BusinessMagazin

Tag: comenzi

  • Atunci eu de ce mai plătesc taxe şi impozite?

    Dincolo de faptul că oferta de forţă de muncă este redusă – sunt săptămâni întregi în care pentru un job nu sună nimeni –, este şi de slabă calitate, din perspectiva aşteptării firmelor.
    Toată lumea vrea oameni bine pregătiţi, tineri, serioşi, care să fie implicaţi la cel mai mic preţ posibil.
    Iar şcoala şi piaţa muncii nu oferă acest lucru.
    Conform unui sondaj al Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România în parteneriat cu Ministerul pentru Mediul de Afaceri, 68% din patroni spun că experienţa angajaţilor este principalul element de care ţin cont într-un interviu, 54% se uită după calităţile şi abilităţile de specialitate deţinute de un potenţial angajat, iar 48% se uită la gradul de implicare al angajaţilor din companie.
    Interesant este că numai 31% cer ca un potenţial angajat să fie inteligent.
    De asemenea, se caută angajaţi care să depună efort, să fie fideli faţă de companie, să ştie limbi străine şi să aibă abilităţi de lucru în echipă.
    Piaţa muncii nu oferă aceste lucruri, iar companiile, în special cele româneşti, sunt din ce în ce mai nervoase.
    Şcoala, de la care au aşteptări nerealiste de a le furniza angajaţi cu aceste calităţi (la care se adaugă dorinţa de a fi gata pregătiţi), nu ţine deloc pasul cu cererea.
    „Atunci eu de ce mai plătesc taxe şi impozite?”, se întreabă Teodor Negrea de la Form Space Cluj, o companie care administrează un spaţiu de evenimente la parterul complexului sportiv Cluj Arena. El a fost unul dintre cei care, de-a lungul timpului, au iniţiat două proiecte de entertainment mari din Cluj – Boiler şi Electric Castle, unde a fost director artistic.
    De fapt, aproape toţi patronii, toţi antreprenorii, toţi oamenii de afaceri se întreabă acest lucru: „Eu de ce mai plătesc taxe şi impozite, dacă trebuie să mai investesc din banii companiei în pregătirea şi trainingul angajaţilor pentru a se apropia cât de cât de necesarul unui job?”.
    El, ca şi toată lumea, nu are ce face şi trebuie să facă aceste investiţii, trebuie să muncească cot la cot cu angajaţii, pentru că nu are alternativă.
    Pentru cei care au planuri pe termen lung în România, pentru cei care se aşteaptă ca afacerea lor să reziste şi peste 10 ani, soluţia este să investească, să se chinuie cu noi angajaţi, cu noile generaţii, să piardă bani cu ei – mulţi, după ce fac cursuri sau învaţă un job, pleacă imediat la concurenţă – şi să-şi creeze propriile şcoli, propriile centre de pregătire şi să obţină facilităţi şi deduceri fiscale pentru acest lucru.
    Parcul de maşini din România a explodat, ceea ce necesită mai multe service-uri auto, deci şi mai mulţi tinichigii auto. Dar tinerii nu prea mai vor să fie tinichigii auto, nu mai vor să stea cu mâinile în ulei, indiferent de preţ, indiferent de salariu.
    Dacă nu ar fi fost show-ul MasterChef, cu toate declinările lui, piaţa de restaurante nu ar fi crescut atât de mult în ultimii ani: acum 10 ani nimeni nu voia să fie bucătar, dar acum toţi vor să fie chefi.
    Şcoala nu are cum să ţină pasul cu dezvoltarea businessului, cu apariţia atâtor posturi şi joburi noi, care necesită tot timpul alte abilităţi.
    Şcoala românească este teoretică, fiind doar câteva facultăţi şi secţii mai aproape de realitatea pieţei muncii – IT, medicină, construcţii.
    De unde să apară angajaţi pentru industria de entertainment, dacă nu există şcoli, dacă nu există cursuri de manageri de discotecă, de cluburi, de complexuri sportive etc.?
    Companiile private trebuie să dezvolte aceste lucruri, aşa cum o fac în fiecare zi, luând oameni de la zero şi învăţându-i ceea ce ştiu.
    Şcoala românească scoate pe bandă rulantă absolvenţi de drept pentru că are profesori în acest domeniu.
    Şcoala nici nu şi-a pus problema să dezvolte şi să aibă cursuri pentru cei care vor să ştie şi vor să înveţe cum se organizează Electric Castel sau Untold.
    Deci patronii de companii trebuie să devină ei profesori. 

