BusinessMagazin

Tag: CNA

  • CNA: 20 de televiziuni cu difuzare terestră au cerut alt tip de licenţe pentru a nu se închide

    Aceste informaţii au fost prezentate, miercuri, într-o dezbatere organizată la sediul Consiliului Naţional al Audiovizualului (CNA), pe marginea prevederilor Deciziei CNA privind acordarea, modificarea, prelungirea valabilităţii şi cedarea licenţelor audiovizuale.

    La această întâlnire au participat, alături de Răsvan Popescu, vicepreşedintele CNA, şi patru membri ai Consiliului (Gabriel Tufeanu, Radu Herjeu, Monica Gubernat şi Valentin Jucan), reprezentanţii mai multor televiziuni şi societăţi care au operaţiuni TV în România: Antena TV Group, Antena 3, Prima TV, RCS&RDS, Digi 24, Pro TV, TV Etalon, NTV, Columna TV, Tadiţii TV, Wyl TV, Vâlcea TV, AS TV, Etno TV, Taraf TV, România TV, RTT Braşov, SRTv, Telekom, Naţional TV, Kanal D, Columna TV. La întâlnire a participat şi un fost membru al CNA, Ioan Onisei.

    La începutul discuţiilor, Răsvan Popescu a spus că CNA doreşte să modifice Decizia numărul 277 din 2013, modificată si completată prin Decizia CNA nr. 614/2013. Decizia 277 priveşte procedura de acordare, de modificare, de prelungire a valabilităţii şi de cedare a licenţei şi a deciziei de autorizare audiovizuală, cu excepţia celor pentru difuzare în sistem digital terestru, precum şi condiţiile privind difuzarea de programe locale, retransmiterea şi preluarea de programe ale altor radiodifuzori.

    De asemenea, Răsvan Popescu a spus că CNA doreşte să vadă şi care sunt perspectivele televiziunilor în legătură cu tranziţia de la televiziunea analogică terestră la televiziunea digitală terestră, având în vedere că pe 17 iunie, în România, va înceta emisia analogică TV.

    “Noi am avizat ieri (marţi, n.r.), cu observaţii, proiectul Ministerului pentru Societatea Informaţională privind unele măsuri de trecere la digital. El va rezolva, dacă va fi adoptat în timp util, problema pentru TVR 1 şi pentru încă opt canale care vor putea să emită până în 31 decembrie 2016, în VHF (Very high frequency, n.r.). Rămâne ca printr-un act normativ să se rezolve şi problema posturilor private”, a mai spus Răsvan Popescu.

    La rândul său, George Chiriţă, directorul executiv al Asociaţiei Române de Comunicaţii Audiovizuale (ARCA), care reuneşte principalele televiziuni din România, a spus că este necesară adoptarea unei Ordonanţe de Urgenţă, pentru rezolvarea problemei televiziunilor private, care au licenţe de difuzare terestră şi care vor fi închise pe 17 iunie.

    Potrivit lui Chiriţă, acest proiect a fost adus în atenţia Senatului. “Am făcut o propunere la Senat, unde am primit încurajări, în sensul în care s-a acceptat ideea că este o problemă serioasă, care necesită rezolvarea de urgenţă”, a spus Chiriţă, precizând că acest proiect ar trebui să fie asumat, ca iniţiator, de Ministerul Comunicaţiilor sau de Ministerul Culturii.

    George Chiriţă a mai spus că emisia SNR (Societatea Naţională de Radiocomunicaţii – Radiocom, n.r.) este deja finanţată, cu 36 de milioane de euro. “Posturile private ar putea să beneficieze de un tratament mai agreabil la nivelul costurilor din partea Radiocom”, a spus George Chiriţă, referindu-se la eventuala punere în funcţiune a primului multiplex digital, pe care, pe lângă posturile publice TVR 1 şi TVR 2, ar trebui să intre şi televiziuni private.

    Întrebat ce televiziuni private ar fi interesate să intre pe primul multiplex digital, George Chiriţă a spus că totul depinde de când va lansa Radiocom acest serviciu şi de nivelul de tarif impus radiodifuzorilor privaţi. “SNR are banii pentru operarea multiplexului (cele 36 de milioane de euro, n.r.). Va fi greu să justifice nişte costuri suplimentare (…) Ce ar veni de la posturile private ar fi un fel de bonus, iar Radiocom ar putea să fie mai relaxat în cheltuirea acestor bani”, a spus Chiriţă.

    El a precizat, însă, că Radiocom nu are echipamentele pentru implementarea acestui multiplex, întrucât a organizat o licitaţie în acest sens, dar la care nu s-a înscris nimeni. “Au nevoie de 120 de milioane de euro ca să investească în echipamente (pentru tranziţia la digital, n.r.). Directorul SNR (Gabriel Grecu, n.r.) a fost demis. E un mare semn de întrebare (cu privire la ce se va întâmpla, n.r.)”, a mai spus Chiriţă.

    Însă Răsvan Popescu a spus că singura soluţie în prezent pentru societăţile care au licenţe cu difuzare terestră este ca aceste firme să solicite CNA acordarea unor licenţe de emisie prin cablu (licenţe audiovizuale pentru difuzarea prin reţele de comunicaţii electronice ), dacă vor să îşi continue activitatea de difuzare de programe TV şi după 17 iunie.

    În acest sens, până în prezent, “cel puţin 20 din cele 55 de societăţi” care deţin licenţe cu difuzare terestră au depus la CNA dosare prin care au solicitat licenţe de cablu. Între aceste societăţi se numără şi Pro TV şi Prima TV, potrivit informaţiilor prezentate, în timpul întâlnirii de miercuri, de reprezentanţii departamentelor de specialitate ale Consiliului.

    Răsvan Popescu a spus că aceste solicitări trebuie programate astfel încât în şedinţele publice ale CNA să fie analizate aproximativ cinci dosare, pentru a putea fi acoperite toate solicitările până pe 17 iunie, când va înceta emisia analogică TV în România.

    Un număr de 55 de societăţi care deţin aproape 170 de licenţe cu difuzare terestră sunt în pericol să piardă aceste licenţe pe 17 iunie, când va înceta emisia analogică TV în România, potrivit unor informaţii prezentate în şedinţa din 5 martie a CNA.

    Pe de altă parte, reprezentanţii televiziunilor prezenţi la întâlnirea de miercuri au cerut CNA o documentaţie simplificată pentru obţinerea posibilităţii de a emite şi după 17 iunie. Aceştia au spus că doresc obţinerea de fapt a unei noi modalităţi de difuzare a semnalului pentru acelaşi conţinut pe care îl difuzează în prezent (un tip de semnal diferit) şi nu obţinerea unor licenţe noi. Însă CNA consideră că aceste solicitări vizează în fapt licenţe noi şi trebuie tratate ca atare, potrivit actualei legislaţii a audiovizualului.

    Reprezentanţii televiziunilor au mai spus că operarea licenţelor cu difuzare terestră implică anumite costuri. Ei au mai spus că aceste licenţe au fost obţinute prin concurs şi au fost operate cu anumite costuri şi nu au fost obţinute neapărat venituri de pe urma exploatării lor.

    Pe de altă parte, în ceea ce priveşte Decizia 277, Răsvan Popescu a spus că CNA doreşte să o modifice, astfel încât aceasta să fie mai flexibilă.

    Unul dintre articolele din Decizie pe care CNA are în plan să îl modifice este acela care prevede că “modificările în licenţa audiovizuală pot fi aduse după minimum un an de la începerea difuzării serviciului de programe, prelungirea valabilităţii sau preluarea licenţei audiovizuale”.

    Totodată, Răsvan Popescu a spus că speră ca, în aproximativ o lună şi jumătate, să fie încheiate toate procedurile prin care să fie adoptată noua Decizie.

    “Am început consultările cu radiodifuzorii. Am început cu radiourile (pe 22 aprilie, n.r.) şi acum cu televiziunile. Încercând să obţinem o decizie mai flexibilă, mai bună, atunci când vorbim de acordare de licenţe noi, de modificarea licenţelor existente. Şi încercăm să ne punem de acord asupra unei formule cât mai potrivite. Urmează ca, într-o săptămână, să avem acest proiect, care intră în dezbatre publică timp de 30 de zile. Apoi vom avea din nou tot felul de observaţii din partea radiodifuzorilor şi, în aproximativ o lună şi jumătate, putem să avem o decizie mai bună decât cea din prezent”, a mai spus Popescu.

    Pe de altă parte, CNA a avizat favorabil, în şedinţa de marţi, un proiect de lege care prevede că emisia terestră a serviciilor publice şi private de televiziune în sistem analogic poate continua, în banda de frecvenţe radio 174-230 MHz, temporar, până pe 31 decembrie 2016.

