BusinessMagazin

Tag: colectii

  • Ea conduce tot ce are H&M mai bun

     Karin Gustafsson s-a angajat la COS în 2006, când brandul nici nu avea un nume, ci doar o direcţie de dezvoltare. De atunci ea şi-a pus amprenta asupra tuturor colecţiilor pentru femei, stilul său minimalist regăsindu-se în fiecare dintre creaţiile cu croi drept, tonuri de cele mai multe ori neutre, dar şi cu un „je ne sais quoi“ caracteristic brandului care face parte din portofoliul gigantului H&M.

    Pe tânărul designer este uşor să îl recunoşti pe holurile birourilor COS din Londra după părul său blond platinat caracteristic Scandina­viei ei natale şi după cămaşa albă pe care o poartă aproape în fiecare zi şi care îi poartă semnătura.

    „Este deja cunoscut faptul că în aproape fiecare zi a săptămânii port cămaşă albă. Este o piesă atât de versatilă, că o poţi asorta la orice. Norocul meu este faptul că această piesă a fost nelipsită din toate colecţiile noastre încă de la lansare, aşa că am de unde alege“, spune designerul COS, un brand apărut pe piaţă în 2007 şi care s-a poziţionat încă de la început pe segmentul premium. Spre deosebire de cele mai multe nume din modă, care se lasă „furate“ de trenduri, COS a fost sezon de sezon fidel designului minimalist care l-a consacrat. Piesele, aşa cum spune şi Karin Gustafsson, nu îşi pierd din actualitate, nu se demodează într-o lume care goneşte tot mai repede în căutarea elementului de noutate. „Eu încă mai am o rochie neagră din lână din prima colecţie a COS pe piaţă şi o mai port în continuare din când în când.“

    Cititi mai multe pe www.da.zf.ro

  • Un petic de eleganţă

    Soluţie de prelungire a duratei de folosire a unui articol vestimentar, peticul devine astăzi un element recomandat celor care vor să se îmbrace elegant fără a purta haine care arată, în opinia lor, „prea perfect“, fiind propus de casele de modă în colecţiile lor din această primăvară pentru bărbaţi.

    Unele case de modă, cum ar fi Valentino, Junya Watanabe, Jil Sander, consideră peticele aplicate pe articolele vestimentare o modalitate de individualizare a creaţiilor lor, scrie Wall Street Journal.

    Creatorii au aplicat petice pe cămăşi şi sacouri ori jeanşi, optând fie pentru unele de mai multe culori, fie pentru unele de nuanţe apropiate celei principale a articolului de îmbrăcăminte.

    Cei care cumpără astfel de haine o fac nu numai pentru aspectul deosebit al acestora, ci şi pentru că peticirea le dă o valoare aparte, datorită grijii cu care sunt alese materialele şi atenţiei cu care sunt aplicate acestea. Unora le place chiar să-şi peticească singuri hainele ajungând fie să lucreze pentru case de modă care lansează colecţii de articole vestimentare masculine peticite, fie cumpărători de asemenea produse.

    Există şi creatori, cum ar fi Hartley Goldstein şi compania sa Rare Weaves, care merg până într-acolo încât folosesc materiale foarte vechi din Anglia, Japonia sau Franţa pentru a petici unicate pe care le vând pe bază de comandă specială.
     

  • Se deschide Collezioni, primul showroom cu produse Roberto Cavalli pentru casă

    Collezioni este un showroom dedicat produselor de lux pentru casă. În primul an, investiţia în amenajarea showroom-ului, stocuri şi cheltuielile operaţionale va atinge o valoare estimată de 400.000 de euro. Produsele vedetă sunt din cele mai noi colecţii Luxury Tableware, Linen şi Luxury Tiles ale mărcii Roberto Cavalli Home. Alături de acestea în showroom sunt prezente brandurile Gaia Mobili, Galassia şi Cristallo Collezioni.