  • Comenzile pentru fabricile germane au scăzut de două ori mai mult decât se aşteptau economiştii

    Cererea din fabricile germane a scăzut în august cu 0,6% din luna iulie, de două ori mai mult decât se aşteptau economiştii. Industria germană este într-o continuă încetinire, pentru a 15-a lună consecutivă în care comenzile au cunoscut evoluţii negative.

    Perspectivele economice ale Germaniei, economie dependentă de export, rămân incerte, pe fondul riscurilor pe care le-ar provoca un Brexit fără acord şi intensificarea războiului comercial cu Statele Unite, care a anunţat că va impune tarife vamale pentru produsele europene de 7,5 miliarde de dolari, începând din 18 octombrie.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Comenzi online pentru români. Tesla anunţă că livrează maşini cumpărătorilor din România, Polonia, Ungaria şi Slovenia

    Preţurile sunt cuprinse între 39.500 de dolari şi peste 77.000 de euro.

    La finele anului 2018 compania a anunţat că va construi staţii de încărcare în Bucureşti, Craiova şi Brăila.

    În Romania, autoturismele electrice şi hibride au înregistrat o creştere puternică începută din 2016. Anul trecut au fost vândute 987 unităţi, aproximativ de două ori mai mult ca în 2017.

    Guvernul a aprobat, în acest an, bugetul pentru programul Rabla Plus, în valoare de 93 de milioane de euro, prin care românii pot achiziţiona maşini electrice unui voucher de aproximativ 10.000 de euro.

    Livrările globale de vehicule plug-in, inclusiv autoturisme, camioane uşoare în SUA şi Canada şi vehicule utilitare uşoare în Europa şi China au ajuns la 2,1 milioane de unităţi în 2018, cu 64% mai mari decât în 2017. Ponderea lor pe piaţa mondială a vehiculelor uşoare a fost de 3,8% în decembrie şi de 2,2% pe tot parcursul anului 2018, cu 69% din vânzări vehicule electrice (BEV) şi 31% hibride plug-in (PHEV).

    Citiţi mai mult pe mediafax.ro.

  • În mijlocul incertitudinii generate de Brexit şi de SUA-China, economia Germaniei intră în picaj liber

    Încetinirea înregistrată de sectorul industrial din Germania nu pare a fi aproape de final, în contextul în care cele mai recente date oficiale arată o scădere dramatică a comenzilor din producţie – scădere condusă de exporturi, potrivit Bloomberg.

    Veştile proaste anunţate de Ministerul Economiei au fost urmate la doar câteva ore de noile estimări pentru 2019, care arată cea mai slabă creştere din ultimii şase ani.

    Cele mai mari cinci institute de cercetare din Germania prevăd o creştere de doar 0,8%, adică doar jumătate din ritmul de creştere estimat anterior.

    Comenzile din sectorul de producţie au scăzut cu 4,2% în luna februarie faţă de ianuarie, şi cu 8,4% de la an la an  – acesta fiind cel mai mare declin din 2009 până în prezent.

    Ministerul Economiei a subliniat că sectorul de producţie „va continua să subperformeze în următoarele luni, în special din cauza unei lipse de cereri externe”.

    Principalul factor care a condus declinul din februarie a fost reprezentat de exporturi, care au scăzut cu 6%. Tensiunile comerciale şi Brexitul sunt principalii factori care au condus la rândul lor declinul în exporturi, în timp ce încetinirea creşterii economice din China a dus la o temperare a consumului, atât pentur automobile dar şi pentru alte produse nemţeşti.

