Site-ul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate este singurul care îţi permite să afli dacă eşti sau nu asigurat.
În România există aproximativ 18 milioane de asiguraţi, însă la internările în spital precum şi la medicii de familie, asiguraţii trebuie să prezinte adeverinţe care să ateste acest lucru, astfel că în fiecare zi companiile le eliberează angajaţilor mii de adeverinţe care să demonstreze în faţa medicilor că au taxele la sănătate plătite, potrivit ZF.
31 decembrie 2005. România se pregătea pentru trecerea în noul an, reporterii făceau tradiţionalele corespondenţe fie din pieţele din Capitală unde bucureştenii urmau să petreacă, fie din staţiunile de la munte sau din marile oraşe. La palatul Cotroceni, preşedintele Traian Băsescu semna în dimineaţa aceleiaşi zile decretul privind conferirea Ordinului naţional “Pentru Merit” în grad de Ofiţer doctorului Raed Arafat, medic coordonator al Unităţii de Primiri Urgenţe din cadrul SMURD Târgu Mureş. La cumpăna dintre ani, în Piaţa Universităţii, Arafat apărea la dreapta preşedintelui, care decora atunci un medic devotat care a salvat oameni.
Au trecut şase ani, iar în seara zilei de luni, 9 ianuarie, Raed Arafat avea puncte de vedere “stângiste” şi trasmitea populaţiei prin intermediul televiziunilor mesaje “mincinoase şi incorecte”. Disputa dintre Traian Băsescu şi Raed Arafat a pornit de la noua lege a sănătăţii în ce priveşte funcţionarea sistemului de urgenţă. Aşa cum spunea subsecretarul de stat, noua formă a legii permite o concurenţă pe fondurile publice între actualul sector public, limitat la capitolul fonduri, şi mai multe firme nou-apărute. Practic, dintr-un buget similar ca şi valoare ar urma să fie finanţate mai multe entităţi, deci, în timp, legea va micşora sectorul public de intervenţie, va impacta unităţile de primiri urgenţe, SMURD şi Ambulanţa, în sensul în care vor fi treptat înlocuite: “fiind fonduri de buget de stat – e singurul loc unde era limitare în vechea lege – asta înseamnă că, venind alţi actori la concurenţă, va scădea sectorul public şi ca putere şi capacitate de intervenţie”.
De cealaltă parte, preşedintele Băsescu susţine că nu numai statul trebuie să fie în sistemul de urgenţă: “Iar eu îi spun că toată Europa demonstrează că sistemele mixte sunt optime, alte state au privatizat sistemul de urgenţă complet. Noi avem un sistem care are o bază extrem de bună, a fost bine creat, de aceea aşezarea pe el a unor elemente de sector privat este foarte bună. Asta trebuie să înţeleagă Arafat”.
Disputa apare în contextul în care proiectul reformei în sănătate a fost lansat în dezbatere publică în perioada sărbătorilor de iarnă, moment când puţini s-au preocupat de găsirea plusurilor şi minusurilor din viitoarea lege. Principalele modificări se referă la faptul că pacienţii vor fi nevoiţi să-şi aleagă un asigurător de sănătate cu care vor avea contract şi să opteze dacă doresc să-şi facă şi o asigurare voluntară, care să acopere eventualele costuri suplimentare apărute în sistem. Apoi, spitalele de stat se vor putea privatiza, dacă Ministerul Sănătăţii sau consiliile locale vor dori acest lucru, iar Casa Naţională de Asigurări de Sănătate va continua să existe, însă va împărţi banii strânşi din contribuţiile pentru sănătate noilor asigurători.
Pentru fiecare pacient, asigurătorul va primi o sumă de bani din care va deconta serviciile incluse într-un pachet de bază, însă lista serviciilor din pachetul de bază nu a fost finalizată, iar discuţiile pe seama ei lipsesc de asemenea. Nu a pomenit nimeni nici de deficienţele colectării banilor de către Fisc sau de lipsa de transparenţă a transferului de bani pe axa Fisc-CNAS-Ministerul Sănătăţii.
În acest conflict de uzură, PDL a fost însă nevoit să cedeze jumătate de poziţie, pentru că, odată cu noul mandat de ministru, se schimbă şi statutul Casei Naţionale de Sănătate, aflată în zona de influenţă politică a democrat-liberalilor: astfel, CNAS redevine subordonată ministrului de resort, păstrând însă statutul crucial de ordonator principal de credite, ceea ce pregăteşte terenul şi pentru alte clinciuri publice de genul celor care l-au făcut pe fostul ministru Cseke Atilla să îşi prezinte demisia.