    “Piaţa produselor de lux din România este în continuă creştere. Dacă la un moment dat s-a putut observa o stagnare, în acest moment interesul românilor pentru produsele exclusiviste este din ce în ce mai mare,” declară Roxana Alexandrescu, managing partner Collezioni.

    Showroom-ul Collezioni dispune de un spaţiu comercial de 230 mp iar produsele disponibile în showroom fac parte din cele mai noi colecţii. În cadrul showroom-ului sunt disponibile servicii de consiliere specializată, de livrare a produselor, precum şi servicii dedicate segmentului de evenimente private, prin listele de căsătorie.

    Collezioni este distribuitor autorizat în România al Roberto Cavalli Home Luxury Tableware (ceşti din porţelan, seturi de farfurii, pahare de cristal, tacâmuri pentru masă), Roberto Cavalli Home Linen (cuverturi, perne decorative, lenjerii de pat, halate şi prosoape de baie, pleduri), Roberto Cavalli Home Luxury Tiles (gresie şi faianţă), Gaia Mobili (obiecte sanitare), Galassia (obiecte sanitare) şi Cristallo Collezioni (corpuri de iluminat)

  • Din această săptămână, Palatul Parlamentului poate fi vizitat de orice persoană de pe glob conectată la internet

    Google anunţă astăzi, 21 ianuarie, lansarea de noi colecţii româneşti pe platforma Google Cultural Institute. Începând din această săptămână, clădirea Palatului Parlamentului din Bucureşti poate fi vizitată prin intermediul imaginilor Street View de orice persoană de pe glob conectată la internet. Alături de aceasta, pe Google Cultural Institute au fost adăugate noi colecţii de la Muzeul Naţional Brukenthal, Camera Arhitecţilor din România, Fundaţia ADEPT Transilvania şi Asociaţia Wassertalbahn (Mocăniţa de pe Valea Vaserului). 

    Palatul Parlamentului este una dintre cele mai impresionante clădiri de pe glob. Mai multe spaţii din interiorul acestuia sunt disponibile acum pe Google Cultural Institute, într-un tur virtual. Pot fi astfel vizitate unele dintre cele mai frumoase săli, „Nicolae Iorga”, “Unirii”, “Take Ionescu” sau “Al. I. Cuza”. Totodată, utilizatorii pot vizita Muzeul Parlamentului şi pot admira o serie de obiecte de artă din colecţia Palatului Parlamentului, publicate în expoziţia de pe Google Cultural Institute. Au fost digitalizate 150 de opere semnate de artişti precum Nicolae Grigorescu (”Ţărancă cu doniţă şi copil”), Octav Băncilă (”Băiatul cu ghitară”) sau Corneliu Baba (”Un arlechin”).

    Muzeul Naţional Brukenthal aduce 29 noi obiecte de artă în colecţia sa virtuală de pe Google Cultural Institute, digitalizate cu tehnologia Art Camera de la Google, care realizează imagini de rezoluţie foarte înaltă. Sunt disponibile lucrări ale unor artişti precum Nicolae Grigorescu (Strada din Vitre), Mişu Popp (Fata în albastru) sau  Hans von Aachen Artist (Răpirea Persefonei). 

  • Colecţii de case în miniatură, un nou hobby al americanilor

    Se colecţionează timbre, maşini, monede, bijuterii şi tot felul de alte obiecte – de ce nu s-ar colecţiona şi construcţii?  Cu această idee au venit nişte companii americane, printre care Revolution Precrafted Properties, care oferă posibilitatea celor interesaţi să comande unul sau mai multe exemplare din căsuţe sau pavilioane proiectate de arhitecţi renumiţi, scrie New York Times.

    Doritorii trebuie însă să se înarmeze cu răbdare, deoarece comenzile se livrează abia peste câteva luni de la primirea lor. Pavilioanele costă între 35.000 şi 450.000 de dolari, iar căsuţele între 250.000 şi mai bine de 450.000, preţ în care intră sisteme de încălzire, aer condiţionat, băi şi bucătării, dar nu şi transportul.