     

     

     

  • Amazon şi-a băgat furnizorii în panică după ce a renunţat brusc la unele comenzi

    Renunţând la costu­rile cu achiziţia, stocarea şi livra­rea acestor produse Amazon poate obţine un profit mai mare pentru că în schimb gigantul online îi poate taxa pe furnizorii care intră pe plat­for­ma marketplace pentru a-şi căuta clienţi. Odată ce folosesc platforma mar­ket­place furnizorii achi­tă că­tre Amazon un comi­sion pentru fiecare tran­zac­ţie, ceea ce pentru gi­gantul online reprezintă o abor­dare mult mai puţin riscantă decât cea de a achiziţiona produsele şi a încerca să le vândă.

    Mutarea vine în contextul în care Amazon este determinată să-şi majoreze veniturile în busi­nes­sul de bază de comerţ electronic, chiar dacă mă­surile necesare pentru atingerea acestui obiec­tiv vor duce la deteriorarea relaţiilor de lungă du­rată pe care le are cu unii furnizori. Pentru că multe companii îşi externalizează activitatea de producţie şi plasează comenzile cu multe luni în avans ei vor fi nevoiţi să-şi ajusteze rapid strategia de vânzări dacă Amazon nu va mai plasa comenzile pe care ei le aşteaptă.
     

  • Nu este bine deloc pentru economia României: Comenzile industriale din Germania înregistrează cea mai mare scădere din ultimele şapte luni

    Contractele pentru bunurile ”made in Germany” au scăzut cu 2,6%, potrivit datelor de la Biroul Federal de Statistică. Rezultatele pentru luna decembrie au fost revizuite la o creştere de 0,9%, comparativ cu scăderea de 1,6% raportată anterior. 
     
    Economia României depinde într-un procent ridicat de economia Germaniei, principalul partener comercial.
     
    Economia Europei la nivel general are un start slab în 2019, ceea ce ar putea afecta mai mult decât se aşteaptă economia României.
     

  • Teleportare pe piaţa serviciilor de curierat

    Piaţa serviciilor de curierat din România a crescut în ultimii ani cot la cot cu dezvoltarea comerţului electronic, însă pe măsură ce comenzile online au accelerat presiunea pe ultima verigă din acest lanţ – companiile care duc pachetele până la uşa clienţilor – soluţiile alternative încep să devină dintr-o nişă o tendinţă în industrie.

    Una dintre soluţiile noi care simplifică procesul de livrare este serviciul de tip click & collect, care permite achiziţia online a unui produs şi ridicarea acestuia din magazin, în cazul retailerilor prezenţi şi în offline, sau de la aşa-numitele pachetomate – dulapuri instalate în diferite locaţii precum centre comerciale, benzinării, parcări în care sunt plasate coletele cu comenzile online pentru a fi ridicate de clienţi la o oră convenabilă prin introducerea unui cod securizat.

    „Circa 90% din piaţa serviciilor de curierar din România este de tip door to door, iar în prezent una dintre cele mai mari probleme cu care se confruntă curierii este lipsa de personal pentru realizarea livrărilor. Pachetomatele reprezintă una dintre soluţiile care rezolvă această problemă, mai ales în perioadele de vârf de peste an, precum cea a sărbătorilor de iarnă, când livrările întârzie foarte mult”, a declarat Marek Różycki, managing partner în cadrul companiei de consultanţă în curierat Last Mile Experts. El a atras atenţia asupra faptului că retailerii online scapă din vedere importanţa serviciilor de livrare, punând accent mai multe pe experienţa digitală a clienţilor, în condiţiile în care doar în momentul livrării au practic o interacţiune „fizică“ cu aceştia, care îi poate determina să cumpere din nou de la acel magazin online sau să nu mai cumpere niciodată, în funcţie de experienţa avută.

