. Totodată, am crescut venitul minim în companie.“

Retailerul german a dus venitul minim lunar al vânzătorilor din magazine la 4.400 de lei brut (circa 2.700 de lei net), cu 10% mai mult decât în urmă cu un an, conform calculelor ZF pe baza cifrelor anunţate atunci de companie.

Compania continuă expansiunea în acest an în ritmul deja obişnuit.

„Deschidem magazinul numărul 300 anul acesta. Construim depozitul numărul şase în apropiere de Bucureşti, la Fundeni, unde lucrăm în forţă să finalizăm proiectul. Totodată, ne-am bugetat o creştere semnificativ peste media piaţei şi în 2021.“

Compania şi-a bugetat pentru acest an peste 20 de magazine noi, dar numărul exact va depinde de autorizaţiile de construcţie primite.

„În ultimii ani am reuşit să depăşim pragul acesta. Investiţiile noastre vor fi similare celor din 2020, strategia e şi ea similară.“ Bugetul de investiţii din 2020 a fost de circa 1 mld. lei.

Pe lângă deschideri, compania investeşte şi în modernizarea magazinelor vechi pentru a le aduce la standarde actuale. În cazul celor pentru care nu se pot opera astfel de lucrări, ele sunt relocate.

„Pe termen mediu şi lung înlocuim ce nu e la standarde din punct de vedere al tehnologiei şi al clădirii. Pe unele magazine, chiar cu efort maxim, nu putem să le aducem la standarde.“

Lidl şi-a propus să înlocuiască cele 50-60 magazine mai vechi care mai sunt acum în portofoliu. Ritmul este de circa cinci unităţi pe an. „Trebuie să avem teren şi să găsim locul potrivit pentru asta.“ Investiţia într-o relocare e similară cu a unui magazin nou.

Circa 90% dintre magazinele companiei sunt în proprietate, acesta fiind modelul de business al nemţilor.

În ceea ce priveşte expansiunea, compania merge atât unde nu e deja, cât şi în oraşele unde are prezenţă, dar nu suficient de puternică. Spre exemplu, anul trecut a acoperit 5-6 oraşe noi, dar a continuat dezvoltarea şi în Bucureşti pentru că mai sunt sectoare unde grupul nu e suficient de bine reprezentat.

Compania pariază în continuare pe offline, nefiind activă până acum în online.

„Suntem atenţi la toate trendurile din online, dar focusul nostru e pe offline. Vrem să atingem tot mai mulţi clienţi în offline prin expansiune. Nu am găsit un model de business pentru noi în online. Plus că acest segment este în continuare ceva neprofitabil (pentru comerţul alimentar – n.red.).“

În offline compania investeşte însă permanent, lansând spre exemplu case tip self checkout prezente deja în 30 de magazine. Mai mult, nemţii vor să extindă acest proiect dat fiind că există interes din partea clienţilor atât pentru că e mai uşor, mai rapid, dar şi din considerente de siguranţă.

În ceea ce priveşte viitorul, executivul se arată optimist, nu doar pentru Lidl, cât şi pentru piaţa de retail în ansamblul său. Această piaţă a crescut în fiecare an cu peste 5%, iar comerţul modern a câştigat cotă de piaţă, ajungând la 65-70% din vânzările totală. A contat şi că a mâncat dintr-o prăjitură mai mare per total.

Pentru comerţul tradiţional el spune că sunt mai puţine cifre disponibile.

„Nu cred că se va schimba ceva semnificativ în următorii ani, văd în continuare creştere pentru piaţă. Dacă puterea de cumpărare va scădea sau dacă vor fi micşorate salariile, focusul va fi pe preţ şi promoţii. Totuşi, nu văd o scădere medie de piaţă. În ultimii ani bani în piaţă au fost mai mulţi.“

El adaugă totodată că deşi pandemia va avea un impact asupra economiei, nu crede că salariile vor scădea totuşi. Există deja creşteri operate de companii în 2021, în frunte cu Lidl, conchide el.