    Oferta Revolution Precrafted Properties răspunde apetitului colecţionarilor foarte bogaţi, care ţin morţiş să aibă piese de mobilă în ediţie limitată, opere de artă contemporană şi – de ce nu, dacă se poate – construcţii mici care se pot transporta la locul unde doresc să le expună.

    Pentru realizarea căsuţelor şi pavilioanelor, fondatorul Revolution Precrafted Properties, Robbie Antonio, a apelat nu numai la arhitecţi cunoscuţi, printre care Zaha Hadid, dar şi la designeri, artişti şi chiar creatori de modă. Misiunea acestora este de a concepe construcţii care au o suprafaţă cuprinsă între 50 şi 250 de metri pătraţi ce pot fi asamblate la locul ales de client din componente prefabricate, care trebuie neapărat să încapă într-un singur container.

    Alte companii care oferă colecţionarilor căsuţe prefabricate sunt Cocoon9, ale cărei construcţii cu suprafaţa de 45 de metri pătraţi costă aproape 300.000 de dolari, sau Lindal.

  • Cum vor două antreprenoare să facă 1 milion de lei cu un atelier la Târgovişte

    O afacere începută în anii ’90 de un antreprenor din Târgovişte a ajuns astăzi la a doua generaţie şi estimează afaceri de peste 1 milion de lei din producţia manuală de pantofi din piele. Paşii următori sunt expansiunea peste graniţe şi deschiderea primului magazin fizic în România.

    Produsele Smiling Shoes realizate în atelierul de la Târgovişte au fost vândute în România prin magazinul online al companiei, promovarea fiind de asemenea făcută exclusiv pe internet. „Afacerea cu pantofi a fost începută de tata în 1994 la Târgovişte, acolo unde este şi în prezent atelierul”, îşi amintesc Corina şi Luiza Naduh, fiicele antreprenorului care a pus bazele businessului. Ele au început să se implice în business începând cu 2007 şi respectiv 2009, după ce anterior au lucrat în domenii diferite. Corina Naduh, absolventă a Academiei de Studii Economice, a lucrat în multinaţionale precum UPC sau Oracle, în timp ce sora sa Luiza este arhitect urbanist. Cele două surori au crescut însă odată cu acest business, iar astăzi amândouă se ocupă de marketing şi vânzări, în timp ce Luiza este şi designerul colecţiilor apărute sub brandul Smiling Shoes.

    Compania a început să producă pantofi pentru femei în 2007, iar de atunci şi-a concentrat atenţia pe acest business. „Când a început tata acest business avea o fabrică mică, care făcea producţie de serie exclusiv pentru bărbaţi. La început, sora mea şi cu mine nu ne-am implicat direct în afacere, însă după ce am ajuns în Bucureşti lucrurile s-au schimbat, tocmai din dorinţa noastră de a ne diferenţia faţă de uniformele existente pe piaţă.”

    În primăvara anului 2007, acum aproape nouă ani, a apărut prima colecţie Smiling Shoes, iar de atunci compania a continuat să scoată două colecţii principale pe an şi mai multe colecţii capsulă, axate pe trendurile principale sau dezvoltate în colaborare cu designeri sau personalităţi care le sunt aproape ca stil şi ca valori. Fiecare colecţie are câte 20-30 de modele clasice, alături de 3-4 modele în ediţie limitată, din materiale mai rare, precum piele de piton. 