    Conform unui studiu efectuat de Metapack, peste 60% din persoanele care fac cumpărături online spun că dacă au avut o experienţă bună în ceea ce priveşte livrarea, vor face în continuare comenzi de la acel magazin online. Totodată, este esenţial ca utilizatorii magazinelor online să aibă mai multe opţiuni pentru livrare, dat fiind că mulţi dintre ei renunţă să realizeze comanda pentru că nu regăsesc o metodă de livrare convenabilă. Astfel, în străinătate au apărut de mai mulţi ani serviciile de tip click & collect.

    „Cea mai grea parte din curierat este last mile-ul din depozit la client. În străinătate, magazinele au servicii de tip click & collect, click & reserve, pick-up in store şi return in store”, a punctat Cătălin Maftei, fondatorul şi CEO-ul companiei locale C Solution SRL, care administrează serviciile plationline.ro, livrarionline.ro şi Poşta Panduri.

    În prezent, în România serviciul de pick-up in store este oferită de câteva magazine online, precum emag.ro, altex.ro, farmaciatei.ro, elefant.ro, decathlon.ro şi myauchan.ro. În ceea ce priveşte serviciile de tip last mile, pe plan local acestea sunt furnizate de Cargus, FAN Courier, Cargus, GSL, DPD, PayPoint, care oferă puncte de tip pick-up/drop-off (PUDO) sau pachetomate exterioare.

    „Noi am fost la cele mai mari târguri dedicate serviciilor de curierat din Europa şi am vorbit cu cei mai mari jucători din industria de profil din ţările europene pentru a afla ce soluţii au ei pentru last mile. Aşa am venit cu soluţia de click & collect pentru piaţa din România”, a precizat el.

    Recent, Poşta Panduri a lansat trei servicii de tip click & collect dedicate pieţei locale de comerţ electronic: teleportarea (ridicarea în câteva ore a produselor achiziţionate online), pachetomate rezidenţiale (din scările de blocuri) şi staţiile poştale digitale Panduri, care integrează primul sistem autonom (digital), complet independent, de livrare automată în atmosferă controlată. Astfel, clienţii magazinelor online nu mai depind de programul curierilor, putând ridica oricând cumpărăturile făcute din locaţiile convenabile lor.

    „Oamenii apreciază aceste soluţii pentru că ei decid când se duc să-şi ridice comanda. Sunt maximum cinci zile în care se pot ridica produsele din pachetomate, însă acestea se ridică în cel mult o zi”, a menţionat Cătălin Maftei.

    Poşta Panduri şi-a construit o reţea proprie de pachetomate încă din 2016, acestea fiind practic nişte dulapuri metalice inteligente amplasate în zonele intens circulate, unde curierul vine şi lasă comanda, iar clientul o ridică atunci când poate. Celulele pachetomatelor sunt de patru dimensiuni – 15 cm, 20 cm, 30 cm şi 60 cm, astfel încât să poată încăpea produse de diferite mărimi. În plus, temperatura din interiorul acestora este controlată, astfel încât dacă aceasta creşte la peste 24, comercianţii care vând produse termosensibile sunt alertaţi automat de sistem.

    Pentru a folosi serviciul de ridicare de la pachetomat, în loc de cel clasic de livrare prin curier, clienţii magazinelor online trebuie să bifeze varianta livrării prin pachetomat atunci când fac achiziţia electronic, bineînţeles, dacă retailerul are încheiat un parteneriat cu Poşta Panduri. În total, compania colaborează cu peste 1.500 de comercianţi online, printre care se numără B&B Collection, QuickMobile, SensoDays, Ideall, CEL, Farmacia Tei, Bebe Tei, LibrariOnline.ro şi ArtSport.ro.

    În prezent, reţeaua Poşta Panduri cuprinde 70 de pachetomate cu peste 1.100 de celule amplasate în marile oraşe din ţară – Bucureşti (26), Braşov (5), Piteşti (4), Cluj (4), Constanţa (4), Timişoara (4), Galaţi (3), Sibiu (2), Satu Mare (2), Ilfov (2), Baia Mare (2), Iaşi (2), Arad (2) şi câte unul la Ploieşti, Sinaia, Brăila, Bacău, Craiova, Râmnicu Vâlcea, Câmpulung, Târgu-Mureş şi Oradea.

