BusinessMagazin

Tag: chinezi

  • Bursele din SUA caută noi companii străine pe măsură ce firmele chineze continuă să se retragă: New York Stock Exchange şi Nasdaq se uită către societăţi din Asia de Sud-est şi India pentru a compensa pierderile

    În general, companiile asiatice din afara Chinei nu au avut niciodată o prezenţă semnificativă pe piaţa americană de capital, însă societăţile respective câştigă acum tot mai multă atenţie pe măsură ce tensiunile dintre Washington şi Beijing generează o încetinire a listărilor chineze în SUA, ameninţând veniturile înregistrate de New York Stock Exchange (NYSE) şi Nasdaq, scrie Financial Times.

    „Credem că întreaga regiune este pregătită pentru operaţiuni de tip IPO (oferte publice iniţiale – n.r.). Reţeaua a crescut de la câteva companii în urmă cu un an la câteva zeci în ziua de astăzi”, spune Bob McCooey, preşedintele Nasdaq Asia-Pacific, adăugând că regiunea ar putea înlocui China şi ar deveni o sursă majoră de business.

    Perspectivele privind IPO-urile efectuate în Statele Unite de către companii chineze s-au înrăutăţit în ultimele luni, pe fondul viitoarelor legi ce ar permite delistarea societăţilor chineze tranzacţionate în SUA, în contextul în care auditorii respectivelor companii nu se conformează cerinţelor impuse de autorităţile americane.

    Atragerea altor companii asiatice ar constitui o schimbare majoră faţă de trendurile adoptate în ultima perioadă. Firmele chineze au derulat mai multe IPO-uri în SUA în 2021 decât toate companiile din regiunea Asia-Pacific în ultimul deceniu, conform furnizorului de date Refinitiv, citat de FT.

    Indonezia şi India sunt văzute drept unele dintre cele mai mari oportunităţi datorită populaţiilor celor două ţări şi potenţialului de creştere pe care îl deţin, fiind luate în calcul companii din Vietnam şi Malaezia.

    Recenta listare a grupului tech Grab pe bursa din Singapore, care a completat în decembrie cea mai mare fuziune cu un SPAC (special purpose acquisition company) din istorie, a susţinut de asemenea interesul pentru regiunea Asia-Pacific.

    La fel ca Republica Populară Chineză, India impune reguli care complică planurile companiilor locale de a se lista în afara ţării. O singură societate indiană, operatorul de energie regenerabilă Azure Power, a desfăşurat un IPO în SUA în ultimii zece ani.

    Alex Ibrahim, şeful diviziei de pieţe internaţionale de capital din cadrul NYSE, susţine că există, într-adevăr, o serie de „limite de reglementare”, însă companiile pot deveni „creative” în ceea ce priveşte găsirea unor moduri de a realiza listări duale sau de a se reîncorpora în afara Indiei.

    Însă înlocuirea companiilor chineze nu va fi simplă. Momentan există 80 de companii private cu evaluări de peste un miliard de dolari în Asia-Pacific (excluzând China), însă nicio firmă nu se apropie de anvergura unor giganţi precum Alibaba, grup de e-commerce evaluat la 128 de miliarde de dolari în 2014, când a debutat pe piaţa americană de capital.

     

  • „Game over” pentru companiile chinezeşti listate în SUA: Până în 2024, majoritatea firmelor chineze tranzacţionate pe bursele americane s-ar putea lista în Hong Kong şi Shanghai

    Companiile chineze listate pe Wall Street vor fi, cel mai probabil, eliminate din pieţele de capital din SUA în următorii trei ani, pe măsură ce tensiunile dintre Beijing şi Washington vor continua să crească, spune un reprezentant al unei firme globale de gestionare a activelor, citat de CNBC.

    „Cred că jocul s-a sfârşit pentru majoritatea companiile chineze listate pe pieţele din SUA. Este o problemă care există de 20 de ani – şi nu am fost în stare să o rezolvăm”, afirmă David Loevinger, managing director al diviziei de cercetare pentru pieţele emergente din cadrul TCW Group, o companie de administrare a activelor din Los Angeles.