    „În prezent producem lunar aproximativ 280-300 perechi de pantofi, iar capacitatea de producţie este acoperită în procent de 80%. Avem însă şi luni în care producţia depăşeşte 400 de perechi”, rezumă cele două surori ritmul de producţie. Anul trecut fabrica din Târgovişte a companiei Eldur Prod, care administrează brandul Smiling Shoes, şi-a dublat capacitatea. În prezent compania are şapte angajaţi permanenţi plus cele două surori, alături de o serie de colaboratori pentru diferite servicii externalizate.„Toţi pantofii Smiling Shoes sunt produşi manual. Fiecare comandă este total personalizată şi manufacturată în consecinţă.”

    Luiza Naduh explică faptul că o clientă poate alege un pantof cu o platformă de 1 cm şi cu toc cui, baretele verzi, branţul mov şi tocul portocaliu, o anumită dimensiune la circumferinţă sau o ajustare la baretă. Totul este customizabil, iar un angajat al companiei stă şi manufacturează acel produs exact după aceste detalii. Pentru fiecare model există multiple combinaţii, în funcţie de dorinţele celei care îl va purta. Mai mult, compania nu lucrează cu stocuri şi producţia se face doar la comandă. Astfel, clientele comandă şi abia apoi pantofii intră în producţie, livrarea făcânduse în 10-12 zile. Ar putea livra şi mai repede, spun ele, însă acest lucru ar însemna să pericliteze produsele.

    Pentru realizarea pantofilor, cele două surori şi tatăl lor au ales să folosească doar furnizori italieni, atât pentru calapoade, tocuri şi tălpi, cât şi pentru piele şi accesorii. „Decizia cea mai importantă pentru business, dar şi cea mai dificilă totodată a fost schimbarea liniei de producţie şi importul din Italia a tuturor elementelor care constituie un produs – de la calapoade, tocuri, tălpi la piele.” De altfel, ele nu sunt singurele care optează pentru acest model în contextul în care şi producători mari precum Musette sau Denis aleg furnizori din cizmă afirmând că local nu există tăbăcării sau furnizori specializaţi pe astfel de materiale. „Noi ne ocupăm de alegerea materialelor, a designului şi de creionarea colecţiei. De asemenea, noi ne ocupăm şi de stabilirea contactelor şi negocierea cu furnizorii din Italia”, explică antreprenoarele. De supervizarea producţiei se ocupă tatăl lor împreună cu echipa responsabilă pentru controlul calităţii şi inspecţia tehnică.

    Uitându-se în urmă, cele două surori spun că toată această aventură a început din pasiunea pe care o împărtăşesc pentru accesorii şi combinaţii de culori. A contat şi experienţa familiei în businessul de profil, dar şi faptul că Luiza Naduh este arhitect. „Am vrut să punem în evidenţă amprenta personală acolo unde, altfel, ar domina uniformitatea.” Primii lor clienţi au fost chiar ele, urmând prietenii şi cunoştinţele. Au venit apoi alte persoane care au aflat prin recomandare de brandul Smiling Shoes, care era disponibil doar online şi care se promova doar prin reţele sociale. Astfel, extinderea bazei de potenţiali clienţi a venit în mod natural. Conceptul „Smiling“ a prins viaţă, iar lumea a început să recunoască produsele made in Târgovişte.

    „Ne sunau prietenii să ne spună că au văzut pantofii noştri la cineva în club sau în mall. Brandul a început astfel să se contureze.” Cele două tinere antreprenoare spun că reţeta din spatele Smiling Shoes are câteva ingrediente-cheie, mai exact experienţa de 20 de ani în domeniu a tatălui lor, pasiunea pentru modă şi trenduri şi ideile îndrăzneţe ale celor două surori care nu aveau nici 30 de ani când s-au implicat în acest business.

    „Suntem în permanentă cercetare şi reinventare a businessului, atât din punctul de vedere al produsului Smiling Shoes, dar şi punctul de vedere al shopului online.” La circa nouă ani de la lansarea primei colecţii de pantofi sub brandul Smiling Shoes, în continuare produsele sunt vândute aproape exclusiv doar online, în magazinul propriu, însă cele două surori recunosc că se gândesc să facă primul pas şi în offline.