Preşedintele Traian Băsescu a dat şi el de înţeles, chiar de la ceremonia de învestitură, că va continua să pună presiune pe titlularul de la Sănătate în disputa instituţională cu CNAS privitoare la distribuirea fondurilor în interiorul sistemului sanitar. Relaţiile dintre UDMR şi PDL se complică aşadar tocmai înainte de un moment foarte important: rediscutarea sistemului de vot în perspectiva alegerilor de anul viitor.
Democrat-liberalii au fost dintotdeauna împotriva actualului sistem uninominal mixt cu redistribuire (care a adus în 2008 PNL în postura de jucător important în ecuaţia parlamentară) dar susţinerea UDMR pentru schimbarea acestuia a lipsit până acum.
“Ori se inteleg, ori isi vad de drum amandoi”, a spus Basescu la
TVR 1, in contextul unor aprecieri privind cheltuirea banilor in
sistemul de sanatate. Seful statului a mentionat ca, in ultimul
trimestru al anului trecut, Guvernul a luat din alte domenii si a
dat 2,5 miliarde de lei pentru stingerea arieratelor in sanatate.
“S-au stins atunci, astazi avem din nou aproape doua miliarde
arierate”, a spus el, subliniind ca acest lucru nu mai poate
continua. “Si este pentru prima data cand pe tema platii
arieratelor la medicamente ajungem la o intelegere cu Fondul si cu
UE. Eu nu intamplator am lansat mesajul (n.r. – legat de plata
arieratelor), inainte cu o saptamana, chiar in ziua sosirii
Fondului la Bucuresti, ca nu suntem dispusi sa mai sacrificam banii
de investitii sa-i ducem intr-un sistem care nu vrea sa se
reformeze”, a continuat el.
Mihaila a precizat ca medicii de familie au decis sa semneze
contractele pe 2011 pentru ca pacientii nu au nicio vina. “Le
multumim pentru ca ne-au fost alaturi”, a mai spus Doina
Mihaila.
Reprezentantii medicilor de familie anuntau, miercuri, la finalul
discutiilor cu ministrul Sanatatii, Cseke Attila, si cu
presedintele Casei Nationale de Asigurari de Sanatate (CNAS),
Lucian Duta, ca nu vor semna noul contract-cadru, iar de marti vor
percepe taxe pentru consultatii. Ei au cerut 200 de milioane de lei
pentru intretinerea cabinetelor, in timp ce Ministerul Sanatatii si
CNAS au spus ca aceasta cheltuiala nu poate fi sustinuta.
Mai mult pe www.mediafax.ro.
Propunerea de modificare a Legii 95.2006 a fost initiata de
senatori si deputati apartinand tuturor grupurilor parlamentare si
a fost adoptata de plen cu 61 de voturi “pentru”, 13 voturi
“impotriva” si 32 de abtineri. Conform initiativei adoptate, CNAS
va fi institutie publica autonoma, aflata sub control parlamentar,
urmand sa functioneze pe baza unui statut propriu, avizat de
Consiliul de Administratie si avizat de Parlament. CA al CNAS
urmeaza sa fie constituit dintr-un presedinte numit de Parlament,
opt membri reprezentanti ai statului, din care unul numit de
presedinte, trei de premier si patru de catre grupurile
parlamentare reprezentantive, alti patru membri numiti de
confederatiile patronale, alti patru membri numiti de
confederatiile sindicale si alti doi membri numiti de comisiile
parlamentare, la recomandarea Consiliului National al Persoanelor
Varstnice.
“Cred ca principala functie a Casei Nationale de Asigurari de
Sanatate este aceea de a asigura accesul pacientilor la tratament
si la servicii medicale pe termen lung. Asa cum stau lucrurile
tehnic, nu exista control asupra consumului de medicamente. In
aceste conditii, exista riscul ca in doi-trei ani CNAS sa dea
faliment. Acest lucru ar insemna ca Romania sa nu mai poata asigura
tratament”, a declarat, luni, pentru MEDIAFAX presedintele Casei
Nationale de Asigurari de Sanatate (CNAS), Lucian Duta. El a mai
spus ca una dintre preocuparile de baza ale conducerii CNAS vizeaza
grija fata de banii pacientilor si asigurarea parghiilor pentru
“sustenabilitatea” sistemului sanitar. “Faptul ca incercam sa avem
grija de banii pacientilor este o dovada a interesului maxim pe
care il avem fata de sustenabilitatea sistemului sanitar”, a
adaugat Lucian Duta.