Ce spune Frank Wagner, CEO al Lidl România despre:

► Anul 2020: Rezultatele au fost bune şi am reuşit să trecem cu bine peste provocarea din 2020. Criza a venit din multe direcţii, dar avantajul e că nu suntem ca un vapor mare şi greoi, ci ca o barcă ce se poate adapta rapid şi asta ne-a ajutat în 2020

► Anul 2021: Deschidem magazinul numărul 300 anul acesta. Construim depozitul numărul şase în apropiere de Bucureşti, la Fundeni, unde lucrăm în forţă să finalizăm proiectul. Totodată, ne-am bugetat o creştere semnificativ peste media pieţei şi în 2021

► Noi angajări: O să adăugăm şi 1.500 – 2.000 de oameni noi în echipă, acum suntem undeva la 9.000 de salariaţi. Numărul exact depinde de câte magazine putem deschide. Totodată, am crescut venitul minim în companie

► Comerţ online: Suntem atenţi la toate trendurile din online, dar focusul nostru e pe offline. Vrem să atingem tot mai mulţi clienţi în offline prin expansiune. Nu am găsit un model de business pentru noi în online. Plus că acest segment este în continuare ceva neprofitabil (pentru comerţul alimentar – n.red.).“

March 22, 2021
China îşi întăreşte capacitatea de folosi comerţul pe post de armă în faţa rivalilor geopolitici

„Dacă China are un punct slab, acesta este dependenţa ridicată de resurse naturale străine“, se arată în raport.

China este un consumator major de materii prime ca petrolul şi minereul de fier. Însă ţara depinde masiv de importuri pentru a acoperi cererea internă pentru astfel de materii.

O modalitate prin care ţara îşi diversifică sursele de import este prin achiziţia de participaţii în cadrul unor companii străine, în acest fel urmând să crească proporţia de resurse deţinute de chinezi în importurile totale ale ţării, potrivit raportului. „China încearcă să-şi întărească controlul asupra lanţurilor globale de aprovizionare prin investiţii şi parteneriate internaţionale. Beijingul susţine companiile de stat în eforturile lor de expansiune globală şi de obţinere a controlului asupra unor baze externe de resurse de la sfârşitul anilor ‘90“, se mai arată în raport.

În diversificarea surselor de import, China preferă furnizori din „regimuri autocratice stabile“ şi nu din democraţii care ar putea implica schimbări de guverne sau posibile schimbări de politică, relevă raportul.

„Prin obţinerea de surse diversificate, China va fi mai bine poziţionată pentru a face din comerţ o armă în faţa rivalilor geopolitici, crescând în acelaşi timp dependenţa economică a partenerilor noi şi existenţi“.

În raport se menţionează exemplul măsurii luate de chinezi privind interzicerea cărbunelui australian. Cărbunele a fost doar unul din exporturile australiene afectate de măsuri retaliatorii din partea chinezilor.

Astfel de tensiuni geopolitice ar putea persista în condiţiile în care China îşi accelerează eforturile de reducere a dependenţei de furnizori „neprietenoşi“ de resurse, potrivit raportului. În acest sens, companiile şi investitorii aflaţi pe radarul Beijing-ului trebuie să se pregătească.

În acelaşi sens al reducerii dependenţei de furnizori străini, de această dată din domeniul tehnologic, chinezii îşi susţin cel mai mare şi mai important producător de cipuri.

Semiconductor Manufacturing International Corporation (SMIC) construieşte o fabrică nouă în Shenzhen care va costa 2,35 mld. $. Compania şi guvernul oraşului din sudul Chinei vor investi în acest proiect. Shenzhen este cunoscut drept un uriaş hub tech din China.

SMIC ocupă un loc central în planurile Chinei de a-şi creşte auto-suficienţa în industria semiconductoarelor pe fondul tensiunilor cu SUA, tensiuni care au scos la suprafaţă dependenţa Chinei de tehnologie străină în acest domeniu.

March 19, 2021
Pandemia a produs dezechilibre care ameninţă să încetinească revenirea economiilor

Cei mai mari producători de containere de transport de mărfuri din lume întâmpină probleme în a acoperi o cerere în creştere puternică pentru cutiile de metal în care sunt transportate aproximativ 90% din bunuri în jurul lumii, scrie Bloomberg.