    „Momentan, produsele Smiling Shoes se vând aproape exclusiv online, în shopul propriu, care ne permite să lucrăm în fabrică aproape de capacitatea maximă de producţie. Suntem prezenţi şi în câteva magazine multibrand, însă nu în România.” Strategia de viitor a celor două surori se îndreaptă de altfel către zona de export. Ele nu oferă mai multe detalii, afirmând că sunt în curs de definitivare a strategiei pentru anul viitor. „Din păcate, din cauza lipsei unui sistem de buying corect, magazinele multibrand din România nu au reprezentat până în prezent o alternativă eficientă pentru vânzarea produselor noastre.” A existat însă un contract de colaborare cu un magazin din Rusia care a văzut colecţia pe reţeaua de socializare Instagram şi a comandat 50 de perechi. Reprezentanţii acestuia au venit şi în România să vadă pantofii şi i-au cumpărat.

    Un alt plan de viitor al companiei este reprezentat de deschiderea unui magazin fizic propriu sub brandul Smiling Shoes. Luiza şi Corina Naduh spun că, pentru businessul lor, care mizează foarte mult pe produse personalizate, deschiderea unei reţele de magazine nu este justificată.

    „Dacă ne gândim la specificul activităţii noastre, cu serii mici şi limitate, cu produse personalizate, cu siguranţă că, cel puţin momentan, o reţea de magazine nu are sens.”

    Deşi locuiesc în Bucureşti, cele două tinere antreprenoare fac naveta între Capitală şi Târgovişte. În fiecare zi de luni sunt la fabrică să vadă cum merge businessul, iar în perioada de pregătire a colecţiilor stau acolo o lună întreagă pentru că fac probe şi realizează prototipuri.

    Clienţii vin în special din multinaţionale, fiind femei cu venituri medii care doresc să iasă din „uniformele” din piaţă. Pe site sunt prezentate şi colecţiile anterioare, şi pentru că totul se face pe comandă, un client poate comanda orice model, indiferent de colecţie şi de anul în care aceasta a fost prezentată. Preţurile variază de la 60 de euro pentru o pereche de balerini şi merg până la 250 de euro pentru o pereche de cizme.

    Modelul de business al Smiling Shoes nu se bazează pe reduceri, precizează cele două surori. Există un program de fidelizare şi o serie de produse de tip prototip care pot avea preţuri promoţionale, însă acesta nu este argumentul suprem în business.

    Compania Eldur Prod, care operează fabrica unde se realizează brandul Smiling Shoes, a terminat anul trecut cu afaceri de 776.000 de lei, de peste 2,5 ori mai mari decât în 2013. Anul acesta businessul urmează a depăşi pragul de 1 milion de lei, iar optimismul familiei de antreprenori de la Târgovişte duce planurile brandului şi mai departe de acest prag.

  • Soluţii de altă dată pentru prezent

    Ajutor de nădejde pentru femeile care-şi doreau o talie de viespe sau chiar şi pentru bărbaţii care voiau să pară mai subţiri, ori inamic al sănătăţii, după unii, corsetul nu a dispărut din modă, chiar dacă mai sunt puţine locuri în care se poate găsi.

    Interesul publicului pentru corsete este dat, scrie New York Times, şi de declaraţiile vedetelor  care se laudă că le folosesc pentru a le ajuta să-şi recapete forma şi chiar şi creatorii de modă promovează articole care amintesc de corsetele de altădată în colecţiile lor.

    Spre deosebire de corsetele de pe vremuri însă, la confecţionarea celor din ziua de azi nu se mai folosesc lamele cornoase provenite de la balene pentru asigurarea rigidităţii, ci sârmă de oţel. Pe lângă celebrităţi, magazinele specializate deservesc şi bărbaţi sau femei de la cele în vârstă la unele tinere.