    TCW Group înregistra active nete sub gestiune de 265,8 miliarde de dolari pe 30 septembrie 2021, conform site-ului oficial al companiei.

    Luna aceasta, autoritatea de supraveghere financiară din SUA (SEC – Securities and Exchange Commission) a finalizat regulile premergătoare unei legi care ar permite delistarea societăţilor chineze prezente la tranzacţionare în Statele Unite, în condiţiile în care auditorii respectivelor companii nu se conformează cererilor autorităţilor americane.

    Legea a început să prindă contur în 2020, după ce autorităţile chineze au respins solicitările Boardului de Supraveghere a Contabilităţii Companiilor Publice din SUA (PCAOB) de auditare a firmelor chineze tranzacţionate în Statele Unite.

    „Având în vedere gradul actual de neîncredere dintre guvernele din SUA şi China, relaţia având şanse mici de îmbunătăţire în viitorul apropiat, nu există „niciun mod în care putem rezolva situaţia în următorii câţiva ani”, adaugă Loevinger.

    „Realitatea este că, până în 2024, cele mai multe companii chineze prezente pe exchange-urile americane nu vor mai fi listate în Statele Unite. Majoritatea îşi vor îndrepta atenţia către Hong Kong şi Shanghai.”

    La mai puţin de şase luni de la listare, gigantul chinez de ride-hailing Didi a declarat recent că se va delista de pe New York Stock Exchange, urmând să se tranzacţioneze pe bursa din Hong Kong.

    Când o companie se delistează de pe un exchange precum NYSE şi Nasdaq îşi pierde accesul la o gamă largă de cumpărători, vânzători şi intermediari.

    Conform presei internaţionale, autorităţile din Beijing nu au fost mulţumite cu privire la decizia Didi de a se lista în Statele Unite fără să rezolve în prealabil o serie importantă de probleme de securitate cibernetică. Autorităţile le-au spus executivilor din cadrul firmei să dezvolte un plan de delistare invocând un set de temeri privind scurgerea datelor.

    Pe lângă Didi, multe alte companii chineze de top listate în SUA au demarat procedurile de listare duală în Hong Kong. Printre cele mai importante nume se găsesc gigantul de e-commerce Alibaba, rivalii de la JD.com, compania de social media Weibo, grupul de gaming NetEase şi Baidu, competitorul chinez al Google.

    „Pur şi simplu nu cred că guvernul chinez le va permite organelor americane de reglementare să obţină acces nestingherit la documentele interne de audit ale companiilor chinezeşti. Iar dacă autorităţile americane nu au acces la aceste documente, ele nu vor putea proteja pieţele din SUA de potenţiale fraude”, explică Loevinger.

    În iulie, existau 248 de companii chinezeşti listate pe principalele burse americane, cu o capitalizare totală de 2.100 de miliarde de dolari.

    La ora publicării ştirii, indicele Nasdaq Golden Dragon China, care monitorizează activitatea a circa 100 de companii chineze listate în SUA, era pe minus cu 1,38%. Declinul din 2021 depăşeşte 40%.

     

  • Statele Unite sunt îngrijorate: Dezvoltarea nucleară a Chinei reprezintă „una dintre cele mai mari schimbări ale puterii geostrategice pe care le-a experimentat vreodată lumea”

    Pe 27 iunie, China a devenit prima naţiune care a lansat un vehicul hipersonic, o navă manevrabilă care se deplasează cu o viteză de peste cinci mai mare decât cea a sunetului, relatează Financial Times.

    Vehiculul a fost propulsat de o rachetă care poate zbura deasupra Polului Sud, evitând apărarea antirachetă a SUA care se concentrează pe Polul Nord. Această traiectorie oferă chinezilor o nouă modalitate de a lovi potenţialele ţine din America.