    Acest proiect de lege a fost elaborat în contextul în care, pe 17 iunie 2015, trebuie oprită transmisia analogică în România, conform Strategiei Naţionale aprobate de Guvernul României prin Hotărârea de Guvern 403/2013.

    Pe de altă parte, potrivit informaţiilor prezentate în şedinţa CNA de marţi, acest proiect rezolvă doar “în foarte mică măsură problema posturilor comerciale”. “Sunt opt posturi care ar putea intra aici în discuţia pentru SNR (Societatea Naţională de Radiocomunicaţii, n.r.)”, a spus, marţi, Răsvan Popescu, vicepreşedintele CNA.

  • CNA a avizat favorabil un proiect de lege care permite transmisia analogică terestră până în 2016

    Acest proiect de lege a fost iniţiat de Ministerul pentru Societatea Informaţională (MSI).

    Potrivit proiectului, “emisia pe cale radio terestră a serviciilor publice şi private de televiziune în sistem analogic, în banda de frecvenţe radio 174-230 MHz, poate continua, cu caracter temporar, până la data de 31 decembrie 2016, în baza unui acord tehnic eliberat de Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii, cu respectarea următoarelor condiţii cumulative: nu produce interferenţe staţiilor de radiocomunicaţii ce utilizează spectrul radio, în conformitate cu angajamentele internaţionale la care România este parte; nu beneficiază de protecţie radio din partea staţiilor de radiocomunicaţii ce utilizează spectrul radio, în conformitate cu angajamentele internaţionale la care România este parte; frecvenţele radio să fie asignate, la data intrării în vigoare a prezentei legi, pentru furnizarea pe cale radio terestră a serviciilor publice şi private de televiziune în sistem analogic”.

    În cazul apariţiei unor interferenţe, având în vedere continuarea emisiei, reclamate de administraţiile de comunicaţii ale statelor vecine, titularul acordului tehnic va lua imediat toate măsurile necesare pentru eliminarea emisiei radio ce a produs interferenţa.

    Titularul acordului eliberat de ANCOM, cu excepţia titularului ce transmite programele publice de televiziune, are obligaţia de a plăti anual un tarif de utilizare a spectrului, se mai spune, printre altele în proiectul de Lege.

    Acest proiect de lege a fost elaborat în contextul în care, pe 17 iunie 2015, trebuie oprită transmisia analogică în România, conform Strategiei Naţionale aprobate de Guvernul României prin Hotărârea de Guvern 403/2013.

    Pe de altă parte, potrivit informaţiilor prezentate în şedinţa CNA de marţi, acest proiect rezolvă doar “în foarte mică măsură problema posturilor comerciale”. “Sunt 8 posturi care ar putea intra aici în discuţia pentru SNR (Societatea Naţională de Radiocomunicaţii, n.r.)”, a spus Răsvan Popescu, vicepreşedintele CNA.

    El a mai spus că CNA are anumite neclarităţi şi în privinţa emisiei TVR 2, după 17 iunie.

    Nicolae Voican, reprezentantul TVR, a declarat în şedinţa de marţi că TVR 1, pentru emisia terestră analogică şi pentru acoperirea naţională de 98,98%, foloseşte anumite emiţătoare, doar o parte din acestea urmând să se întrerupă la 17 iunie. Astfel, ar urma ca între 83 şi 86% din populaţie să recepţioneze TVR 1 terestru şi după 17 iunie. Însă nu vor mai putea fi recepţionate terestru TVR 2 şi canalele regionale ale TVR. “Noi sperăm că la următoarea licitaţie a SNR va fi cel puţin ofertă, în aşa fel încât, până la sfârşitul anului, să pornească şi digitalizarea terestră, conform unui plan pe care o să-l stabilim împreună. Şi atunci că probabil pe lângă TVR 1 se va vedea şi TVR 2”, a spus Voican.

    Răsvan Popescu a remarcat că acest aspect impune informarea populaţiei privind TVR 2 şi canalele regionale ale TVR. “Asta presupune şi o informare a populaţiei în legătură cu această evoluţie, să nu ne trezim cu tot felul de reclamaţii, neînţelegeri”, a spus Popescu.

    Pe de altă parte, membrul CNA Lorand Turos a spus că proiectul de Lege prevede în cazul prelungirii doar obţinerea unui acord tehnic de la ANCOM. “Problema pe care o văd eu în momentul de faţă este aceea că, potrivit Legii audiovizualului, ai dreptul să emiţi dacă deţii licenţă audiovizuală şi licenţă de emisie. În momentul în care nu mai ai licenţă de emisie, CNA în mod obligatoriu îţi retrage licenţa analogică. Nu este clarificat niciunde dacă acest acord tehnic ţine loc de licenţă de emisie”, a spus Lorand Turos.

    Aproape 170 de televiziuni care au licenţe cu difuzare terestră sunt în pericol să fie închise pe 17 iunie, când va înceta emisia analogică TV în România, potrivit unor informaţii prezentate în şedinţa din 5 martie a Consiliului Naţional al Audiovizualului (CNA).

    Astfel, în şedinţa din 31 martie, CNA a decis să emită o recomandare în acest sens, întrucât, potrivit Hotărârii de Guvern nr 403/ 2013 în legătură cu Strategia privind tranziţia de la televiziunea analogică terestră la cea digitală terestră şi implementarea serviciilor multimedia digitale la nivel naţional, pe 17 iunie va înceta obligatoriu emisia terestră analogică pentru serviciile de programe de televiziune.

    De asemenea, CNA a decis să emită această recomandare “având în vedere posibilitatea ca platforma digitală terestră să nu fie operaţională la acea dată”.

    Astfel, în situaţia în care consideră oportun să continue activitatea de realizare şi difuzare de servicii de programe de televiziune, societăţile care deţin în prezent licenţe de televiziune ce emit terestru au câteva posibilităţi legale.

    Aceste societăţi pot solicita CNA acordarea unei licenţe sau a unor licenţe audiovizuale pentru difuzarea prin reţele de comunicaţii electronice (prin cablu, n.r.), dar şi a unora prin satelit.

    În plus, aceste societăţi pot face la CNA solicitări de modificare a licenţei/ licenţelor audiovizuale (referitor la modalitatea de difuzare, respectiv terestru/ alte reţele de comunicaţii electronice şi/ sau satelit), concomitent cu solicitarea/ solicitările de prelungire a valabilităţii acestora.

    De asemenea, Consiliul Naţional al Audiovizualului recomandă acestor societăţi care deţin televiziuni cu difuzare terestră să aibă în vedere iniţierea unor campanii de avertizare a telespectatorilor lor referitor la încetarea obligatorie a emisiei terestre analogice pentru televiziunea sau televiziunile deţinute, începând din data de 17 iunie.

    Decizia a fost luată după ce membrii CNA au analizat, în şedinţa din 5 martie, o adresă primită de la Asociaţia Română de Comunicaţii Audiovizuale (ARCA), care reuneşte principalele societăţi de televiziune şi radio din România, şi i-a audiat pe o parte dintre reprezentanţii ARCA, între care şi George Chiriţă, directorul executiv al asociaţiei.

    “Sunt 170 de licenţe cu difuzare terestră, dintre care 8 au şi difuzare prin reţele de comunicaţii electronice (prin cablu, n.r.), iar unele televiziuni au şi difuzare prin satelit, în general, staţiile mari de televiziune”, potrivit unei informări făcute în respectiva şedinţă a CNA de serviciile de specialitate ale Consiliului.

    Acest fapt a fost confirmat atunci şi de George Chiriţă, directorul executiv al ARCA, care a precizat că cele aproape 170 de televiziuni “ar trebui să spună stop în iunie 2015”, atunci când România s-a angajat să implementeze procesul de tranziţie de la televiziunea analogică terestră la televiziunea digitală terestră, în contextul în care este puţin probabil ca acest proces să se realizeze efectiv.

    În acest sens, George Chiriţă a spus că ARCA a propus soluţia transformării acestor aproape 170 de licenţe cu difuzare terestră în licenţe prin reţele de comunicaţii electronice (prin cablu, n.r.), pentru ca televiziunile respective să nu fie închise.

    Chiriţă a spus că ARCA a propus “o rezolvare în bloc” a situaţiei. “CNA nu ar trebui să aibă audieri cu cei 170 de radiodifuzori şi nu ar trebui să mai solicite alte documente de la aceştia, pentru că documentele sunt deja în posesia CNA. Nu este vorba de acordarea unei licenţe noi în sensul pur al cuvântului (…) Este o procedură absolut specială, este o tranziţie mai ciudată de la analogic nu spre digital, ci făcând un popas de aşteptare în transmisia prin reţele de cablu, aşteptând să vedem dacă se întâmplă ceva în digital, ceea ce este foarte puţin probabil să se întâmple”, a mai spus atunci Chiriţă.