Confruntate cu scaderea contributiilor la fondul unic de
asigurari sociale de sanatate si nevoia de a face economii,
autoritatile pregatesc prelungirea termenelor de plata de la 210
zile, cat este in prezent, la peste 300.
In realitate, termenele de plata cumuleaza deja peste 300 de
zile la producator, pe seama caruia se transfera practic cea mai
mare parte din eforul financiar al finantarii pietei farmaceutice.
Celor 210 zile stipulate de lege li se adauga intre 30 si 60 de
zile – perioada in care se accepta documentele justificative ale
farmaciilor, respectiv alte 30 de zile – necesare decontarilor pe
lantul de distributie; in plus, multe dintre documentele
justificative ale farmaciilor nu sunt primite la plata, fiind
reportate pentru o data ulterioara incerta. “Daca proiectul pe care
il are in plan Casa Nationala de Asigurari de Sanatate (CNAS) va fi
implementat, atunci producatorii ar putea primi banii cuveniti
pentru medicamentele livrate, dupa mai mult de un an”, spune Dragos
Damian, presedintele APMGR.
Producatorii romani de medicamente generice sunt cei mai
afectati, intrucat au preturile cele mai mici si evident adaosurile
semnificativ mai reduse decat in cazul medicamentelor originale.
Fapt ce ii face sa fie principala resursa de sustinere a accesului
larg la tratament dar, totodata, ii face sa fie si extrem de
vulnerabili la orice noua presiune financiara. In conditiile in
care acopera aproximativ doua treimi din piata, in volum,
dezechilibrul lor se transmite pe intreg lantul de distributie si,
in aceeasi masura, catre pacienti. Doua treimi din tratamente sunt
puse sub semnul intrebarii, pentru ca nu vor mai putea fi sustinute
de companiile producatoare. Disparitia acestora face ca finantarea
sa fie transferata in mod ocult, absolut netransparent, in
buzunarul pacientului. Desi este asigurat, acesta va trebui sa
plateasca in plus pentru unele solutii terapeutice mai costisitoare
din cauza modului de compensare impus de catre reglementator, ce
face referire la o grupa de medicamente accesibile, dar
inexistenta.
Sumele nedecontate in acest moment cumuleaza peste 1,5
miliardede lei, din care mai mult de jumatate reprezinta datorii
catre producatorii de medicamente generice. Nu au fost onorate
facturile catre farmacii din luna martie-aprilie a anului trecut in
valoare de peste un miliard ron. Fapt care a condus deja la
intrarea in insolventa a numeroase farmacii independente percum si,
pentru prima data in istoria recenta a Romaniei, a doua companii
mari de distributie. La acestea se adauga in prezent valoarea
facturilor la care CNAS tergiverseaza inregistrarea si a caror
valoare se ridica la aproape 500 milioane ron.
6 ianuarie 2011. Bilantul anual al Ministerului Sanatatii. “Una
dintre nereusite e aceea ca dubla comanda in sistemul sanitar se
mentine. O singura comanda ar fi mult mai benefica. A avea un
sistem bicefal cu doua institutii care reglementeaza acest domeniu
nu cred ca in momentul actual este benefic.” Cseke Attila isi
reprosa ca nu a reusit sa gestioneze direct banii CNAS, un buget de
patru ori mai mare decat cel al ministerului pe care il conduce.
Intrebat ce l-a oprit sa gestioneze singur fondurile din sanatate,
ministrul a raspuns: “Aceasta este decizia deocamdata. Multumesc
mult” si a parasit sala de conferinte. BUSINESS Magazin a solicitat
ulterior un interviu pentru a discuta pe larg subiectul, iar
raspunsul biroului de presa al institutiei a venit sec: “Am
discutat cu domnul ministru Cseke solicitarea dumneavoastra. Domnul
ministru nu doreste un interviu pe aceasta tema”.
In momentul actual, sumele provenite din colectarea
contributiilor la sistemul de asigurari de sanatate sunt cheltuite
de CNAS, insa nu intra in gestionarea directa a Casei, ci raman la
Ministerul de Finante, care dispune acordarea fondurilor in functie
de disponibilitatile financiare. Ministrul sanatatii vorbea inca
din octombrie 2010 despre scoaterea Fondului Unic de Asigurari de
Sanatate din administrarea Ministerului Finantelor Publice si
trecerea acestuia in administrarea Casei Nationale de Asigurari de
Sanatate. Iar CNAS ar urma sa treaca in subordinea Ministerului
Sanatatii unde va fi condusa de un secretar de stat. Scopul il
enunta tot atunci chiar ministrul Cseke Attila: “O colectare total
transparenta. Se vor evita discutiile privind destinatia banilor
pentru sanatate prin intermediari. Va avea un impact pozitiv pentru
societate si va putea fi vizibil si efortul bugetar”. De mentionat,
bugetul Casei de Asigurari e actualmente aprobat de Parlament, iar
presedintele Casei e desemnat de primul-ministru.