    Testul scoate din nou în relief potenţiala capacitate nucleare în creştere a Chinei, fapt care declanşează multiple semne de alarmă la Washington. La începutul acestei luni, Pentagonul a declarat că forţa nucleară a ţării comuniste va creşte de patru ori, ajungând la 1.000 de focoase până în 2030.

    În ultimele două decenii, China a uimit Washingtonul cu ritmul neobosit al formării sale militare convenţionale, variind de la avioane de luptă şi bombardiere până la submarine şi nave de război. Marina sa este acum de departe cea mai puternică din lume.

    Dar combinaţia dintre testul hipersonic şi avertismenul focosului a concentrat acum atenţia asupra unei posibile schimbări dramatice în agenda nucleară a Beijingului.

    Liderii militari din Washington se confruntă cu două întrebări critice. După decenii de creştere a forţelor sale nucleare, China trece la o abordare mai puţin defensivă. Are această strategie potenţialul de a modifica semnificativ echilibrul de putere în Asia de Est? Şi ar putea acest lucru să permită Chinei să câştige un conflict cu SUA asupra Taiwanului prin neutralizarea ameninţării armelor nucleare americane?

    Generalul Mark Milley a descris testul, care a fost raportat pentru prima dată de Financial Times, ca fiind foarte aproape de un „moment Sputnik”, referidu-se la introducerea de către Uniunea Sovietică a unui satelit în spaţiu în 1957.

    „Asistăm la una dintre cele mai mari schimbări ale puterii geostrategice pe care le-a experimentat vreodată lumea”, spune Milley pentru FT.

    „Această situaţie ia naştere alături de o schimbare fundamentală a caracterului războiului”, adaugă Milley. „Trebuie să acţionăm de urgenţă pentru a dezvolta capacităţile în toate domeniile, terestre, maritime, aeriene, spaţiale, cibernetice şi nucleare. Trebuie să acţionăm acum, altfel riscăm să ne condamnăm generaţiile viitoare la eşec”.

    Amiralul Charles Richard, conducătorul forţelor nucleare americane în calitate de şef al Comandamentului Strategic, a spus în august că extinderea nucleară a Chinei este cu totul neaşteptată şi îngrijorătoare. Generalul John Hyten a declarat: „Toate armele hipersonice pe care le construiesc sunt concepute pentru SUA… Trebuie să luăm extrem de serios această situaţie”.

    Ca răspuns la declaraţiile Pentagonului, ambasada chineză a acuzat SUA că a cheltuit trilioane de dolari pentru a-şi moderniza propriul arsenal nuclear. „Lumea va decide cine este cu adevărat responsabil de această nebunie nucleară”, a declarat ambasada, conform sursei citate.

     

  • Statele Unite sunt îngrijorate: Dezvoltarea nucleară a Chinei reprezintă „una dintre cele mai mari schimbări ale puterii geostrategice pe care le-a experimentat vreodată lumea”

    Pe 27 iunie, China a devenit prima naţiune care a lansat un vehicul hipersonic, o navă manevrabilă care se deplasează cu o viteză de peste cinci mai mare decât cea a sunetului, relatează Financial Times.

    Vehiculul a fost propulsat de o rachetă care poate zbura deasupra Polului Sud, evitând apărarea antirachetă a SUA care se concentrează pe Polul Nord. Această traiectorie oferă chinezilor o nouă modalitate de a lovi potenţialele ţine din America.

    Testul scoate din nou în relief potenţiala capacitate nucleare în creştere a Chinei, fapt care declanşează multiple semne de alarmă la Washington. La începutul acestei luni, Pentagonul a declarat că forţa nucleară a ţării comuniste va creşte de patru ori, ajungând la 1.000 de focoase până în 2030.

    În ultimele două decenii, China a uimit Washingtonul cu ritmul neobosit al formării sale militare convenţionale, variind de la avioane de luptă şi bombardiere până la submarine şi nave de război. Marina sa este acum de departe cea mai puternică din lume.