    Însă, potrivit reprezentanţilor serviciilor de specialitate ale CNA, nu este posibil ca aceste aproape 170 de licenţe cu difuzare terestră să fie transformate automat de Consiliu în licenţe prin cablu.

    În plus, potrivit reprezentanţilor CNA, în cazul în care radiodifuzorii ar dori să transforme aceste licenţe, Consiliul ar trebui să audieze aproximativ 55 de societăţi, care deţin toate aceste 170 de licenţe cu difuzare terestră.

    “Noi avem în vedere tranziţia la digital. Momentul acordării licenţei în cablu ar fi o fază intermediară, care ar putea dura însă foarte mult sau la nesfârşit (dacă autorităţile statului nu vor putea finaliza procesul de tranziţie la digital, n.r.), dar are scopul de a conserva licenţa, de a nu dispărea licenţa”, a spus, de cealaltă parte, George Chiriţă, pe 5 martie. În caz contrar, potrivit lui Chiriţă, acele licenţe terestre nu ar mai putea fi preluate în grilele operatorilor de cablu. “Ar fi o situaţie catastrofică a majorităţii acestor licenţe”, a mai spus Chiriţă, precizând că, dacă CNA nu va face nimic, pe 17 iunie, “am putea avea de-a face cu o încetare definitivă a emisiei (televiziunilor, n.r.) locale”.

  • CNA a avizat favorabil un proiect de lege care permite transmisia analogică terestră până în 2016

    Acest proiect de lege a fost iniţiat de Ministerul pentru Societatea Informaţională (MSI).

    Potrivit proiectului, “emisia pe cale radio terestră a serviciilor publice şi private de televiziune în sistem analogic, în banda de frecvenţe radio 174-230 MHz, poate continua, cu caracter temporar, până la data de 31 decembrie 2016, în baza unui acord tehnic eliberat de Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii, cu respectarea următoarelor condiţii cumulative: nu produce interferenţe staţiilor de radiocomunicaţii ce utilizează spectrul radio, în conformitate cu angajamentele internaţionale la care România este parte; nu beneficiază de protecţie radio din partea staţiilor de radiocomunicaţii ce utilizează spectrul radio, în conformitate cu angajamentele internaţionale la care România este parte; frecvenţele radio să fie asignate, la data intrării în vigoare a prezentei legi, pentru furnizarea pe cale radio terestră a serviciilor publice şi private de televiziune în sistem analogic”.

    În cazul apariţiei unor interferenţe, având în vedere continuarea emisiei, reclamate de administraţiile de comunicaţii ale statelor vecine, titularul acordului tehnic va lua imediat toate măsurile necesare pentru eliminarea emisiei radio ce a produs interferenţa.

    Titularul acordului eliberat de ANCOM, cu excepţia titularului ce transmite programele publice de televiziune, are obligaţia de a plăti anual un tarif de utilizare a spectrului, se mai spune, printre altele în proiectul de Lege.

    Acest proiect de lege a fost elaborat în contextul în care, pe 17 iunie 2015, trebuie oprită transmisia analogică în România, conform Strategiei Naţionale aprobate de Guvernul României prin Hotărârea de Guvern 403/2013.

    Pe de altă parte, potrivit informaţiilor prezentate în şedinţa CNA de marţi, acest proiect rezolvă doar “în foarte mică măsură problema posturilor comerciale”. “Sunt 8 posturi care ar putea intra aici în discuţia pentru SNR (Societatea Naţională de Radiocomunicaţii, n.r.)”, a spus Răsvan Popescu, vicepreşedintele CNA.

    El a mai spus că CNA are anumite neclarităţi şi în privinţa emisiei TVR 2, după 17 iunie.

    Nicolae Voican, reprezentantul TVR, a declarat în şedinţa de marţi că TVR 1, pentru emisia terestră analogică şi pentru acoperirea naţională de 98,98%, foloseşte anumite emiţătoare, doar o parte din acestea urmând să se întrerupă la 17 iunie. Astfel, ar urma ca între 83 şi 86% din populaţie să recepţioneze TVR 1 terestru şi după 17 iunie. Însă nu vor mai putea fi recepţionate terestru TVR 2 şi canalele regionale ale TVR. “Noi sperăm că la următoarea licitaţie a SNR va fi cel puţin ofertă, în aşa fel încât, până la sfârşitul anului, să pornească şi digitalizarea terestră, conform unui plan pe care o să-l stabilim împreună. Şi atunci că probabil pe lângă TVR 1 se va vedea şi TVR 2”, a spus Voican.

    Răsvan Popescu a remarcat că acest aspect impune informarea populaţiei privind TVR 2 şi canalele regionale ale TVR. “Asta presupune şi o informare a populaţiei în legătură cu această evoluţie, să nu ne trezim cu tot felul de reclamaţii, neînţelegeri”, a spus Popescu.

    Pe de altă parte, membrul CNA Lorand Turos a spus că proiectul de Lege prevede în cazul prelungirii doar obţinerea unui acord tehnic de la ANCOM. “Problema pe care o văd eu în momentul de faţă este aceea că, potrivit Legii audiovizualului, ai dreptul să emiţi dacă deţii licenţă audiovizuală şi licenţă de emisie. În momentul în care nu mai ai licenţă de emisie, CNA în mod obligatoriu îţi retrage licenţa analogică. Nu este clarificat niciunde dacă acest acord tehnic ţine loc de licenţă de emisie”, a spus Lorand Turos.

    Aproape 170 de televiziuni care au licenţe cu difuzare terestră sunt în pericol să fie închise pe 17 iunie, când va înceta emisia analogică TV în România, potrivit unor informaţii prezentate în şedinţa din 5 martie a Consiliului Naţional al Audiovizualului (CNA).

    Astfel, în şedinţa din 31 martie, CNA a decis să emită o recomandare în acest sens, întrucât, potrivit Hotărârii de Guvern nr 403/ 2013 în legătură cu Strategia privind tranziţia de la televiziunea analogică terestră la cea digitală terestră şi implementarea serviciilor multimedia digitale la nivel naţional, pe 17 iunie va înceta obligatoriu emisia terestră analogică pentru serviciile de programe de televiziune.

    De asemenea, CNA a decis să emită această recomandare “având în vedere posibilitatea ca platforma digitală terestră să nu fie operaţională la acea dată”.

    Astfel, în situaţia în care consideră oportun să continue activitatea de realizare şi difuzare de servicii de programe de televiziune, societăţile care deţin în prezent licenţe de televiziune ce emit terestru au câteva posibilităţi legale.

    Aceste societăţi pot solicita CNA acordarea unei licenţe sau a unor licenţe audiovizuale pentru difuzarea prin reţele de comunicaţii electronice (prin cablu, n.r.), dar şi a unora prin satelit.

    În plus, aceste societăţi pot face la CNA solicitări de modificare a licenţei/ licenţelor audiovizuale (referitor la modalitatea de difuzare, respectiv terestru/ alte reţele de comunicaţii electronice şi/ sau satelit), concomitent cu solicitarea/ solicitările de prelungire a valabilităţii acestora.

    De asemenea, Consiliul Naţional al Audiovizualului recomandă acestor societăţi care deţin televiziuni cu difuzare terestră să aibă în vedere iniţierea unor campanii de avertizare a telespectatorilor lor referitor la încetarea obligatorie a emisiei terestre analogice pentru televiziunea sau televiziunile deţinute, începând din data de 17 iunie.

    Decizia a fost luată după ce membrii CNA au analizat, în şedinţa din 5 martie, o adresă primită de la Asociaţia Română de Comunicaţii Audiovizuale (ARCA), care reuneşte principalele societăţi de televiziune şi radio din România, şi i-a audiat pe o parte dintre reprezentanţii ARCA, între care şi George Chiriţă, directorul executiv al asociaţiei.

    “Sunt 170 de licenţe cu difuzare terestră, dintre care 8 au şi difuzare prin reţele de comunicaţii electronice (prin cablu, n.r.), iar unele televiziuni au şi difuzare prin satelit, în general, staţiile mari de televiziune”, potrivit unei informări făcute în respectiva şedinţă a CNA de serviciile de specialitate ale Consiliului.