O revenire în forţă a comerţului în a doua jumătate a anului trecut i-a luat pe producătorii de containere, în cea mai mare parte companii chinezeşti, prin surprindere. Aceştia şi-au tot crescut producţia de atunci, dar nu au reuşit să diminueze penuria.

Problema este similară cu cele din industria auto, unde constructorii şi-au redus comenzile de semiconductoare la începutul anului 2020, aşteptându-se la o scădere a vânzărilor, fiind ulterior luaţi prin surprindere de rezistenţa consumului gospodăriilor.

Samsung Electronics a tras recent un semnal de alarmă cu privire la un dezechilibru serios din industria semiconductoarelor, ultimul avertisment că criza de semiconductoare cu care se luptă constructorii auto riscă să se extindă către sectorul tech, potrivit Financial Times.

Semnalul venit din partea celui mai mare producător de cipuri pentru computer din lume vine în condiţiile în care guverne şi companii se declară îngrijorate că deficitele de pe piaţa semiconductoarelor ar putea încetini redresarea economiilor de pe urma crizei generate de pandemie.

Revenind la sectorul containerelor, penuria şi aglomeraţia din porturi s-ar putea prelungi în al doilea semestru al acestui an, cererea de bunuri din China fiind aşteptată să rămână ridicată, notează Bloomberg.

Industria producătoare de containere nu a intrat în 2020 de pe o poziţie bună, producţia şi vânzările din China scăzând în 2020, potrivit China International Marine Containers, cel mai mare producător din lume. A existat de asemenea un excedent uriaş de cutii, iar acest excedent, dublat de aşteptările legate de o prăbuşire a comerţului pe fondul pandmiei a generat o scădere a comenzilor către producătorii chinezi.

Totuşi, situaţia s-a schimbat la mijlocul anului, în contextul în care consumatorii din SUA şi alte ţări au achiziţionat masiv computere şi echipamente pentru munca de acasă, pentru decorarea locuinţelor, iar importurile de măşti şi alte bunuri având legătură cu pandemia au crescut puternic.

Exporturile în creştere din China au dus mai apoi la un val de comenzi pentru containere noi. Producţia de containere noi a crescut mai apoi, însă nu suficient pentru a compensa faptul că nu există suficiente cutii folosite care revin în China pentru a fi reumplute şi re-exportate.

Situaţia nu se va îmbunătăţi până în iunie, când vaccinările vor tempera pandemia, iar cutiile vor începe să revină în China, anticipează Mai Boliang, CEO şi preşedinte al CIMC.

March 17, 2021
Dezvăluiri fără precedent. Ce se întâmplă pentru români după Brexit

Firmele britanice vor să facă afaceri de piaţa românească, unul dintre sectoarele de interes pentru investitori fiind energia eoliană off-shore şi nucleară, a declarat într-un interviu pentru ZF Greg Hands, secretar de stat pentru comerţ internaţional în guvernul Marii Britanii, aflat într-o vizită de lucru în România. De asemenea, oficialul britanic a spus că „ţine de România ce vrea să vândă pe piaţa britanică, care este una receptivă la produsele româneşti“.

În opinia sa, cele mai mari atuuri ale României pentru investiţiile britanice sunt forţa de muncă educată şi tânără din România, infrastructura IT şi spiritul antreprenorial. Birocraţia este un dezavantaj al României.

„Cred că multe businessuri britanice sunt aici, multe se interesează de România. Suntem foarte entuziasmaţi de România din mai multe motive: primul este forţa de muncă tânără şi educată, al doilea este spiritul antreprenorial din România şi al doilea este capacitatea tehnologică din România, cum ar fi, de exemplu, viteza de internet broadband, care este una dintre cele mai bune din lume. Scena tech creşte foarte bine aici. Acestea sunt punctele forte care plac investitorilor britanici“, a spus Greg Hands.