    „Lunar, livrăm peste 5.500 de pachete. Pachetomatele noastre pot fi găsite, în 22 de localităţi, în locaţii de interes ca Pipera Plaza, Liberty Center, Plaza România, Carrefour Market, Cora, Auchan, WinMarkt. Unele pot fi accesate la orice oră, în timp ce altele, în funcţie de orarul centrelor comerciale.”

    Anul acesta compania vrea să dubleze reţeaua de pachetomate, odată cu noile servicii lansate, pachetomatele putând fi regăsite şi în alte locaţii, cum ar fi scările de bloc. Mai exact, pachetomatele rezidenţiale se montează în scările blocurilor şi permit atât primirea, cât şi expedierea (returul) coletelor, acestea având câte 16 sau 20 de celule (casete de depozitare) de diverse dimensiuni, în care curierii depun coletele comandate sau locatarii retururile. Pentru a avea un astfel de serviciu acasă, este nevoie ca asociaţia de proprietari/locatari să încheie contracte cu Poşta Panduri. Contractele se încheie pe durata a zece ani, primul an fiind gratuit. Din al doilea an, anual se va plăti o taxă anuală de 120 de euro, iar Poşta Panduri va asigura mentenanţa şi asigurarea pachetomatului. De asemenea, pachetomatele sunt deja instalate în diferite clădiri de birouri din Bucureşti.

    „Proximitatea este foarte importantă. Am instalat pachetomate în complexul de clădiri de birouri West Gate, unde lucrează 6.000 de oameni. Toate coletele sunt ridicate în ziua respectivă”, a subliniat el. 

    O altă metodă prin intermediul căreia clienţii magazinelor online îşi pot ridica comenzile o reprezintă staţiile poştale digitale Panduri. Acestea sunt formate dintr-un container special, cu aer condiţionat, în care sunt montate mai multe pachetomate interconectate în cloud şi un bancomat. Staţiile poştale vor fi plasate în parcările centrelor comerciale şi în ansamblurile rezidenţiale. Accesul în incintă se va face prin echipamente de acces control, iar zona va fi monitorizată video.

    Poşta Panduri a lansat şi un serviciu numit teleportare, care le oferă utilizatorilor posibilitatea de a ridica în câteva ore produsele comandate şi plătite online prin serviciul plăţionline.ro de la pachetomatele din locaţia aleasă.

    „Pentru aceasta, punem la dispoziţia clienţilor noştri sute de celule în pachetomate, unde să aibă deja depozitate o parte din produsele scoase la vânzare prin campanii şi promoţii. Cumpărătorul va putea deschide celula cu codul unic de ridicare primit prin SMS pe telefon, după efectuarea plăţii online”, potrivit reprezentanţilor C Solution SRL. Compania urmează să lanseze în curând primele implementări ale serviciului de teleportare, realizate pentru librariaonline.ro şi bebetei.ro.

    Cum se utilizează însă pachetomatele? Sistemul este simplu de utilizat. Odată ajunşi la locaţia aleasă, clienţii se conectează la pachetomat prin intermediul aplicaţiei dedicate Poşta Panduri şi a tehnologiei Bluetooth, lockerul deschizându-se automat după ce identifică codul primit prin SMS de utilizatori atunci când au plasat comanda online.

    Compania C Solution SRL a avut anul trecut o cifră de afaceri de 1,35 milioane euro, iar pentru 2019 ţinteşte afaceri de peste 1,5 milioane de euro. Majoritatea businessului – 70% – este generată de platforma plationline.ro, primul procesator pentru tranzacţiile online din România. Investiţia pentru dezvoltarea şi implementarea serviciului PostaPanduri.ro se ridică la 425.000 euro, aferentă perioadei 2016-2018, şi va fi suplimentată anul acesta cu încă 300.000 euro pentru extinderea şi consolidarea reţelei.