    Acest fapt a fost confirmat atunci şi de George Chiriţă, directorul executiv al ARCA, care a precizat că cele aproape 170 de televiziuni “ar trebui să spună stop în iunie 2015”, atunci când România s-a angajat să implementeze procesul de tranziţie de la televiziunea analogică terestră la televiziunea digitală terestră, în contextul în care este puţin probabil ca acest proces să se realizeze efectiv.

    În acest sens, George Chiriţă a spus că ARCA a propus soluţia transformării acestor aproape 170 de licenţe cu difuzare terestră în licenţe prin reţele de comunicaţii electronice (prin cablu, n.r.), pentru ca televiziunile respective să nu fie închise.

    Chiriţă a spus că ARCA a propus “o rezolvare în bloc” a situaţiei. “CNA nu ar trebui să aibă audieri cu cei 170 de radiodifuzori şi nu ar trebui să mai solicite alte documente de la aceştia, pentru că documentele sunt deja în posesia CNA. Nu este vorba de acordarea unei licenţe noi în sensul pur al cuvântului (…) Este o procedură absolut specială, este o tranziţie mai ciudată de la analogic nu spre digital, ci făcând un popas de aşteptare în transmisia prin reţele de cablu, aşteptând să vedem dacă se întâmplă ceva în digital, ceea ce este foarte puţin probabil să se întâmple”, a mai spus atunci Chiriţă.

    Însă, potrivit reprezentanţilor serviciilor de specialitate ale CNA, nu este posibil ca aceste aproape 170 de licenţe cu difuzare terestră să fie transformate automat de Consiliu în licenţe prin cablu.

    În plus, potrivit reprezentanţilor CNA, în cazul în care radiodifuzorii ar dori să transforme aceste licenţe, Consiliul ar trebui să audieze aproximativ 55 de societăţi, care deţin toate aceste 170 de licenţe cu difuzare terestră.

    “Noi avem în vedere tranziţia la digital. Momentul acordării licenţei în cablu ar fi o fază intermediară, care ar putea dura însă foarte mult sau la nesfârşit (dacă autorităţile statului nu vor putea finaliza procesul de tranziţie la digital, n.r.), dar are scopul de a conserva licenţa, de a nu dispărea licenţa”, a spus, de cealaltă parte, George Chiriţă, pe 5 martie. În caz contrar, potrivit lui Chiriţă, acele licenţe terestre nu ar mai putea fi preluate în grilele operatorilor de cablu. “Ar fi o situaţie catastrofică a majorităţii acestor licenţe”, a mai spus Chiriţă, precizând că, dacă CNA nu va face nimic, pe 17 iunie, “am putea avea de-a face cu o încetare definitivă a emisiei (televiziunilor, n.r.) locale”.

  • Kiss FM şi Magic FM renunţă la programul local în localităţile mici şi îl reduc în restul oraşelor

    CNA a analizat, marţi, o serie de solicitări ale societăţii AG Radio Holding SRL pentru prelungirea cu nouă ani a licenţelor audiovizuale ale Kiss FM din Galaţi, Târgu-Bujor, Reşiţa, Hârlău şi Sulina, care urmau să expire pe 12 mai (cea din Galaţi), 22 mai (Târgu-Bujor), 5 iunie (Reşiţa şi Hârlău) şi 6 iunie (Sulina).

    De asemenea, AG Radio Holding SRL a solicitat CNA modificarea a 34 de licenţe audiovizuale pentru Kiss FM şi a 20 de licenţe audiovizuale pentru Magic FM, în sensul reducerii programului local în localităţile cu peste 50.000 de locuitori şi în sensul renunţării la programul local în localităţile cu sub 50.000 de locuitori, în conformitate cu legislaţia audiovizualului.

    Astfel, în localităţile cu peste 50.000 de locuitori, Kiss FM va difuza 72 de minute de program local pe săptămână (faţă de 210 minute până în prezent). De asemenea, Kiss FM va difuza în aceste localităţi publicitate – 6 minute pe oră (faţă de 8 minute pe oră până în prezent).

    În localităţile cu sub 50.000 de locuitori în care emite, Kiss FM va retransmite, în general, programul staţiei centrale, Kiss FM Bucureşti.

    O situaţie similară se întâmplă şi în cazul staţiilor de radio ale Magic FM.

    Pe de altă parte, societatea AG Radio Holding SRL, care este controlată de grupul grec Antenna, a informat CNA privind modificarea sediului social al firmelor asociate acestui grup din Irlanda în Luxemburg.

    “Procentajul ştirilor locale se modifică insignifiant. E mai mult o rearanjare a ştirilor locale”, a explicat Romeo Repta, director de reţea la Kiss FM şi Magic FM.

    Membrul CNA Gabriel Tufeanu a spus că aceste radiouri solicită să nu difuzeze deloc program local în unele oraşe.

    “Solicităm în oraşele de sub 50.000 de locuitori”, a spus Repta, precizând că solicitarea este făcută în conformitate cu legislaţia audiovizualului.

    Însă Gabriel Tufeanu a spus că societatea AG Radio Holding SRL nu doreşte să ia o licenţă naţională pentru Kiss FM, care, în prezent, deţine multe licenţe locale, întrucât doreşte să poată difuza în continuare publicitate locală. “Nu înţeleg de ce nu vor să-şi ia o licenţă naţională. De fapt, înţeleg, pentru acea publicitate locală (….) Mie nu mi se pare normal să omoare radiourile mici, locale (…) Nu mi se pare normal să fie un post local cu 10 minute de program local pe zi, dar, în schimb, să aibă 6 sau 8 minute de publicitate în ora respectivă. Nu mi se pare normal nici că în oraşele mai mici de 50.000 de locuitori să aibă zero program local”, a mai spus Tufeanu.

    De altfel, Gabriel Tufeanu a votat “împotriva” modificării structurii de programe a celor 34 de licenţe ale Kiss FM şi a structurii de programe a celor 20 de licenţe ale Magic FM. În schimb, restul membrilor CNA prezenţi la şedinţa de marţi (Lorand Turos, Viorel Buda, Monica Gubernat, Laura Georgescu, Radu Herjeu, Dorina Rusu şi Răsvan Popescu) au votat “pentru” modificare.

    Pe de altă parte, membrii CNA prezenţi la şedinţa de marţi au votat în unanimitate prelungirea cu nouă ani a licenţelor Kiss FM din Galaţi, Târgu-Bujor, Reşiţa, Hârlău şi Sulina, fapt care presupune că aceste staţii de radio pot funcţiona în continuare.

    Grupul german de media ProSiebenSat.1 a anunţat, pe 23 decembrie 2013, că a vândut televiziunea Kiss TV şi radiourile Kiss FM, Magic FM, One FM şi Rock FM companiei Antenna Group din Grecia.

    Odată cu achiziţia acestor staţii din România, Antenna Group din Grecia a intrat pe piaţa audiovizualului din România. Achiziţia acestor operaţiuni face parte din strategia Antenna Group de intrare şi de dezvoltare pe noi pieţe din sud-estul Europei, după cum a declarat la momentul respectiv Theo Kyriakou, CEO al Antena Group, citat de broadbandtvnews.com.

    Însă, potrivit unor documente prezentate în şedinţa CNA din 16 octombrie 2014, grupul de media Antenna din Grecia, deţinut de familia Kyriakou, a început să opereze oficial licenţele posturilor de radio Kiss FM, Magic FM, One FM şi Rock FM şi a televiziunii Kiss TV, prin intermediul a trei societăţi, la aproape un an de la anunţul oficial privind achiziţia acestor staţii.

    Asociaţii societăţii A.G. Radio Holding SRL sunt Nova Music New Media SRL – 99,999% şi Antenna Group BV (Olanda) – 0,001%.

    La rândul său, societatea Nova Music New Media SRL are ca asociaţi două societăţi înregistrate în Olanda, respectiv Antena Romania 1 BV (85%) şi Antena Romania 2BV (15%), potrivit documentelor depuse la CNA.

  • Consiliul Concurenţei recomandă CNA să aibă criterii clare pentru acordarea licenţelor TV şi radio

    Recomandarea se regăseşte într-o adresă a Consiliului Concurenţei (CC) care a fost transmisă Consiliului Naţional al Audiovizualului şi pe marginea căreia membrii CNA au discutat în şedinţa de joi.

    Potrivit adresei, în conformitate cu Legea concurenţei, Consiliul Concurenţei are între atribuţii şi emiterea de avize pentru proiectele de acte normative care pot avea impact anticoncurenţial, autorităţile şi instituţiile administraţiei publice centrale şi locale fiind obligate să solicite acest aviz. De asemenea, Consiliul Concurenţei poate recomanda modificarea actelor normative care au un asemenea efect.