“Ministrul nu e specialist in domeniu si i se pare mult mai usor
sa aiba Casa la dispozitia sa. El are o frustrare ca e criticat ca
nu functioneaza sistemul, desi nu poate gestiona discretionar banii
din sanatate”, incepe o discutie, cu BUSINESS Magazin, profesorul
Vasile Astarastoae, presedintele Colegiului Medicilor. El mai spune
ca banii din sanatate nu sunt condusi de un sistem bicefal,
intrucat Casa functioneaza ca urmare a actelor normative ale
Guvernului si a bugetului stabilit de Parlament, iar CNAS nu are
drept de initiativa legislativa. “Exista totusi o cultura de a avea
totul sau nimic mostenita din vechiul regim”, adauga Astarastoae.
Medicii militeaza pentru varianta in care CNAS ar functiona
autonom, cu membri ai consiliului de administratie alesi direct de
asigurati, de fapt o veche o lege din 1997 care nu a functionat
niciodata. Oficial, pentru ca se cheltuiau prea multi bani pe
alegeri. De fapt, institutia nu ar mai fi avut comanda politica,
iar banii nu s-ar mai fi putut aloca dupa criterii subiective.
“Structura actuala ar trebuie sa functioneze dupa modelul de
business din orice afacere: ministrul sanatatii este CEO-ul, iar
seful Casei este CFO. Ar trebui sa lucreze ca o echipa in
gestionarea banilor din sanatate”, spune Dragos Damian,
presedintele Asociatiei Producatorilor de Medicamente Generice din
Romania. Insa cata vreme contributia la asigurarile de sanatate a
tot scazut in ultimii ani si a mai venit si criza pe deasupra,
banii nu mai vin la Casa asa cum se intampla in trecut. Asa se face
ca, explica Damian, CNAS nu mai e interesanta pentru ca “nu mai
aduce excedent bugetar” cum se intampla acum doi-trei ani, ci “ia
bani de la buget”. In viziunea sa, ministrul sanatatii vrea sa
aiba, asadar, un control al finantarii, crezand ca va aloca banii
mai eficient. Insa de fapt, problemele s-ar muta de la Casa la
minister. “In loc sa apara Lucian Duta la televizor care sa se
planga de lipsa banilor, va aparea Cseke Attila”, rezuma seful
APMGR. Specialistii intervievati sunt de acord ca ideea ca “trebuie
sa scapam de CNAS ca sa aducem bani la buget” nu va functiona cat
timp sistemul nu e remodelat si nici reformat. Mai intai trebuie
puse la punct chestiuni ca informatizarea, indicatorii de
performanta la toate capitolele si aducerea de resurse din mediul
privat si abia apoi se poate porni discutia despre cine
administreaza banii.
(continuarea in pagina a 2-a)
Presedintele Casei Nationale de Asigurari de Sanatate (CNAS),
Lucian Duta, a anuntat, ieri, intr-o conferinta de presa, ca
problemele la sistemul informatic al CNAS au fost rezolvate, baza
de date nu a fost afectata, iar remedierea problemelor nu a
presupus costuri suplimentare. “In 15 ianuarie, SIUI (n.r –
Sistemul Informatic Unic Integrat) a fost repus in functiune
devansand termenul anuntat initial, respectiv luni. Remedierea
problemelor a fost facuta fara costuri suplimentare din 15
ianuarie, sistemul functionand la parametri normali”, a precizat
Duta. El a spus ca insa ca acest tip de defectiuni ar mai putea
aparea la un sistem atat de complex. “Sunt probleme greu de
anticipat la un sistem atat de complex, aproape printre cele mai
mari din Europa”, a precizat Duta. Inainte de repornirea sistemului
au fost peste 9.000 de testari. El a tinut sa precizeze ca o
defectiune la sistemul informatic de la Aeroportul Heathrow din
Londra (n.r – unul dintre cele mai mari din Europa) a durat trei
zile.
Cititi mai multe pe www.gandul.info