Greg Hands este secretarul de stat britanic pentru politici comerciale (UK Minister of State for Trade Policy) şi membru al parlamentului britanic. Lucrează ca secretar de stat în guvernul britanic din 2011. Are studii în Marea Britanie şi SUA şi este absolvent de istorie modernă la Universitatea Cambridge.

În cadrul interviului el a mai vorbit despre cum ar putea să se întărească relaţiile comerciale româno-britanice şi ce servicii sau produse pot aduce britanicii în România, dar şi ce produse româneşti ar putea să ajungă pe piaţa britanică.

„Mi-ar plăcea să văd mai multe servicii britanice în România, în special servicii financiare, de consultanţă, legal, aceste nişe în care există expertiză britanică. Aş vrea să lucrăm cu România în zonele unde avem capabilităţi, cum ar fi zona de vânt off-shore, nucleară, alte capacităţi de producţie de energie. Am avut o întâlnire cu ministrul energiei Virgil Popescu şi am discutat despre aceste oportunităţi de a aduce expertiza britanică şi experţii britanici.“

Mesajul guvernului britanic vine în contextul în care Marea Britanie, proaspăt ieşită din Uniunea Europeană, caută să întărească relaţiile comerciale cu ţările din blocul european şi cu alte state în calitate de actor independent.

„Perioada de tranziţie a ieşirii Marii Britanii din Uniunea Europeană s-a încheiat în la 1 decembrie, avem un nou acord comercial şi acum este momentul să ne uităm înainte şi să construim o fundaţie bună pentru comerţul dintre România şi Marea Britanie. Avem schimburi comerciale de 5 miliarde de lire sterline, este OK, dar cred că pot fi mult mai mari.“

Interviul cu Greg Hands nu se rezumă doar la aceste chestiuni. În continuare, ministrul britanic a răspuns întrebărilor ZF.

Care credeţi că va fi rezultatul vizitei dumneavoastră în România?

În primul rând, perioada de tranziţie a ieşirii Marii Britanii din Uniunea Europeană s-a încheiat în la 1 decembrie, avem un nou acord comercial şi acum este momentul să ne uităm înainte şi să construim o fundaţie bună pentru comerţul dintre România şi Marea Britanie.

Avem schimburi comerciale de 5 miliarde de lire sterline, este OK, dar cred că pot fi mult mai mari. Cred că complementaritatea dintre Marea Britanie şi România este puternică şi cred că Marea Britanie are multe de oferit în termeni de expertiză în industria serviciilor, de exemplu.

Mai cred că diaspora românească mare din Marea Britanie este un element important şi are un potenţial mare pentru a ajuta viitoarele relaţii comerciale şi investiţi dintre cele două ţări.

Credeţi că exporturile româneşti către Marea Britanie vor creşte sau că vor creşte importurile României din Marea Britanie?

Cred că cel mai probabil ambele. România are excedent comercial cu Marea Britanie în acest moment, suntem foarte relaxaţi în această privinţă. Cred că avem un potenţial de a ne vinde mai multe produse şi servicii. Avem relaţii comerciale în domenii-cheie, precum industria automotive, dar cred că Marea Britanie poate vinde mai multe servicii României: financiare, de consultanţă etc. şi cred că România ar putea vinde mai multe produse către Marea Britanie.

Care au fost efectele Brexit-ului pentru economia britanică?

Câteodată este dificil să faci diferenţa dintre efectele economice ale Brexit şi efectele economice din cauza Covid. Ce este clar, în termeni de dificultate economică, Covid a jucat un rol major şi Marea Britanie a avut o contracţie economică de 10% în 2020.

Bugetul a fost aprobat, iar acesta conţine mai multe măsuri-cheie pentru susţinerea economiei. Pachetul de susţinere a economiei a fost uriaş, mai mare de 200 de mld. lire sterline.

Cred că economia britanică îşi va reveni, acum se pune problema cum să ne asigurăm că guvernul distribuie suportul economic şi să reducem deficitul bugetar.

În termeni de impact al Brexit, este prea devreme să spunem. Perioada de tranziţie s-a terminat în ianuarie, iar treaba mea în calitate de secretar de stat pentru comerţ este să mă asigur că obţin acorduri comerciale cu restul lumii. Am avut negocieri-cheie cu SUA, Australia, Noua Zeelandă.