    Dar combinaţia dintre testul hipersonic şi avertismenul focosului a concentrat acum atenţia asupra unei posibile schimbări dramatice în agenda nucleară a Beijingului.

    Liderii militari din Washington se confruntă cu două întrebări critice. După decenii de creştere a forţelor sale nucleare, China trece la o abordare mai puţin defensivă. Are această strategie potenţialul de a modifica semnificativ echilibrul de putere în Asia de Est? Şi ar putea acest lucru să permită Chinei să câştige un conflict cu SUA asupra Taiwanului prin neutralizarea ameninţării armelor nucleare americane?

    Generalul Mark Milley a descris testul, care a fost raportat pentru prima dată de Financial Times, ca fiind foarte aproape de un „moment Sputnik”, referidu-se la introducerea de către Uniunea Sovietică a unui satelit în spaţiu în 1957.

    „Asistăm la una dintre cele mai mari schimbări ale puterii geostrategice pe care le-a experimentat vreodată lumea”, spune Milley pentru FT.

    „Această situaţie ia naştere alături de o schimbare fundamentală a caracterului războiului”, adaugă Milley. „Trebuie să acţionăm de urgenţă pentru a dezvolta capacităţile în toate domeniile, terestre, maritime, aeriene, spaţiale, cibernetice şi nucleare. Trebuie să acţionăm acum, altfel riscăm să ne condamnăm generaţiile viitoare la eşec”.

    Amiralul Charles Richard, conducătorul forţelor nucleare americane în calitate de şef al Comandamentului Strategic, a spus în august că extinderea nucleară a Chinei este cu totul neaşteptată şi îngrijorătoare. Generalul John Hyten a declarat: „Toate armele hipersonice pe care le construiesc sunt concepute pentru SUA… Trebuie să luăm extrem de serios această situaţie”.

    Ca răspuns la declaraţiile Pentagonului, ambasada chineză a acuzat SUA că a cheltuit trilioane de dolari pentru a-şi moderniza propriul arsenal nuclear. „Lumea va decide cine este cu adevărat responsabil de această nebunie nucleară”, a declarat ambasada, conform sursei citate.

     

  • De ce a ales Alibaba să nu publice rezultatele din cadrul evenimentului Singles Day de anul acesta. În 2020, compania „se lăuda” cu peste 580.000 de comenzi pe minut

    Compania chineză JD.com a marcat vânzări de 311,4 miliarde de yuani (48,6 miliarde de dolari) de-a lungul platformelor pe care le deţine în timpul evenimentului de shopping Singles Day, doborându-şi astfel recordul înregistrat anul trecut, potrivit CNBC.

    Cifrele publicate de JP.com se referă la volumele tranzacţiilor, reprezentând cantitatea de bani care au fost tranzacţionaţi pe platformele de e-commerce ale societăţii. Astfel, datele nu se traduc direct în venituri pentru companie şi nu iau în calcul produsele returnate.

    Totuşi, numărul indică apetitul cumpărătorilor pentru Singles Day (Sau Double 11), un uriaş eveniment de shopping din China, care eclipsează Black Friday şi Cyber Monday din Statele Unite în ceea ce priveşte vânzările.

    Gigantul Alibaba a lansat Singles Day în 2009 pentru a încuraja vânzările din rândurile persoanelor singure, conceptul intenţionând să creeze o antiteză pentru celebrul Valentine’s Day. În 2020, compania a înregistrat la un moment dat 583.000 de comenzi pe minut.

    Anul acesta, firma cofondată de Jack Ma nu a publicat rezultatele generate de eveniment, iar analiştii sunt de părere că societatea a ales o strategie discretă deoarece plănuieşte să iasă de pe radarul autorităţilor de reglementare din China. Problemele companiei au luat naştere anul trecut, când Jack Ma a criticat sistemul financiar al ţării, Alibaba confruntându-se între timp cu o puternică serie de provocări.

    De exemplu, fintech-ul Ant Group, deţinut de Alibaba, a fost nevoit să anuleze o ofertă publică iniţială de 35 de miliarde de dolari, iar compania-mamă a primit o amendă de 2,8 miliarde de dolari.