    În baza acestei prevederi legale, plenul Consiliului Concurenţei a decis, în şedinţa din 17 februarie 2015, “să recomande Consiliului Naţional al Audiovizualului modificarea articolului 8, alineatul 1 din Decizia CNA numărul 277/ 2013, astfel încât criteriile generale pentru acordarea licenţei audiovizuale să devină clare, măsurabile şi concrete”, se spune în adresa transmisă CNA de CC, care a fost obţinută de agenţia MEDIAFAX.

    Situaţia din care rezultă existenţa “unor posibile efecte anticoncurenţiale ca urmare a cadrului legislativ secundar pus în aplicare de către CNA” a ajuns în atenţia autorităţii de concurenţă în urma primirii unei sesizări formulate de societatea Canal 33 Network SRL.

    “Această întreprindere a depus în perioada 2013-2014 patru seturi de documente pentru eliberarea unei licenţe audiovizuale de către Consiliul Naţional al Audiovizualului, documentaţii care au fost respinse pe rând, fără o motivare care să facă trimitere la condiţiile pe care întreprinderea ar trebui să le respecte dacă doreşte să obţină o astfel de licenţă”, spune Consiliul Concurenţei.

    Autoritatea de concurenţă consideră că “orice persoană juridică privată ar trebui să aibă dreptul de a cunoaşte criteriile concrete pe care trebuie să le îndeplinească pentru a putea desfăşura în mod legal o activitate economică”. “Existenţa unei analize corecte, transparente şi nediscriminatorii este esenţială pentru luarea unor decizii obiective în orice situaţie, cu atât mai mult atunci când de aceasta depinde intrarea pe piaţă a unor noi întreprinderi şi, în consecinţă, poate afecta întreg mediul concurenţial”, mai spune Consiliul Concurenţei.

    Totodată, CC face referire la o serie de criterii prevăzute în prezent în articolul 8, alineatul 1 din Decizia CNA numărul 277 din 2013. Acest articol prevede: “După audierea solicitanţilor, CNA va decide asupra acordării licenţei audiovizuale, ţinând cont şi de următoarele criterii generale: respectarea interesului public; asigurarea unui raport echilibrat între serviciile de programe naţionale, regionale şi locale, excepţie făcând situaţia prelungirii din 9 în 9 ani a licenţelor audiovizuale, potrivit legii; evitarea abuzului de poziţie dominantă şi a practicilor care împiedică libera concurenţă; strategia editorială, în raport şi cu strategia CNA de acoperire a teritoriului naţional cu servicii de programe audiovizuale, prevăzută la art. 68 din Legea audiovizualului; oferta de programe şi conţinutul acestora, prezentate în proiectul editorial; experienţa şi competenţa în domeniul audiovizual, după caz”.

    Consiliul Concurenţei consideră însă că acel criteriu privind “experienţa şi competenţa în domeniul audiovizual, după caz” ar putea crea “o situaţie discriminatorie întreprinderilor care nu beneficiază de experienţă relevantă în domeniul audiovizualului, acest lucru necalificându-le automat ca fiind mai puţin competente în a opera un canal de televiziune”. “Aplicarea unui astfel de criteriu poate ridica bariere la intrarea pe piaţă”, spune CC.

    În opinia CC şi criteriul referitor la “evitarea abuzului de piaţă dominantă şi a practicilor care împiedică libera concurenţă” ar trebui reformulat, “astfel încât să reiasă clar intenţia CNA în concordanţă cu obligaţiile sale legale şi legislaţia incidentă”.

    Chiar şi celelalte criterii prevăzute la articolul 8, alineatul l în Decizia CNA nr. 277/2013 “pot fi considerate mult prea generale” şi “lasă loc la interpretare şi posibile discriminări”, mai spune Consiliul Concurenţei.

    “Atunci când aplică pentru obţinerea unei licenţe audiovizuale, o întreprindere ar trebui să cunoască criteriile de selecţie, iar, în situaţia în care nu se califică, să fie informată asupra aspectelor ce trebuie îmbunătăţite/ înlocuite. Astfel, pe lângă aplicarea unor criterii de selecţie adecvate, prin respingere motivată se înţelege şi comunicarea aspectelor concrete de îmbunătăţit în vederea primirii licenţei audiovizuale, pentru cazul în care întreprinderea doreşte să reia procedura”, mai spune Consiliul Concurenţei.

    Potrivit CC, cadrul legal secundar existent creează astfel premisele încălcării articolului 8 din Legea concurenţei de către Consiliul Naţional al Audiovizualului, “conferind aparenţa unor puteri discreţionare în a aproba/ respinge orice solicitare venită din partea întreprinderilor noi ce doresc să intre pe piaţă”.

    De cealaltă parte, membrii CNA au decis, în şedinţa de joi, să răspundă Consiliului Concurenţei că societatea Canal 33 Network SRL a primit, pe 17 februarie 2015, o licenţă audiovizuală pentru lansarea televiziunii de business Canal 33.

    Răsvan Popescu, vicepreşedintele CNA, a spus că, din perspectiva CNA, această chestiune este închisă, întrucât societatea Canal 33 Network SRL a primit licenţa solicitată, după ce a integrat toate observaţiile făcute de membrii Consiliului pentru îmbunătăţirea proiectului televiziunii Canal 33.

    “I s-a acordat licenţa, iar, în urma integrării observaţiilor făcute în Consiliu, proiectul (televiziunii Canal 33, n.r.) a câştigat amploare”, a spus Răsvan Popescu.

    De asemenea, mai mulţi membri ai Consiliului Naţional al Audiovizualului, între care Monica Gubernat şi Viorel Buda, au spus că CNA este “o autoritate publică centrală autonomă”, la fel cum este şi Consiliul Concurenţei.

    Societatea Canal 33 Network SRL a primit o licenţă audiovizuală pentru difuzarea prin reţele de comunicaţii electronice a televiziunii de business Canal 33 în şedinţa CNA din 17 februarie 2015 (aceeaşi zi în care plenul Consiliului Concurenţei stabilea să recomande CNA să elaboreze criterii clare, măsurabile şi concrete pentru acordarea licenţelor audiovizuale, n.r.).

    A fost pentru a cincea oară când această societate, ai cărei asociaţi sunt Alexandru Răducanu (97%) şi Cristina – Adriana Sîrbu (3%), a solicitat CNA acordarea unei licenţei pentru lansarea televiziunii Canal 33. Până atunci CNA a respins solicitarea, invocând, printre altele, inconsistenţa proiectului. În şedinţa din 17 februarie, membrii Consiliului au decis cu unanimitatea de voturi a membrilor CNA prezenţi (Florin Gabrea, Valentin Jucan, Lorand Turos, Viorel Vasile Buda, Gabriel Tufeanu, Dorina Rusu, Răsvan Popescu şi Radu Călin Cristea) să acorde această licenţă pentru lansarea Canal 33, considerând că proiectul a fost îmbunătăţit.

    Alexandru Răducanu, cel care deţine Canal 33, activează pe piaţa media din România de mai mulţi ani, fiind fondatorul publicaţiilor Business Woman şi The Marketer.

  • Televiziunea Estrada TV a cerut în instanţă anularea unei amenzi de 100.000 de lei aplicată de CNA

    Informaţia a fost făcută publică în şedinţa de joi a Consiliului Naţional al Audiovizualului (CNA), în care Consiliul a analizat o adresă primită de la Estrada TV SRL. Prin această adresă, societatea Estrada TV SRL a solicitat CNA reanalizarea sancţiunii de 100.000 de lei pe care Consiliul a aplicat-o televiziunii Estrada TV şi transformarea acesteia în avertisment.

    CNA a respins însă solicitarea, având în vedere că societatea Estrada TV SRL a acţionat deja în instanţă Consiliul în această speţă.

    Estrada TV SRL a dat în judecată CNA printr-un dosar înregistrat pe 11 martie, la Curtea de Apel Bucureşti (CAB), Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, potrivit informaţiilor publicate pe Portalul Instanţelor de Judecată.

    Estrada TV SRL a solicitat instanţei anularea Deciziei CNA, din 26 februarie, prin care Estrada TV a fost amendată cu 100.000 de lei. Până în prezent nu a fost stabilit un termen în acest dosar.

    CNA a amendat, pe 26 februarie, cu 100.000 de lei – jumătate din amenda maximă posibilă, potrivit legislaţiei audiovizualului -, Estrada TV, din cauza promovării unor tratamente naturiste de către Stelian Fulga, care s-a prezentat în emisiuni ale televiziunii ca fiind “terapeut şcolit de călugării shaolin”.