Avem multe oportunităţi şi cred că suntem într-o poziţie bună. Vaccinarea merge foarte bine în Marea Britanie, avem peste 20 de milioane de persoane vaccinate din populaţia totală de 65 de milioane.

Marea Britanie s-a descurcat foarte bine şi numărul de cazuri de Covid care au avut nevoie de spitalizare a scăzut considerabil, rata de mortalitate, din fericire a scăzut foarte mult, am deschis şcolile şi avem un program de redeschidere totală a economiei până în iunie.

De ce credeţi că Marea Britanie are mai puţine investiţii străine în România decât Franţa?

Nu am văzut cifrele despre investiţiile străine britanice în România, dar cred că am citit că am urcat în clasament. Cred că suntem acum pe locul 7. O parte din treaba mea este să promovez comerţul cu Marea Britanie, dar cred că este extraordinar că firmele britanice investesc în România. Cred că este o oportunitate bună pentru companiile britanice.

Ce produse româneşti v-ar plăcea să vedeţi pe piaţa britanică şi ce produse britanice pe piaţa românească?

România este un producător agricol extraordinar. Cred de asemenea că maşinile produse în România au fost foarte bine primite pe piaţa britanică. Ţine de România ce vrea să vândă pe piaţa britanică, care este una receptivă la produsele româneşti.

Mi-ar plăcea să văd mai multe servicii britanice în România, în special servicii financiare, de consultanţă, legal, aceste nişe în care există expertiză britanică. Aş vrea să lucrăm cu România în zonele unde avem capabilităţi, cum ar fi zona de vânt off-shore, nucleară, alte capacităţi de producţie de energie. Am avut o întâlnire cu ministrul energiei Virgil Popescu şi am discutat despre aceste oportunităţi de a aduce expertiza britanică şi experţii britanici.

Este şi zona de comerţ de băuturi şi alimente. Marea Britanie a devenit exportator net de astfel de produse de calitate cum ar fi scotch whisky, tot felul de brânzeturi.

Pe măsură ce nivelul de trai creşte în România, MAREA BRITANIE poate fi o oportunitate bună pentru băuturi şi alimente.

Ce companii britanice v-ar plăcea să vedeţi în România?

Avem deja mai multe companii şi acestea acoperă o gamă largă. London Stock Exchange, bănci britanice, bănci de investiţii pe zona de consumer. Sunt foarte multe companii aici şi cred că ar putea veni mai multe.

Am avut zilele trecute o conversaţie interesantă cu reprezentanţii unei companii britanice care erau sceptici în legătură cu România. şeful a venit în România într-un week-end şi s-a „convertit“, a devenit pasionat de România.

Cred că multe businessuri britanice sunt aici, multe se interesează de România. Suntem foarte entuziasmaţi de România din mai multe motive: primul este forţa de muncă tânără şi educată, al doilea este spiritul antreprenorial din România şi al doilea este capacitatea tehnologică din România, cum ar fi, de exemplu, viteza de internet broadband, care este una dintre cele mai bune din lume. Scena tech creşte foarte bine aici. Acestea sunt punctele foarte care plac investitorilor britanici.

Pe partea de dezavantaje, cred că multora li se pare că România este birocratică, sunt foarte multe formulare de completat pe hârtie. Chiar şi aici Marea Britanie poate ajuta cu munca pe care a realizat-o deja pentru a ajuta guvernul în revoluţia digitală.

Care credeţi că este partenerul comercial preferat al Marii Britanii în Europa Centrală şi de Est?

Marea Britanie este de mult timp un prieten bun al Europei Centrale şi de Est. În mod ironic, chiar dacă nu am fost foarte entuziasmaţi de Uniunea Europeană, am fost entuziasmaţi de expansiunea europeană şi aducerea Europei centrale şi de est mai aproape de Occident.

Prima dată când am fost în România a fost în 1998 şi progresul de atunci este uimitor.