    „Festivităţile mute de anul acesta constituie o furtună perfectă, compusă din presiuni economice, competitive şi normative. În ceea ce priveşte reglementarea, platformele de e-commerce se chinuie să înţeleagă modalităţile de aliniere la spectacolele de consum şi la temele privind prosperitatea comună”, spune Michael Norris, analist al firmei de consultanţă AgencyChina.

      

     

  • De ce a ales Alibaba să nu publice rezultatele din cadrul evenimentului Singles Day de anul acesta. În 2020, compania „se lăuda” cu peste 580.000 de comenzi pe minut

    Compania chineză JD.com a marcat vânzări de 311,4 miliarde de yuani (48,6 miliarde de dolari) de-a lungul platformelor pe care le deţine în timpul evenimentului de shopping Singles Day, doborându-şi astfel recordul înregistrat anul trecut, potrivit CNBC.

    Cifrele publicate de JP.com se referă la volumele tranzacţiilor, reprezentând cantitatea de bani care au fost tranzacţionaţi pe platformele de e-commerce ale societăţii. Astfel, datele nu se traduc direct în venituri pentru companie şi nu iau în calcul produsele returnate.

    Totuşi, numărul indică apetitul cumpărătorilor pentru Singles Day (Sau Double 11), un uriaş eveniment de shopping din China, care eclipsează Black Friday şi Cyber Monday din Statele Unite în ceea ce priveşte vânzările.

    Gigantul Alibaba a lansat Singles Day în 2009 pentru a încuraja vânzările din rândurile persoanelor singure, conceptul intenţionând să creeze o antiteză pentru celebrul Valentine’s Day. În 2020, compania a înregistrat la un moment dat 583.000 de comenzi pe minut.

    Anul acesta, firma cofondată de Jack Ma nu a publicat rezultatele generate de eveniment, iar analiştii sunt de părere că societatea a ales o strategie discretă deoarece plănuieşte să iasă de pe radarul autorităţilor de reglementare din China. Problemele companiei au luat naştere anul trecut, când Jack Ma a criticat sistemul financiar al ţării, Alibaba confruntându-se între timp cu o puternică serie de provocări.

    De exemplu, fintech-ul Ant Group, deţinut de Alibaba, a fost nevoit să anuleze o ofertă publică iniţială de 35 de miliarde de dolari, iar compania-mamă a primit o amendă de 2,8 miliarde de dolari.

    „Festivităţile mute de anul acesta constituie o furtună perfectă, compusă din presiuni economice, competitive şi normative. În ceea ce priveşte reglementarea, platformele de e-commerce se chinuie să înţeleagă modalităţile de aliniere la spectacolele de consum şi la temele privind prosperitatea comună”, spune Michael Norris, analist al firmei de consultanţă AgencyChina.

      

     

  • Chinezii îi bat pe americani în lupta pentru banii est-europenilor: Alibaba e în top 3 retaileri online din regiune, în timp ce Amazon nu e nici măcar în top 10

    Alibaba continuă să investească masiv în Europa în pregătirea evenimentului propriu de vânzări, cunoscut drept Singles Day, în contextul în care gigantul chinez concurează cu gigantul american Amazon pentru banii europenilor, potrivit CNBC.

    Alibaba a rămas în top 3 retaileri online în Europa de Est în 2020, conform datelor Euromonitor International. În acelaşi timp, Amazon nu a intrat nici măcar în top 10.

    De cealaltă parte, Amazon câştigă lupta în ţările din vestul Europei, precum Franţa şi Spania, potrivit Euromonitor. Totuşi, cota de piaţă a gigantului american a rămas neschimbată în primul an de pandemie, la circa 19,3%.

    Cota de piaţă a Alibaba în vestul Europei a crescut de la 2% la 2,9% pe parcursul anului 2020.