    Consiliul a analizat atunci mai multe emisiuni difuzate de Estrada TV, în care Stelian Fulga recomanda mai multe tratamente naturiste care, după cum a spus acesta, vindecă boli grave, precum hepatita B şi cancerul.

    Membrii Consiliului au spus că modul în care a fost făcută promovarea tratamentelor naturiste de Stelian Fulga în respectivele programe a încălcat mai multe articole din legislaţia audiovizualului. De asemenea, programele de teleshopping nu au fost marcate aşa cum impune legislaţia audiovizualului.

    Sancţiunea de 100.000 de lei a fost aplicată pentru încălcarea mai multor articole din legislaţia audiovizualului, între care articolul 3, alineatul 2 din Legea audiovizualului, potrivit căruia “Toţi furnizorii de servicii media audiovizuale au obligaţia să asigure informarea obiectivă a publicului prin prezentarea corectă a faptelor şi evenimentelor şi să favorizeze libera formare a opiniilor”, dar şi a articolului 29, alineatul 1, literele a şi f din Legea audiovizualului, potrivit căruia “Comunicările comerciale audiovizuale difuzate de furnizorii de servicii media audiovizuale trebuie să respecte următoarele condiţii: să poată fi uşor identificate ca atare, comunicările audiovizuale cu conţinut comercial mascat fiind interzise; să nu stimuleze comportamente dăunătoare sănătăţii sau siguranţei populaţiei”.

    Televiziunea generalistă Estrada TV a fost lansată în 2013 de Valentin Iliescu, care a fost ministru PDL pentru Relaţia cu Parlamentul în Guvernele Boc şi Ungureanu şi care a fost numit, în luna iunie a anului trecut, de premierul Victor Ponta în funcţia de secretar de stat la Departamentul pentru Relaţia cu Parlamentul.

    Estrada TV este şi una dintre televiziunile din cauza cărora Consiliul Naţional al Audiovizualului (CNA) a intrat în atenţia Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA). În luna octombrie 2014, la sediul CNA au avut loc percheziţii ale DNA, iar, la momentul respectiv, surse judiciare au declarat, pentru MEDIAFAX, că aceste percheziţii ar fi avut legătură cu sancţionarea mai multor televiziuni, între care se număra şi Estrada TV. În acest caz, DNA a precizat, într-un comunicat de presă, că procurorii fac cercetări într-o cauză penală ce vizează suspiciuni privind săvârşirea unor infracţiuni asimilate celor de corupţie, comise în anul 2014.

    De asemenea, Estrada TV a intrat în atenţia CNA în 2014 din cauza mai multor încălcări ale legislaţiei audiovizualului. Potrivit unor informaţii prezentate în şedinţa din 16 septembrie 2014, Estrada TV a primit licenţă audiovizuală pe 27 iunie 2013, pentru a fi difuzată în Bucureşti şi judeţele Ilfov, Prahova, Dâmboviţa, Teleorman, Argeş, Giurgiu, Călăraşi şi Ialomiţa. La momentul respectiv, asociaţii societăţii Estrada TV SRL, care a obţinut licenţa, erau Valentin Iliescu (50%) şi Mădălina Iliescu (50%).

    Însă, în urma unui control efectuat de departamentele de specialitate ale CNA la Estrada TV, s-a constatat că nu este respectată zona de difuzare prevăzută în licenţa audiovizuală aprobată de Consiliu, programele fiind de interes numai pentru Bucureşti. Totodată, CNA a constatat că Estrada TV nu a respectat orarul de emisie şi structura serviciului de programe aprobat de Consiliu pe 27 iunie 2013, la primirea licenţei. În plus, unele emisiuni în reluare au fost transmise fără această menţiune, iar în alte emisiuni a fost făcută publicitate mascată, conform informaţiilor prezentate în şedinţa CNA din 16 septembrie 2014.

    CNA a decis la momentul respectiv să se realizeze o monitorizare pe conţinutul difuzat de Estrada TV, o perioadă mai lungă de timp. Ulterior, societatea Estrada TV SRL a transmis CNA trei notificări, între care şi una prin care anunţa Consiliul privind întreruperea emisiei din cauza unor probleme de natură tehnică. Termenul legal până la care Estrada TV avea permisiunea să întrerupă emisia a expirat pe 28 decembrie 2014.

    Pe de altă parte, Valentin Iliescu – care era atât acţionar şi administrator al societăţii Estrada TV SRL, cât şi realizator de emisiuni la Estrada TV – a renunţat la calitatea de administrator, acţionar şi realizator la această televiziune, în contextul numirii sale, în luna iunie 2014, în funcţia de secretar de stat la Departamentul pentru Relaţia cu Parlamentul.

    De asemenea, structura acţionariatului Estrada TV SRL a fost modificată. În prezent, asociaţii societăţii sunt Denisa-Steliana Alui-Gheorghe (75%) şi Gheorghe Constantin Alui-Gheorghe (25%).

    Pe 16 decembrie 2014, CNA i-a audiat pe reprezentanţii societăţii şi a aprobat o solicitare a societăţii Estrada TV SRL de transformare a licenţei Estrada TV dintr-una prin reţele de comunicaţii electronice, care emite local, în licenţă prin satelit, care poate emite la nivel naţional. De asemenea, CNA a aprobat şi mutarea amplasamentului studioului Estrada TV, de pe strada Lipscani în zona Berceni.

    În schimb, CNA a respins solicitarea Estrada TV SRL de aprobare a modificării a denumirii televiziunii Estrada TV în Estrada TV – Televiziunea seniorilor. Totodată, CNA a respins solicitarea Estrada TV SRL de modificare a formatului televiziunii Estrada TV din generalist în tematic (televiziune dedicată seniorilor, cu vârsta de peste 50 de ani).

  • Asociaţia principalelor radiouri din România: Radiourile locale refuză să accepte evoluţia media

    Consiliul Naţional al Audiovizualului (CNA) doreşte să modifice Decizia Consiliului numărul 277 din 2013 privind procedura de acordare, de modificare, de prelungire a valabilităţii şi de cedare a licenţei şi a deciziei de autorizare audiovizuală, cu excepţia celor pentru difuzare în sistem digital terestru, precum şi condiţiile privind difuzarea de programe locale, retransmiterea şi preluarea de programe ale altor radiodifuzori.

    În acest sens, la sediul CNA a fost organizată, miercuri, o întâlnire informală consultativă.

    Potrivit unui comunicat remis joi de ARCA, întâlnirea informală care a avut loc la CNA între o parte a membrilor Consiliului şi reprezentanţi ai radiourilor locale precum şi ai reţelelor radio naţionale (Kiss FM, Magic FM, Radio Zu, Digi FM, Naţional FM, Europa FM) a pus faţă în faţă “câteva rudimente de mentalităţi anacronice şi o viziune modernă asupra creativitaţii şi mecanismelor pieţei în domeniul radioului”.

    “Astfel, întorcându-se la o viziune a reglementării care a fost depăşită încă din anul 2002, când CNA a eliminat ideea de program local instituit ca obligaţie, reprezentanţii radiourilor locale au propus să se impună obligativitatea de a difuza 4 ore pe zi de program local. Aceasta înseamnă însă a modifica structura de programe, fapt care contravine legii audiovizualului, conform căreia iniţiativa modificării structurii de programe nu poate aparţine decât radiodifuzorului şi nu poate fi impusă acestuia. Dacă ar fi adoptată, această obligativitate ar putea fi calificată ca o gravă lezare a libertaţii editoriale, unul din drepturile fundamentale ale radiodifuzorilor, garantat prin legea audiovizualului şi prin activitatea reglementativă a Consiliului”, se spune în comunicatul remis MEDIAFAX de ARCA şi semnat de George Chiriţă, directorul executiv al asociaţiei.

    Totodată, potrivit ARCA, întâlnirea de la sediul CNA “a pus în lumină publică un caz grav în care, la capătul unei evoluţii normale spre dereglementare, actori de pe piaţa audiovizualului încearcă să impună un fals substitut pentru libera competiţie şi să limiteze drepturile competitorilor lor, solicitând suprareglementarea, unei autoritaţi precum CNA care este garant al interesului public, inclusiv prin atribuţia dată de lege de a încuraja libera concurenţă”. “O asemenea solicitare ignoră inclusiv legea concurenţei, care interzice autorităţilor să ia măsuri administrative care «restrâng, împiedică sau denaturează concurenţa»”, spune ARCA.