În termeni de parteneri aici, avem relaţii sănătoase, puternice, iar România este, în termeni de dimensiune a pieţei şi în termeni de creştere, una dintre cele mai importante locuri pentru investiţii. Companiile britanice vor să fie în ECE şi nu ezită să vină în România.

Credeţi că Marea Britanie se va reîntoarce în Uniunea Europeană?

Nu cred că se va întâmpla. Foarte mulţi oameni au votat pentru acel referendum, mai mulţi decât au votat pentru guvern. 33,5 milioane de oameni au votat. Acesta cred că este primul motiv.

În al doilea rând, tot procesul de a ieşi din UE a fost mai dificil şi mai laborios decât mulţi se aşteptau, aşa că în mod ironic, acest lucru înseamnă că există un apetit limitat de a spune „OK, hai să facem încă o dată asta, doar că invers“. Aş fi foarte surprins dacă Marea Britanie s-ar reîntoarce în UE. Nu cred că oamenii vor, nu cred că este o propunere de succes în faţa oamenilor.

March 10, 2021
Încă o companie românească a trecut pragul de 1 miliard de lei. Cum au reuşit fondatorii acesteia să ajungă la acest rezultat chiar în pandemie şi ce vor să facă ei anul acesta

Fan Courier, compania cu capital privat românesc şi liderul pieţei locale de curierat, a ajuns anul trecut la afaceri de 1 miliard de lei, o creştere favorizată în principal de cerer a mai mare din zona comerţului online. În 2019, doar 16 companii antreprenoriale au avut afaceri de peste un miliard de lei în, cu una mai mult faţă de 2018 şi cu patru peste nivelul din 2017.

Pandemia a generat o creştere semnificativă a volumelor din comerţul online, astfel că printre câştigătorii acestei crize se numără şi industria de curierat. Fan Courier, o companie cu capital privat românesc şi liderul pieţei locale de curierat, a reuşit anul trecut să depăşească pragul de 1 miliard de lei cifră de afaceri, după un avans de 27% faţă de anul anterior. Adrian Mihai a fondat businessul împreună cu fratele său, Neculai Mihai, şi cu prietenul lor, Felix Pătrăşcanu, în 1998.

De peste două decenii de la înfiinţarea companiei, Fan Courier se află pe primul loc în piaţa de curierat, o industrie care a cunoscut o creştere semnificativă în ultimii ani.

„Schimbările majore şi rapide pe care le-a adus criza provocată de SARS-CoV2 în economie şi societate s-au reflectat pe tot parcursul anului trecut şi în activitatea noastră curentă, echipele noastre de curieri fiind în linia întâi pe tot parcursul anului. Din cauza restricţiilor impuse, multe businessuri s-au reorientat către vânzările exclusiv online, consumatorii au ales să folosească mai mult şi mai des serviciile de curierat, astfel că activitatea noastră curentă a fost luni de zile comparabilă cu vârfurile de sărbători sau Black Friday. Ne aşteptam la o creştere mai mare decât estimările iniţiale şi chiar la depăşirea pragului de 1 miliard de lei. Acum, odată cu încheierea exerciţiului financiar pentru anul trecut, rezultatele financiare confirmă efortul excepţional făcut de echipa noastră pe tot parcursul anului trecut. În 2020, afacerile FAN Courier au depăşit 1 miliard de lei”, a declarat Felix Pătrăşcanu, Managing Partner FAN Courier.

Atingerea acestui prag a fost influenţată foarte mult de evoluţia vânzărilor din luna decembrie, existând posibilitatea ca Fan Courier să se situeze sub această cifră.

„Ultimele două luni ale fiecărui an, începând de Black Friday şi până pe 23-24 decembrie, reprezintă cea mai aglomerată perioadă. Suntem forţaţi la maximum atât din punctul de vedere al depozitului, cât şi al transportului şi al curierilor. Perioada aceasta reprezintă cam 25-30% din cifra de afaceri anuală. Noi sperăm şi suntem aproape să atingem pragul de 1 miliard de lei, dar depindem foarte mult de luna decembrie, dacă vom atinge sau nu acest nivel, s-ar putea să fim aproape. Între 5 şi 10 milioane de lei va fi diferenţa între ceea ce ne dorim noi şi ceea ce vom reuşi să facem“, spunea Adrian Mihai, cofondator al FAN Courier, în cadrul unei conferinţe de presă organizate la sfârşitul anului trecut.