    „Încă nu ne-am recuperat investiţia iniţială, care provine doar din fonduri proprii, însă am ajuns la pragul de rentabilitate”, a punctat Cătălin Maftei.
    Poşta Panduri nu este însă singurul jucător de pe piaţa locală care a instalat pachetomate în diferite locaţii din ţară, eMAG, cel mai mare magazin online de pe piaţa locală, lansând în noiembrie anul trecut în Bucureşti o reţea proprie de automate de livrare. Aceasta urma să ajungă la 100 de unităţi până la finalul anului trecut, iar din 2019 să fie extinsă la nivel naţional, fiind folosită în primă fază ca metodă de livrare a comenzilor de clienţii care şi-au achitat comenzile online cu cardul. Automatele de livrare eMAG sunt situate în spaţii unde să poată fi accesate 24 de ore din 24, respectiv în benzinării OMV Petrom. Spaţiile de depozitare din automate sunt suficient de mari încât să permită livrarea unui laptop sau a unui televizor mai mic.

    În viitor, potrivit lui Iulian Stanciu, CEO-ul eMAG, automatele de livrare vor putea fi utilizate şi pentru a prelua produsele care sunt returnate de clienţi şi vor integra totodată şi terminale de plată, astfel încât clienţii să poată achita comenzile direct acolo, cu cardul.

    „Noi nu vom introduce plata la pachetomate pentru că acest lucru ar distruge de fapt serviciul în sine. S-ar pierde mai mult timp pentru realizarea plăţii, creându-se cozi, ceea ce ar anihila din avantajele serviciului – simplitate şi rapiditate”, a punctat Cătălin Maftei, dând exemplu cazul Singaporelui, unde s-au scos terminalele de plată de la pachetomate după ce s-au creat cozi, iar oamenii începuseră să renunţe la serviciu.

    Serviciile de tip click & collect sunt soluţii care vor deveni tot mai folosite în următorii ani şi în România, în condiţiile în care deja pe pieţele din străinătate sunt utilizate cu recurenţă pentru simplificarea şi eficientizarea procesului de livrare către clienţi. 

    Cine este Marek Różycki?

    A absolvit Universitatea Birmingham (Marea Britanie) cu diplomă în Finanţe-Bănci.

    În 1990 s-a mutat în Polonia, unde a lucrat la DHL Polonia pe poziţia de controlor financiar.

    Apoi a lucrat la mai multe companii, precum Coopers & Lybrand, Kraft, Allied Domecq, Grand Metropolitan, MonSanto, Poşta din Suedia şi La Poste/DPD.

    A fost vicepreşedinte pe Europa în cadrul Amazon, responsabil cu setarea operaţiunilor logistice ale retailerului american în ţările europene.

    Are experienţă antreprenorială, înfiinţând Masterlink în Polonia, companie ce ulterior a fost cumpărătă de DPD şi este astăzi DPD Polonia, lider pe piaţa poloneză de curierat.

    În prezent este managing partner în cadrul companiei de consultanţă în domeniul logisticii Last Mile Experts.

    A fost consilier sau membru în board pentru mai multe companii de curierat din Europa, precum Pekaes SA, InPost, DPD (în mai multe ţări) şi Urgent Cargus.

  • Povestea tinerilor din România care şi-au deschis o afacere după ce au vazut un filmuleţ pe Facebook

    “Proiectul nostru a plecat de la un material video pe care l-am văzut pe Facebook, în care o fată făcea cutii colorate pentru evenimente şi atunci m-am întrebat: «ce pot eu să fac, astfel încât să aducă şi profit?»”, povesteşte Dana Dănescu (25 ani) despre cum a ajuns să fie antreprenor.

    Împreună cu prietenul ei, Alex Surdu, conduce o firmă de accesorii pentru evenimente de familie,Mr & Ms Craft, prin care cei doi vând produse realizate chiar de ei.  

    Cei doi au înfiinţat mica afacere cu mărturii în 2015, iar de atunci, de la cutiile pentru evenimente, au extins gama de produse realizate manual, cum ar fi pahare pentru evenimentele de familie.