  • Ce spune moştenitorul brandului Stefanel despre cum se îmbracă românii – VIDEO

    Curiozitatea şi pulsul fashionului direct de pe străzile ţărilor pe care sunt răspândite magazinele retailerului italian l-au adus pe Carlo Stefanel în România, odată cu lansarea noii colecţii a mărcii. Cu o săptămână în urma acordării interviului pentru Business Magazin a fost în Portugalia, în următoarea va fi în Germania şi, deşi, locuieşte în prezent în Italia, în apropiere de Veneţia, discursul său trădează experienţa  anterioară, de country manager al Stefanel România.

     

     

  • Ce poate să facă un muzeu finanţat de la buget atunci când fondurile primite nu-i mai sunt suficiente

    Apelează la colecţionarii particulari, scrie New York Times.

    Un astfel de caz este cel al oraşului britanic Sheffield, unde patru muzee, ale căror bugete de achiziţii s-au subţiat, şi o biserică expun lucrări de artă contemporană puse la dispoziţia lor de către colecţionari particulari. Girul muzeelor, spun experţii, conferă vizibilitate colecţiilor şi le confirmă calitatea.

    La rândul său, muzeul de stat câştigă şi el din faptul că poate expune lucrări pe care nu-şi permite să le achiziţioneze.

    Cum mulţi colecţionari doresc să le vadă şi alţii colecţiile, aceştia optează fie să colaboreze cu muzee de stat, fie să-şi întemeieze propriile lor muzee. Un astfel de muzeu este recent inauguratul The Broad din oraşul american Los Angeles, patronat de Eli şi Edythe Broad. Acesta expune colecţia de artă contemporană a celor doi şi are fonduri generoase la dispoziţie pentru a cumpăra lucrări noi.

    Muzeul propriu devine o opţiune tot mai des preferată de colecţionarii particulari, în dauna donaţiilor către muzeele de stat însă, în ciuda reducerilor de impozite de care donatorii beneficiază în schimbul gestului lor în diverse ţări. Fie că donează, împrumută lucrări instituţiilor muzeale de stat sau îşi înfiinţează propriile lor muzee, colecţionarii particulari pot ajuta la crearea artei, deoarece îşi permit să comande artiştilor diverse opere.

    Pe de altă parte, susţin experţii, atunci când colecţionarii particulari lucrează de capul lor, există riscul ca aceştia să nu alcătuiască o colecţie valoaroasă din punct de vedere artistic, deoarece unii dintre ei tind să cumpere operele de artă doar ca investiţie.

  • Şi-a început cariera la 6 ani, iar astăzi este moştenitorul unui brand important de haine

    Moştenitorul brandului Stefanel a decis să facă turul Europei cu ocazia lansării noii colecţii.

    „Ce am învăţat de la tatăl meu şi încerc mereu să aplic este să fiu mereu prezent pe piaţă – în retailul de fashion nu poţi să faci ce îţi doreşti tu şi să te aştepţi ca oamenii să adere la acel lucru. Trebuie să înţelegi clienţii, să mergi pe străzi, să urmăreşti cum se îmbracă oamenii, cum lucrează, trebuie să fii mereu curios, dintr-un birou nu poţi să înţelegi lumea din jurul tău, în special în lumea asta în care există magazine, clienţi, unde totul este mai rapid şi în care acum apare un nou brand, iar după şase luni va apărea un altul“, spune Carlo Stefanel, şef al departamentului global de vânzări al retailerului de fashion Stefanel şi fiul lui Giuseppe Stefanel, preşedintele grupului.

    Curiozitatea şi pulsul fashionului direct de pe străzile ţărilor pe care sunt răspândite magazinele retailerului italian l-au adus pe Carlo Stefanel în România, odată cu lansarea noii colecţii a mărcii. Cu o săptămână în urmă a fost în Portugalia, în următoarea va fi în Germania şi, deşi, locuieşte în prezent în Italia, în apropiere de Veneţia, cele câteva cuvinte în română cu care îşi începe discursul trădează experienţa sa anterioară, de country manager al Stefanel România.