Când au fondat compania, cei doi fraţi şi Felix Pătrăşcanu au plecat la drum cu autoturismele Dacia personale. În 1992, Adrian şi Neculai Mihai au pus bazele unei companii numite Mihelga, care avea ca obiectiv de activitate colectarea de fier vechi. Aceasta a funcţionat până în anul 2000 şi a reprezentat sursa de finanţare a companiei de curierat la început. În acest timp, Felix Pătrăşcanu încerca să dezvolte propriul business în curierat. Ulterior, cei trei au înfiinţat Fan Courier, iar pe 16 ianuarie 1998 au avut prima comandă.

Adrian şi Neculai Mihai şi Felix Pătrăşcanu sunt prieteni din copilărie, fiind vecini în satul natal din Vrancea, un judeţ pus pe harta antreprenoriatului şi de companii din industria textilă sau a vinului.

Adrian Mihai

Neculai Mihai

Avansul de 27% vine, cel puţin parţial, pe fondul cererii mari pentru serviciile de curierat în contextul pandemiei, dat fiind că în perioada stării de urgenţă multe magazine au trecut din offline în online, livrând produsele la domiciliu.

Creşterea cererii de servicii de curierat nu a fost înregistrată doar de FAN Courier, ci s-a resimţit la nivelul întregii pieţe de profil, existând plusuri în jurul a 20% pentru jucătorii din industrie. La sfârşitul anului trecut, reprezentanţii FAN Courier estimau că piaţa locală de curierat va ajunge la afaceri de 750 de milioane de euro anul trecut.

„Dacă în decembrie 2019 vorbeam de consolidarea poziţiei de lider printr-o creştere similară anilor anteriori, în 2020 ne-am trezit aruncaţi într-un maraton pe care l-am parcurs în ritm de sprint. A fost un an care ne-a pus la încercare limitele, personale şi profesionale, capacitatea de adaptare rapidă la schimbări, responsabilitatea. A fost anul în care am înţeles, mai mult decât oricând, cât de important este să construieşti pe baze solide, să ai o strategie clară în minte, să ai o echipă sudată, responsabilă şi capabilă să se adapteze din mers, să fii pregătit să faci faţă schimbărilor rapide intervenite în piaţă“, a declarat Felix Pătrăşcanu, managing partner al FAN Courier. FAN Courier a devenit în 2006 liderul pieţei româneşti de curierat, poziţie consolidată constant datorită investiţiilor şi serviciilor cu valoare adăugată noi, introduse permanent. Compania deserveşte peste 55.000 de clienţi, majoritatea persoane juridice, cu ajutorul unei echipe formate din peste 7.300 de angajaţi şi colaboratori şi al unui parc auto de peste 4.400 de autovehicule. În ceea ce priveşte estimările pentru anul acesta, compania aşteaptă o creştere a afacerilor între 10% şi 15%, în funcţie de evoluţia crizei sanitare şi ce impact va avea în economie. Astfel, compania de curierat ia în calcul un avans de 10% al veniturilor în varianta în care situaţia sanitară începe să se relaxeze sau un avans de 15% în cazul în care presiunea pe serviciile de curierat generată de comerţul online rămâne ridicată.

FAN Courier are anul acesta un buget de investiţii care se ridică la 20 milioane euro, iar una dintre priorităţi este hubul de la Cluj-Napoca, care urmează să fie dat în funcţiune până la finalul anului 2021. Hubul de la Cluj-Napoca, al treilea construit după cele de la Ştefăneşti şi Braşov, va fi dotat cu o bandă de sortare cu o capacitate de 7.500 de colete/oră şi va avea 300 de angajaţi, iar investiţia în acest nou Hub este estimată la 7 milioane de euro. „Suntem bucuroşi că, după trei ani de aşteptare, putem demara investiţia în Hubul de la Cluj, un punct de tranzit extrem de important pentru noi, ce va fi conectat cu Iaşi, Baia Mare şi Oradea. Acesta ne va ajuta în eforturile pe care le facem pentru reducerea timpilor de livrare şi creşterea productivităţii”, a adăugat Adrian Mihai, cofondator FAN Courier.