    Chinezii de la Alibaba au ocupat prima poziţie pe podium în comerţul online est-european în 2019, însă polonezii de la Allegro au trecut pe primul loc în 2020. Totodată, ruşii de la Wildberries au trecut pe locul doi, determinând Alibaba să coboare pe locul trei anul trcut.

    Lupta pentru Europa se intensifică în contextul în care comerţul online din regiune a cunoscut o nouă creştere notabilă odată cu pandemia. Restricţiile, îndemnurile de a sta acasă şi celelalte măsuri de distanţare socială s-au păstrat pentru cea mai mare parte a anului, ceea ce a susţinut creşterea din online.

    Alibaba investeşte înainte de evenimentul Singles Day, plănuind să instaleze 5.000 de lockere, adică puncte de livrare de tip pick-up drop-off, în special în ţări precum Rusia, Polonia, Spania şi Franţa.  

  • Criza cipurilor nu se va termina curând. Avertismentul unui mare producător chinez

    Criza globală a cipurilor ar putea continua în următorii doi-trei ani, a avertizat preşedintele producătorului chinez de televizoare şi electrocasnice Hisense, citat de CNBC.

    De la companiile care produc electronice până la producători auto, industriile lumii se confruntă cu o criză dură a cipurilor. Acest context a dus la întârzieri în producţie, de la piaţa auto şi până la consolele de jocuri.

    Hisense Group Holding, un producător susţinut de statul chinez cunoscut pentru televizoare şi electrocasnice, se confruntă, de asemenea, cu această criză. Jia Shaoqian, preşedintele companiei, a declarat că businessul se desfăşoară normal, dar costurile de producţie au crescut.

    „Hisense produce electrocasnice şi bunuri de consum, iar acestea au nevoie de cipuri relativ simple. Deşi oferta este limitată iar costurile sunt în creştere, activitatea noastră se desfăşoară în continuare în mod normal” ,a declarat Jia Sahoqian, citat de CNBC.

    Războiul comercial SUA-China început din mandatul lui Donald Trump joacă un rol în situaţia de astăzi. Trebuie amintit că SUA a vrut să elimine cipurile produse de chinezii de la SMIC din sectorul de tehnologie american.

    Mai mulţi factori au dus la criza de astăzi, iar printre aceştia se numără o creştere bruscă a cererii pentru electronice pe fondul măsurilor de lockdown impuse în întreaga lume din cauza pandemiei. Totodată, războiul comercial SUA-China a determinat mai multe companii să îşi facă stocuri.

    Şeful Hisense este de părere că dacă nu apar „probleme majore” pe fondul disputelor comerciale globale, criza cipurilor „se va rezolva în doi-trei ani”.

    Executivii marilor companii globale au avertizat anterior că această criză a cipurilor se va menţine şi în 2022. Unii dintre ei consideră că s-ar putea menţine şi în 2023.  

  • Un dezvoltator imobiliar chinez ratează plata unor bonduri de peste 200 de milioane de dolari, pe măsură ce presiunile se răspândesc dincolo de criza Evergrande

    În contextul crizei datoriilor Evergrande, există tot mai multe temeri cu privire la situaţia pieţei imobiliare din China, după ce un dezvoltator nu a reuşit să efectueze astăzi plata unor obligaţiuni, relatează CNBC.

    Agenţiile de rating au retrogradat dezvoltatorii chinezi Fantasia Holdings şi Sinic Holdings, decizie luată pe fondul fluxurilor tot mai mici de cash ale celor două companii.

    Fantasia nu s-a încadrat în plata unor bonduri de 206 milioane de dolari, care au ajuns la maturitate ieri, 4 octombrie, reiese dintr-un raport depus la bursa din Hong Kong. Acţiunile firmei s-au oprit din tranzacţionare începând cu 9 septembrie, de vreme ce s-au prăbuşit cu aproape 60% de la începutul anului.

    Totuşi, efectele generate de Fantasia nu ar fi la fel de mari precum cele provocate de Evergrande, care are datorii de peste 300 de miliarde de dolari. Prin comparaţie, datoriile Fantasia ajung la „doar” 12,8 miliarde de dolari.