    Mai în glumă, mai în serios, tânărul manager spune că şi-a început cariera la Stefanel de la vârsta de şase ani, fiind în permanent contact cu afacerile tatălui său, începute de bunicul său prin producţia de stofe, în 1959. La scurt timp după ce şi-a terminat studiile în Economie în cadrul Universităţii Comerciale Luigi Bocconi, a început să lucreze în departamentul de contabilitate al companiei.

    „Tatăl meu considera că înainte de toate trebuie să înveţi să lucrezi cu cifrele“, îşi aminteşte el. După şase luni petrecute în acest departament, a ajuns director general al Stefanel România, ca urmare a părăsirii funcţiei de către directorul anterior al companiei. Astfel, în 2009, la 23 de ani, Carlo Stefanel a preluat conducerea celor 12 magazine Stefanel din România. „Era ianuarie, ningea, totul era gri, eram puţin speriat, mai ales pentru că am venit pentru o problemă pe care nu am reuşit să o rezolvăm din Italia. După o vreme m-am familiarizat cu limba română, mi-am făcut prieteni aici, iar apoi am încercat să mă bucur de Bucureşti şi de România, la final fiind chiar trist că părăsesc ţara.“ Sub cârma lui, marca a trecut de la segmentul mediu la cel premium ca parte a unei strategii globale, în această reorganizare intrând şi închiderea unor magazine precum cel din Plaza România, ori din Auchan Titan, care funcţiona în sistem de outlet. „Nu vrem să producem pentru mase, nu vrem să ajungem la 20 de magazine. Dacă avem zece magazine bine poziţionate, ne-am atins targetul pe România“, explica Giuseppe Stefanel la vremea respectivă.

    După un an şi jumătate în România, Carlo Stefanel a plecat în Turcia, unde a ocupat aceeaşi funcţie pentru încă şase luni, iar apoi s-a întors în Italia, unde a avut în responsabilitate administrarea liniei de îmbrăcăminte pentru bărbaţi. Următorul pas a fost managementul celor 25 de magazine outlet ale Stefanel, de unde a evoluat în actuala sa funcţie, unde are în responsabilitate întregul departament de vânzări al companiei. Potrivit lui Carlo Stefanel, România este a cincea ţară pentru marcă, după Italia, Germania şi Austria, Turcia şi Polonia. „Suntem mulţumiţi de rezultatele de aici, avem o bază de clienţi loiali, pentru care Stefanel nu este doar un magazin, ci şi un loc în care ies, oamenii de aici apreciază calitatea şi stilul unui singur articol de îmbrăcăminte.“ Compania a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri de 5,5 milioane de euro – nivel similar cu cel atins înainte de sosirea crizei –, iar Stefanel previzionează o creştere de aproximativ un milion de euro pentru anul acesta, mai cu seamă datorită deschiderii a trei noi magazine, care s-au adăugat reţelei de 10 magazine existente.

    Investiţiile în magazinele din Cluj-Napoca, în cadrul Iulius Mall, pe o arteră principală din Sibiu şi în cadrul Mega Mall se situează între 60.000 şi 100.000 de euro, potrivit lui Stefanel. Chiar dacă îi plac magazinele stradale, spune că shoppingul în lume funcţionează în continuare mai bine în centrele comerciale. „Există câteva ţări, precum Italia şi Germania, unde oamenilor le place să meargă la magazinele stradale – dar acest lucru este condiţionat de vreme, de străzi ori de alte aspecte.“ Nu exclud creşterea pe acest segment în România în viitor. „Nu ştiu dacă Centrul Vechi va dezvolta zona de shopping, dar, dacă aşa ceva se va întâmpla, suntem deschişi şi pregătiţi să deschidem magazine şi acolo.“