Pentru anul acesta, Fan Courier mai vizează şi extinderea Hubului de la Braşov cu încă 2.500 mp, analizând şi oportunitatea de a da startul unui nou centru logistic în Ştefăneşti, pentru a dezvolta serviciile de fulfillment şi logistic.

Dacă cererea de servicii de curierat se va menţine la un nivel ridicat şi anul acesta, compania de curierat ia în calcul creşterea numărului de angajaţi cu 10% anul acesta, ritm similar celui de anul trecut.

Cele mai mari provocări pe care le-a întâmpinat compania într-un an atât de atipic precum a fost 2020 au fost, în primul rând, siguranţa angajaţilor şi a clienţilor şi capacitatea FAN Courier de a lucra câteva luni în ritmul asemănător celui de Black Friday. „Am investit câteva sute de mii de euro pentru a ne asigura că angajaţii noştri îşi pot desfăşura activitatea în condiţii de siguranţă, iar clienţii beneficiază de servicii la standardul de calitate cunoscut. Am făcut apel la responsabilitatea angajaţilor, am explicat tuturor că sănătatea noastră, a colegilor, familiilor şi clienţilor noştri depinde de cât de responsabil acţionăm şi ne bucurăm să spunem că responsabilitatea este unul dintre pariurile câştigate“, a explicat Felix Pătrăşcanu.

Black Friday a însemnat pentru Fan Courier o creştere de 30% a volumelor transportate comparativ cu 2019. În primul weekend de după Black Friday au existat circa 700.000 de colete livrate, cu peste 50% mai mult faţă de aşteptările companiei.

„Foarte interesant este faptul că la această creştere au contribuit din plin nu doar magazinele online din România, dar şi magazine din afara ţării care au campanii în piaţa românească. La Black Friday-ul de anul acesta au participat retaileri străini care vând produse de modă, mobilier, home&deco, electronice sau hrană pentru animale“, a spus Adrian Mihai. Pentru 2020, piaţa locală de curierat se apropie de valoarea de circa 5 miliarde de lei (reprezintă, mai exact, 4,85 miliarde de lei). Dacă în anul 2021 trendul se va menţine pozitiv, iar industria de curierat va înregistra creşteri, valoarea pieţei locale ar putea depăşi pragul de 5 miliarde de lei.

February 23, 2021
China a devenit principalul partener comercial al Uniunii Europene

China a devenit, în anul 2020, principalul partener comercial al Uniunii Europene, surclasând Statele Unite, anunţă Oficiul european pentru statistici (Eurostat).

“În cursul anului 2020, China a fost principalul partener comercial al Uniunii Europene. Acesta este rezultatul creşterii importurilor (+5,6%) şi exporturilor (+2,2%)”, a transmis luni Eurostat, conform unui raport accesat de MEDIAFAX.

“În acelaţi timp, relaţiile comerciale UE-Statele Unite au înregistrat scăderi semnificative atât la nivelul importurilor (-13,2%), cât şi al exporturilor (-8,2%)”, precizează Eurostat.

Valoarea totală a schimburilor comerciale UE-China a fost de 586 de miliarde de euro în 2020, în timp ce schimburile comerciale UE-SUA au fost la nivelul de 555 de miliarde de euro în 2020.

Următorii parteneri comerciali ai Uniunii Europene au fost, în 2020, Marea Britanie, Elveţia, Rusia, Turcia, Japonia, Norvegia, Coreea de Sud şi India.

Uniunea Europeană a înregistrat, în decembrie 2020, un surplus comercial total (raportul exporturi/importuri în relaţia cu state terţe) de 30,1 miliarde de euro, iar zona euro, un surplus comercial de 29,2 miliarde de euro.

February 15, 2021