    Într-un raport publicat zilele trecute, agenţia de rating Fitch a subliniat existenţa unui plasament privat de obligaţiuni care nu a fost prezentat în rapoartele financiare ale firmei, susţinând că Fantasia a realizat o plată târzie de 100 de milioane de dolari.

    „Suntem de părere că existenţa acestor bonduri înseamnă că lichiditatea companiei este mult mai mică decât am crezut iniţial. Mai mult, plata târzie ridică semne de întrebare cu privire la abilitatea companiei de a achita odată ce obligaţiunile au ajuns la maturitate”, spune Fitch.

    Guangzhou R&F este un alt dezvoltator de real estate care a apărut pe radarul investitorilor internaţionali. Societatea a declarat luna trecută că va strânge până la 2,5 miliarde de dolari prin împrumuturi acordate de acţionarii majoritari şi prin vânzarea unei subsidiare.

    Acţiunile Evergrande se opresc din tranzacţionare: Gigantul chinez se pregăteşte să strângă cash printr-o vânzare parţială a diviziei de servicii imobiliare, în valoare de peste 5 miliarde de dolari

    Experţii din interiorul industriei se tem că declinul Evergrande ar putea contamina creşterea economică a Chinei. Sectorul imobiliar chinez reprezintă circa 15% din produsul intern brut al ţării.

    Marţi, S&P Global Ratings i-a oferit grupului Sinic Holding un rating  „CC”, de la „CCC+”. Conform site-ului agenţiei, „CCC” înseamnă că firma este vulnerabilă şi se bazează pe condiţii economice favorabile pentru a-şi respecta angajamentele financiare. „CC” înseamnă că firma este extrem de vulnerabilă şi, dacă încă nu s-au demarat procedurile de default, analiştii se pot aştepta la acest lucru dintr-un moment într-altul.

    Sinic are datorii de 14,2 miliarde de dolari, tranzacţionarea acţiunilor fiind suspendată din 20 septembrie. De la începutul anului, compania a înregistrat un minus de 87% pe bursă.

     

  • Producătorul de automobile Volvo, deţinut de o companie chineză, se pregăteşte să se listeze pe bursa din Stockholm, într-una dintre cele mai dramatice redresări din industria auto

    Volvo Cars, producătorul suedez de vehicule deţinut de Zhejiang Geely Holding Group din China, se pregăteşte să demareze procedurile pentru o ofertă publică iniţială (IPO), putând să anunţe astăzi planurile de listare pe bursa din Stockholm, mişcare ce ar evalua compania la 21,5 de miliarde de euro, potrivit MarketWatch.

    Listarea ar reprezenta una dintre cele mai impresionante redresări din istoria industriei auto. Ford Motor, chinuit de efectele crizei financiare, a vândut firma suedeză către Geely pentru 1,8 miliarde de dolari în 2010.

    Volvo a beneficiat de-a lungul timpului de un brand definit prin siguranţă. Însă la momentul vânzării, linia de produse a companiei nu reuşea să incite interesul cumpărătorilor de maşini. Geely a finanţat recuperarea producătorului suedez în ultimul deceniu, făcând din China o piaţă potrivită brandului Volvo.

    Astăzi, Volvo se află pe profit, cu un plan de dezvoltare de vehicule electrice care se află cu mult în faţa unor rivali din interiorul pieţeo, iar brandul companiei a intrat din nou în tendinţele din Statele Unite şi alte părţi ale lumii.

    Producătorul concurează acum cu branduri premium din Germania, precum Bayerische Motoren (care construieşte vehiculele BMW), Volkswagen AG şi Daimler.

    În prima jumătate a anului, Volvo a raportat o creştere de 41% a vânzărilor prin comparaţie cu aceeaşi perioadă din 2020, la 380.757 de maşini. Vânzările din SUA au crescut cu 47% la 63.754 de automobile.