    Conform ARCA, “intenţia de a elimina reţelele naţionale de pe piaţa de publicitate locală, materializată prin propunerea radiourilor locale de a interzice reţelelor difuzarea de mesaje publicitare ale comercianţilor din zona de emisie a staţiilor proprii, reprezintă nu numai un act anticoncurenţial în interiorul pieţei media, dar şi o gravă discriminare faţă de comercianţii locali cărora li se va interzice astfel să îşi facă publicitate acolo unde doresc”. ARCA mai spune că, din fericire, Consiliul s-a exprimat cu claritate împotriva unei asemenea abordări.

    În plus, ARCA spune că în discuţia de miercuri de la CNA “s-a abuzat de folosirea inadecvată a conceptelor care operează în domeniul audiovizualului, inclusiv cel al publicităţii, ceea ce probează o incapacitate de a înţelege mecanismele pieţei media”.

    “Totodată s-a încercat să se facă un reper valoric din nivelul cantitativ al cheltuielilor, ignorându-se un principiu fundamental al economiei de piaţă conform căruia performanţa se măsoară, nu în funcţie de cât se pierde, ci în funcţie de cât se câştigă, ca efect al calităţii înalte a investiţiilor şi al aprecierii de care se bucură servicile furnizate. Într-un prezent în care evoluţia media ne conduce spre o supremaţie a tehnologiilor OTT (Over the Top) şi New Media, micii operatori radio continuă să gândească în termenii de la finalul secolului trecut”, mai spune ARCA.

    Asociaţia salută totodată faptul că, în contextul deschiderii către dialog, membrii CNA au luat distanţă faţă de asemenea poziţii.

    De cealaltă parte, Asociaţia Radiourilor Locale şi Regionale (ARLR) a spus, într-un comunicat remis miercuri agenţiei MEDIAFAX, că piaţa locală de radio din România este viciată de modul în care sunt utilizate licenţele locale de reţelele mari şi a solicitat CNA să modifice legislaţia astfel încât deţinătorii de licenţe locale să difuzeze patru ore de conţinut local pe zi.

    Staţiile de radio membre ale ARLR sunt: Radio Transilvania, Partium Radio, Radio Fix, Sky FM, Doina FM, Radio Sud, Lider FM, Fun FM, Mix FM, Radio Star, Big FM, Fresh FM, Radio Impact, Best FM, Viva FM, Smile FM şi Radio Dada.

  • Cinci spoturi publicitare ale MedLife au fost interzise de la difuzare, la radio-TV, de CNA

    Consiliul Naţional al Audiovizualului (CNA) a analizat, în şedinţa de marţi, cinci spoturi publicitare la sistemul medical MedLife, care au fost difuzate la Antena 3, Realitatea TV, B1 TV, Euforia Lifestyle, Antena Stars, Kanal D şi Radio Zu.

    În acest caz, CNA a primit o reclamaţie de la centrul medical Regina Maria, iar Consiliul a solicitat în acest caz şi un punct de vedere de la Consiliul Român pentru Publicitate (RAC).

    Potrivit informaţiilor prezentate în şedinţa de marţi a CNA, aceste spoturi publicitare au fost difuzate în lunile noiembrie 2014 şi martie 2015, iar din aprilie nu au mai fost difuzate.

    La şedinţa CNA de marţi a fost prezentă şi Anda Irina Dan, reprezentantul Consiliului Român pentru Publicitate (RAC). Potrivit acesteia, Comitetul Etic al RAC a decis că aceste spoturi încalcă prevederile Codului de practică în comunicarea comercială elaborat de RAC.

    “Comitetul Etic al RAC a analizat sesizarea venită din partea CNA şi a constatat că afirmaţiile «două milioane de pacienţi anual» şi «anual. unul din zece români ne este pacient» (făcute în multe din spoturile MedLife, n.r.) pot induce în eroare consumatorul. Ţinând cont de faptul că se face referire la numărul de vizite (la MedLife, n.r.) şi nu la numărul de pacienţi unici şi de faptul că un pacient poate face mai multe vizite la centrul medical, formularea este considerată ambiguă (de Comitetul Etic al RAC, n.r.)”, a spus Anda Irina Dan.

    “În ceea ce priveşte afirmaţia «primul sistem sănătos din România», pentru care nu au putut fi aduse argumente specifice, s-a considerat că aceasta poate fi interpretabilă, având în vedere că nu este specificat clar la ce se referă termenul de «primul»”, a mai spus Anda Irina Dan.

    De cealaltă parte, Diana Grosu, reprezentanta MedLife, a declarat în şedinţa CNA de marţi că, pe 16 ianuarie 2015, MedLife a agreat împreună cu Consiliul Român pentru Publicitate “o serie de disclaimere”, care au fost afişate în spoturile care au fost difuzate în luna martie. “Este vorba şi despre un disclaimer referitor la «primul sistem medical sănătos din România»”, a spus Diana Grosu.

    “Legat de afirmaţia «unul din cinci români», conform populaţiei rezidente a României la 1 ianuarie 2014, comunicate de Institutul Naţional de Statistică şi a datelor interne ale MedLife, pentru comunicarea «unu din cinci români a fost deja pacient» am făcut referiri suplimentare pe site-ul MedLife şi am prezentat un document intern, care atestă că, până la 1 ianuarie 2015, avem 4,3 milioane de pacienţi, document pe care l-am trimis către RAC”, a mai spus Grosu.

    Ea a făcut referire şi la afirmaţia “MedLife, primul sistem sănătos din România”. “În ceea ce priveşte «primul sistem medical sănătos», ni s-a sugerat (de către RAC, n.r.) ca acest termen să fie introdus între ghilimele, lucru cu care nu am fost de acord, iar disclaimer-ul agreat este «MedLife este operatorul privat cu cea mai mare cifră de afaceri, cel mai mare număr de pacienţi persoane fizice şi abonaţi de clinici şi spitale din România». Disclaimer-ul acesta a însoţit toate comunicările noastre atât pe TV, cât şi pe radio şi în orice machetă de presă”, a mai spus aceasta.

    Cei mai mulţi membri ai Consiliului Naţional al Audiovizualului au decis, însă, că aceste spoturi încalcă legislaţia audiovizualului, respectiv articolul 93 din Codul audiovizualului, potrivit căruia “Comunicările comerciale audiovizuale trebuie să respecte, indiferent de formă şi de durată, principiile de protecţie a minorului, de informare corectă a publicului, de respectare a demnităţii umane, de asigurare a unei concurenţe loiale”.

    Astfel, CNA a decis să aplice în acest caz o decizie de intrare în legalitate, ceea ce implică faptul că aceste spoturi nu mai pot fi difuzate în această formă care încalcă legislaţia audiovizualului.

    CNA a decis să aplice această decizie, chiar dacă spoturile nu mai sunt difuzate în prezent, pentru a preveni o reluare a acestora în forma care încalcă legislaţia audiovizualului.

    “Pentru” aplicarea acestei decizii au votat Lorand Turos, Monica Gubernat, Viorel Buda, Dorina Rusu, Răsvan Popescu şi Radu Călin Cristea, în timp ce Valentin Jucan şi Radu Herjeu au votat “împotrivă”.

    “Aş avea o problemă cu «primul» dacă ar aduce prejudiciu altora, dar, în cazul acesta, cuvântul «primul» nu înseamnă că ceilalţi (celelalte clinici medicale, n.r.) au un sistem care nu este sănătos”, a spus Valentin Jucan.

  • Amendă dură la Pro TV, pentru Măruţă şi concurentul implicat într-o crimă de la “Românii au talent”

    Consiliul Naţional al Audiovizualului (CNA) a analizat, în şedinţa de marţi, opt ediţii ale emisiunii “La Măruţă”, difuzate în perioada 5 – 21 ianuarie, dar şi două ediţii ale emisiunii “Românii au talent”, difuzate pe 13 şi 27 martie.

    În emisiunile “La Măruţă” analizate au fost prezentate persoane precum “Beyonce de România”, care a suferit mai multe operaţii estetice pentru a fi pe placul iubitului ei, cântăreţul de manele Nicolae Guţă, dar şi un conflict din familia cântăreţului Marian Mexicanu’.

    Pe de altă parte, în emisiunile “Românii au talent” analizate de CNA a fost prezentat un concurent care a fost condamnat pentru complicitate la crimă, Andrei Grigoriu. De asemenea, CNA a analizat extrase din emisiunea “Românii au talent” în care Mihaela Rădulescu, jurat al acestui show, a făcut comentarii referitoare la o concurentă, căreia i-a spus că trebuie să slăbească, dar şi în care Mihaela Rădulescu se tăvălea prin făină.

    CNA a constatat că a fost încălcată legislaţia audiovizualului atât în emisiunea “La Măruţă”, cât şi în ediţia show-ului “Românii au talent” în care a fost prezentat concurentul care a fost condamnat la închisoare pentru crimă.