    Investiţia în înfiinţarea businessului a fost minimă, cei mai mulţi bani fiind direcţionaţi înspre cumpărarea materiei prime, care în mare parte este achiziţionată de la producători locali. Iniţial materialele erau cumpărate de pe site-uri precum Alibaba, Amazon, AliExpres, însă, în pofida faptului că preţurile sunt mai mici, marfa nu ajunge la timp şi furnizorii nu oferă factură.

    „Amândoi lucram şi toţi banii pe care îi câştigam îi investeam în business. Ştiam că avem la dispoziţie 1.000 de lei pe care putem să îi investim în materiale şi alte lucruri de care avem nevoie. Începând cu 2018 am început să facem calcule serioase să vedem dacă merită să continuăm sau nu”, spune Dana Dănescu.Ea a terminat Facultatea de Comunicare şi Relaţii Publice la Iaşi, iar Alex Surdu a făcut marketing şi managementul afacerilor în cadrul Academiei de Studii Economice din Bucureşti (ASE).

    „Eu am renunţat la fostul job, iar din luna martie a anului 2018 până în iulie 2018 m-am ocupat doar de businessul nostru. Însă este dificil, pentru că încă nu ne putem baza doar pe comenzile primite şi pe ce putem produce, mai ales că acum este şi iarnă, iar costurile cu întreţinerea au crescut.” În prezent, Dana Dănescu lucrează în paralel în domeniul comunicării, iar Alex Surdu face şi înregistrări video pentru evenimente. 

    Tinerii antreprenori spun că nu investesc în marketing, însă îşi promovează businessul pe site-uri de socializare precum Facebook, Instagram sau OLX, care le aduc şi cea mai mare parte din comenzi. „2018 a fost un an productiv. Cele mai multe comenzi ne vin primăvara, vara şi toamna”, a spus Alex Surdu, completat de partenera sa, care a adăugat că în luna august a anului 2018 au avut în jur de 22 de comenzi. „Am avut şi comenzi cu total de plată de 500 de lei, dar şi comenzi de 30 de lei. Nu refuzăm comenzi chiar dacă sumele sunt mici, până la urmă clientul este client şi dacă serviciul oferit este bun, atunci de ce să refuzi, poate se întoarce cu o comandă mai mare.”
    Una dintre cele mai mari comenzi pe care le-a onorat Dana Dănescu a venit din America, prin intermediul unui site, unde sunt mai multe branduri ce desfăşoară această activitate.

    În relaţia de business dintre cei doi, Dana Dănescu este cea care vine cu ideile pentru noile produse, iar Alex pune în practică ideile Danei, ajutându-se uneori de clipurile de pe YouTube. Firma care înregistrează profiturile Mr & Ms Craft se numeşte Best Time Story şi a încheiat anul 2018 cu afaceri de peste 11.000 de euro. „Suntem încă la început şi nu am descoperit tot potenţialul businessului”, adăugă Alex Surdu.
    Planurile antreprenorilor pentru dezvoltarea businessului vizează deschiderea unui magazin fizic, pentru a diversifica metodele prin care primesc comenzi, dar şi pentru a atrage mai mulţi clienţi, „pentru că este mult mai simplu atunci când clientul vede direct ce îi poţi oferi şi are mai multă încredere”, a completat Dana Dănescu.

    În ceea ce priveşte piaţa pe care activează, cei doi spun că aceasta este împărţită între oameni care preferă să cheltuie cât mai puţin şi oameni care caută ceva unic şi care înţeleg că preţul reflectă calitatea şi nu li se pare mult
    3 lei pentru o mărturie. „Noi încercăm să simplificăm munca pe care o depunem pentru a putea să vindem produsele la un preţ cât mai mic, însă nici aşa nu putem să batem companiile mari.” 

  • foodpanda: În 2018, numărul comenzilor online de mâncare a crescut cu circa 130% faţă de anul precedent

    În ceea ce priveşte cele mai populare preparate de pe platformă în 2018, acestea au fost preponderent din meniul restaurantului McDonald’s, topul comenzilor fiind condus de meniul Big Mac.