    Astfel, CNA a decis să amendeze cu 100.000 de lei televiziunea Pro TV, la propunerea membrului CNA Radu Călin Cristea. “Pentru” aplicarea acestei amenzi au votat Valentin Jucan, Monica Gubernat, Viorel Buda, Dorina Rusu, Răsvan Popescu şi Radu Călin Cristea, în timp ce “împotrivă” au votat Lorand Turos şi Radu Herjeu. Herjeu a considerat că în acest caz se impunea acordarea unei sancţiuni mai mari, fapt pentru care a propus o amendă de 200.000 de lei, care nu a întrunit însă numărul minim necesar de voturi (şase) pentru a fi aplicată.

    Sancţiunea de 100.000 de lei a fost aplicată pentru încălcarea legislaţiei audiovizualului în privinţa protecţiei minorilor, a articolului care obligă moderatorul să intervină atunci când invitaţii folosesc un limbaj injurios, dar şi a articolului care impune radiodifuzorilor să clasifice anumite programe şi să le difuzeze la anumite ore în funcţie de psihologia personajelor şi reperele morale prezentate.

    Astfel, a fost încălcat articolul 39, alineatul 2 din Legea audiovizualului, potrivit căruia “Difuzarea în serviciile de televiziune şi de radiodifuziune a programelor care pot afecta dezvoltarea fizică, mentală sau morală a minorilor se poate face numai dacă, prin alegerea intervalului orar de difuzare, prin codare sau ca efect al altor sisteme de acces condiţionat, se asigură faptul că minorii din zona de transmisie, în situaţii normale, nu pot auzi sau vedea emisiunile respective”.

    De asemenea, au fost încălcate articolul 19, alineatul 2, litera f din Codul audiovizualului, potrivit căruia “Responsabilitatea clasificării programelor revine radiodifuzorilor şi furnizorilor de servicii media la cerere, în conformitate cu următoarele criterii: psihologia personajelor şi reperele morale pe care acestea le oferă copiilor sau adolescenţilor”, şi articolul 40, alineatul 3 din Cod, potrivit căruia “Moderatorii, prezentatorii şi realizatorii programelor au obligaţia să nu folosească şi să nu permită invitaţilor să folosească un limbaj injurios sau să instige la violenţă”.

    Pe de altă parte, prezentă la şedinţa CNA de marţi, Adriana Păpureanu, reprezentanta Pro TV, a spus că “La Măruţă” este o emisiune de divertisment, care nu are rolul de a educa şi de a prezenta modele. “Iar personajele pe care le-am văzut sunt cunoscute unei mari părţi a publicului. Vrem să recunoaştem sau nu, manelele şi muzica lăutărească sunt la mare modă. Aşa cum alte vedete din lumea showbiz-ului interesează pe o parte a publicului, la fel şi viaţa acestor vedete interesează publicul, cu bune cu rele”, a spus Adrian Păpureanu.

    Însă membrul CNA Valentin Jucan a spus că publicul începe să cunoască aceste personaje abia după ce ele sunt promovate la televizor.

    “Este vorba de porcăială în toată regula, la o oră la care nu ar trebui să se întâmple aşa ceva. În acest fluviu de injurii, obscenităţi, o singură dată Măruţă îşi aduce aminte că e la televizor. Pe domnul Măruţă îl lasă fix rece legislaţia, nu se gândeşte că se uită copiii la televizor. Mie mi se pare absolut de amendat”, a spus şi Radu Herjeu.

    El a mai spus că în cazul “Beyonce de România”, în emisiunea “La Măruţă”, aceasta a fost prezentată aproape nud. “Lăsând la o parte cine este ea şi ce caută acolo şi de ce interesează pe ţară, este o femeie aproape nudă (…) Fundul ei nu a fost blurat (…) Mai este şi partea cu publicitatea făcută (la cabinetul unui doctor estetician, n.r.), mai rămânea să arate cineva cu degetul spre plăcuţa doctorului”, a spus Herjeu.

    Pe de altă parte, în ceea ce priveşte emisiunea “Românii au talent” în care a fost prezentat concurentul care era condamnat pentru complicitate la crimă, Adriana Păpureanu a spus că Pro TV a prezentat scuze publicului şi a precizat că televiziunea nu a cunoscut iniţial situaţia juridică a acestuia.

    “Andrei Grigoriu şi echipa de hip hop-eri Laolaltă sunt câştigătorii concursului «Şi deţinuţii au talent», care s-a desfăşurat la Timişoara, anul trecut. Premiul a fost înscrierea de către organizatori la «Românii au talent» (…) Aici a fost o poveste pe care noi nu am controlat-o (…) În acelaşi timp pot să vă spun că nu se cere unui concurent nici cazierul şi nici nu stă nimeni să-l verifice. Au păţit-o şi în Marea Britanie, săptămâna trecută”, a mai spus Adriana Păpureanu.

    Însă membrul CNA Valentin Jucan a spus că una este să fie organizat un asemenea concurs în sistemul penitenciar şi alta este să fie prezentă o asemenea persoană în studioul unei televiziuni. “Nu pot să cred că Pro TV nu a ştiut sau nu a fost curios de ce a făcut puşcărie acest concurent (…) Aici nu este vorba despre talent, postul a mizat tocmai pe poveste, pentru că nu era vorba de talent, era un desen pe care l-a executat. Postul a mizat pe ideea din spatele desenului. Povestea a impresionat, nu desenul (…) Cum să vii cu un astfel de exemplu? (…) Un asemenea personaj este prezentat ca un talent”, a spus Valentin Jucan.

    Şi Radu Herjeu a fost de părere că Pro TV trebuia să se documenteze cu privire la pedeapsa ispăşită de acest concurent, mai ales că acesta “este un deţinut cu 16 ani de închisoare în spate”.

    La rândul său, membrul CNA Radu Călin Cristea a spus că Pro TV ar trebui să reflecteze la modul în care este realizată emisiunea “La Măruţă”, care este difuzată la o oră la care se pot uita la ea şi minorii.

    În schimb, membrul CNA Lorand Turos a spus că nu consideră că în emisiunea “Românii au talent” s-a încălcat atât de grav legea. “În acest caz, nu cred că noi trebuie să sancţionăm că a apărut pe post (…) Din moment ce el a avut dreptul să apară în acea emisiune (de la penitenciar, n.r.), noi nu cred că trebuie să intrăm în asemenea detalii, să spunem că cineva trebuie să apară în emisiune şi altcineva nu, pentru că a avut pete (…) Nu este bine ce se întâmplă, sunt nişte încălcări ale unor moravuri, dar trebuie sancţionate de public şi de sponsori, şi cred că în acest caz radiodifuzorul şi-a dat seama, cerându-şi scuze”, a spus, în schimb, Lorand Turos.

  • Proiect: Membrii CNA, demişi dacă îşi încalcă atribuţiile, suspendaţi dacă începe urmărirea penală

    Proiectul de lege, care modifică Legea audiovizualului, este iniţiat de deputaţii Liliana Mincă, Daniel Fenechiu, Ştefan Dalcă, Ştefan Burlacu şi Marinel Cristinel şi se află în consultare publică la Camera Deputaţilor.

    Potrivit proiectului, membrii Consiliului Naţional al Audiovizualului vor putea fi demişi la propunerea comisiilor de specialitate ale Parlamentului şi în cazul nerespectării sau încălcării repetate a atribuţiilor de serviciu. În prezent, membrii Consiliului pot fi demişi doar dacă sunt în incapacitate de a-şi exercita atribuţiile mai mult de şase luni şi dacă sunt condamnaţi penal printr-o hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă.

    Iniţiatorii mai propun, în proiect, ca, în cazul începerii urmăririi penale sau a trimiterii în judecată, membrii CNA să fie suspendaţi de drept, fie până la terminarea urmăririi penale – în situaţia în care se finalizează cu netrimiterea în judecată, fie până la pronunţarea unei hotărârii definitive – în situaţia trimiterii în judecată.

    Iniţiatorii motivează necesitatea proiectului prin faptul că, în ultima perioadă, CNA a fost subiect de dispută politică şi publică, situaţia internă poate fi caracterizată prin disfuncţionalitate, iar în prezent legea nu prevede situaţia unui membru CNA urmărit penal sau trimis în judecată, ceea ce poate duce la “planarea unor dubii asupra acestuia în privinţa eticii care îi permite să mai voteze în cadrul Consiliului”.

    “De asemenea, nici ipoteza în care încalcă, în mod repetat, atribuţiile prevăzute de lege nu este sancţionată, deşi, cu siguranţă, activitatea este perturbată în acestă situaţie”, mai susţin iniţiatorii.