    Conform datelor centralizate de companie, suma medie naţională achitată anul trecut pentru comenzile foodpanda se ridică la circa 55 de lei, bucureştenii fiind cei care au cheltuit cel mai mult, cu o comandă medie de peste 70 lei. Aceştia sunt în urmaţi în top de gălăţeni, cu 61,30 lei, sibieni (60,85 lei), clujeni (60 lei) şi constănţeni (59,05 lei). 

    Modalitatea preferată de plată a clienţilor foodpanda în 2018 a fost cea în numerar în proporţie de 75%. Pentru anul 2019, reprezentanţii companiei estimează o creştere a plăţilor online, mai ales odată cu introducerea posibilităţii de plată prin Google Pay.  Tot din datele foodpanda, reiese că peste 66% din totalul comenzilor au fost generate de aplicaţia mobilă, acesta fiind un trend ascendent care se va menţine şi pe parcursul acestui an.

    Cea mai mare comandă procesată de platformă anul trecut a fost efectuată din Bucureşti şi s-a ridicat la 1.171 lei, pentru mai multe preparate specifice bucătăriei japoneze.

     

  • Cum poţi să îţi faci mai uşor o afacere cu flori

    Elementul de  noutate:
    Prin webshopul Floria, revânzătorii din domeniu, ateliere de creaţie floristică, florării şi designeri florişti, organizatori de evenimente sau săli pentru evenimente, pot comanda flori proaspete rapid în regim en gros, acestea urmând să le fie livrate direct la florărie sau atelier.  Astfel, floriştii din toată ţara au acces la un sistem de comandă a florilor şi plantelor care le economiseşte timpul. Aceştia pot comanda florile en gros în doar câteva minute, verificând stocurile sau inspirându-se din platformă pentru a alege diverse soiuri de flori sau plante.

    Descrierea inovaţiei:
    Floria.shop este o platformă specializată de e-commerce adresata B2B, prin care grupul Floria promovează digitalizarea distribuţiei de flori şi plante. Clienţii tip small business, florării sau florişti independenţi, sunt deserviţi exclusiv prin acces la webshop, platforma online prin intermediul căreia pot comanda florile en gros, cu livrare oriunde în ţară. Webshopul Floria este singura astfel de platformă disponibilă la nivel naţional. Prin intermediul său, utilizatorii au acces instant la stocurile de flori ale furnizorului din Olanda şi pot plasa comanda online, aceasta fiind livrată direct în florărie sau atelier. Webshopul a devenit funcţional în 2017, la câteva luni de la deschiderea depozitului Floria. Provocarea principală a Floria.shop constă în schimbarea comportamentului obişnuit al vânzătorilor de flori, acela de a merge de două ori pe săptămână la depozitul de flori pentru achiziţie. Proiectul Webshop este implementat de personalul din depozitul Floria. Practic, s-a trecut de la vânzarea tip van sale la vânzarea digitalizată, în cadrul căreia clienţii folosesc interfaţa webshopului pentru plasarea comenzii.

    Efectele inovaţiei:
    Platforma are în prezent 100 de utilizatori activi, florării şi florişti din toată ţara, care plasează saptămânal comenzi de flori şi plante. Anul acesta, primul an cu promovare activă a platformei la nivel naţional, valoarea comenzilor rulate prin intermediul webshopului a crescut la peste 2,5 milioane lei. Efectul principal al implementării platformei Webshop în grupul Floria este digitalizarea comerţului en gros cu flori şi plante, care duce la creşterea eficienţei operaţiunilor de distribuţie şi retenţia clienţilor. Depozitul Floria operează astăzi ca hub logistic pentru distribuţia naţională, după modelul brokerilor de flori şi plante din Olanda, care preiau comenzile prin personal de tip key account de la depozitele regionale, şi prin webshopuri de la florării şi florişti independenţi.

    Proiectul Floria.Shop a apărut în ediţia specială Business MAGAZIN „Cele mai inovatoare companii din  România”.