BusinessMagazin

Tag: cercetator

  • Explicaţia dată de NASA pentru punctul luminos fotografiat pe Marte

     Acest fenomen, care a generat numeroase speculaţii fanteziste pe internet, inclusiv teorii despre existenţa extratereştrilor, ar fi fost de fapt “reflexia luminii Soarelui pe o rocă sau raze cosmice care au căzut direct pe senzorul camerei foto”, a precizat Justin Maki, cercetător la Jet Propulsion Laboratory, coordonatorul echipei care a fabricat camera foto şi sistemul de navigaţie de pe Curiosity.

    “Acestea sunt explicaţiile cele mai probabile”, a adăugat el, într-un comunicat publicat pe site-ul NASA.

    “În miile de imagini pe care le primim de la Curiosity, vedem puncte strălucitoare aproape în fiecare săptămână”, a subliniat acelaşi cercetător.

    Roverul Curiosity a realizat acele imagini imediat după ce a ajuns într-o zonă denumită “Kimberley”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • STUDIU: Migraţia românilor şi bulgarilor este benefică economiilor statelor vest-europene

     Joakim Ruist, cercetător la Universitatea din Göteborg, a făcut calcule precise pentru Suedia, unde bulgarii şi românii pot lucra fără restricţii din anul 2007, şi pentru alte 14 state membre ale Uniunii Europene.

    “Concluziile mele arată clar că temerile exprimate în prezent în alte state europene privind poverile care ar trebui suportate de statul asistenţial pentru primirea românilor şi bulgarilor sunt nefondate”, precizează expertul.

    În Suedia, un imigrant român sau bulgar oferă statului prin activităţile sale cu 30 la sută mai mult decât primeşte, subliniază Ruist. “Acest rezultat pozitiv se datorează faptului că imigranţii primesc mai puţine indemnizaţii sociale decât media populaţiei suedeze”, explică cercetătorul.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • O româncă a revoluţionat metodele de depistare a cancerului

    Experienţa proprie a condus-o pe Ileana Hancu în laboroatoarele General Electric, unde a proiectat o soluţie de imagistică unică în lume.  „Vreau ca medicii să aibă posibilitatea de a analiza toate imaginile unui test şi de a şti cu certitudine dacă totul este în regulă sau dacă este vorba de cancer,” spune aceasta. „Nimeni nu are nevoie de incertitudini şi nu şi le doreşte la sfârşitul unui test.”

    Studiul lui Hancu ar putea fi de bun augur în ceea ce priveşte grupurile de femei pentru care mamografiile pot fi deseori neconcludente. Hancu a crescut în Bucureşti,  într-o familie cu înclinaţii ştiinţifice. Tatăl ei a fost programator de calculatoare, mama sa a fost chimist, iar Ileana Hancu s-a înscris la facultate, unde avea să studieze optica. „Pe atunci, probabil că nu exista nici măcar un aparat RMN în toată ţară,” spune Ileana Hancu. În anul 1996, după ce a absolvit facultatea a ales să studieze fizica la Universitatea din Pittsburgh şi a descoperit rezonanţa magnetică. Câţiva ani mai târziu, şi-a luat doctoratul în acest domeniu ezoteric. „De aceea am ajuns la GRC. Nu există prea multe locuri în lume care să poată valorifica o astfel de expertiză”, spune ea.

    Hancu desfăşura deja cercetări RMN când au intervenit temerile legate de cancer. RMN-ul fusese folosit în clinica de diagnosticare a cancerului mamar, dar imaginile RMN standard au produs prea multe rezultate fals pozitive sau au descoperit leziuni care la biopsie s-au dovedit a fi benigne.
    O nouă metodă pe bază de RMN care trebuia să genereze imagini clare, denumită imagistică ponderată prin difuzie, „a tot apărut prin literatura de specialitate în ultimii câţiva ani”, spune Hancu. „Dar imaginile ponderate prin difuzie erau deplorabile”, spune ea. Arătau ca o captură de imagine de la un televizor cu antenă proastă, neclare şi deformate. Un doctor nu le-ar fi putut interpreta corect şi nu le-ar putea folosi pentru a hotărî soarta unui pacient.

    Hancu a început să experimenteze diverse metode care ar putea îmbunătăţi semnalul RMN şi rezoluţia spaţială a imaginilor, astfel încât să se poată vedea chiar şi tumorile mai mici. Una din abordările sale presupune construirea unui RMN echivalent cu o cameră de înaltă rezoluţie.
    Activitatea de cercetarea i-au adus deja lui Hancu şi colaboratorului ei, Prof. Robert Lenkinski de la Centrul Medical Southwestern al Universităţii din Texas, o bursă de 3,2 milioane USD pentru o perioadă de cinci ani de la Institutul Naţional de Sănătate din SUA. Ei intenţionează să îşi testeze tehnologia pe pacienţi într-un studiu clinic prin care să contribuie la evaluarea pe viitor a utilizării acesteia în diagnosticarea cancerului mamar.

    Hancu spune că, pentru ea, a învăţa nu este un exerciţiu academic. „Dacă ajungi să dezvolţi o tehnică de imagistică prin care poţi salva oamenii de la o biopsie, dacă poţi dezvolta o tehnică prin care poţi afla cu certitudine dacă ai sau nu cancer, cred că aşa se măsoară succesul, în cele din urmă,” spune Hancu. „Eu cred că măsura succesului este impactul pe care îl ai asupra vieţii unui om.”

  • Filmul de dezvoltare personală care combină tehnici NASA cu chitara lui Steve Vai, realizat de un tânăr cercetător român

    Filmul prezintă modelele mentale unor lideri mondiali în diverse domenii, de la ştiinţă la artă şi explică clar cum pot fi acestea aplicate în viaţa de zi ci zi. Cum au gândit aceştia astfel încât au reuşit să trimită oameni pe lună sau roboţi pe Marte, să inspire generaţii prin muzica lor, să schimbe vieţile a milioane de oameni prin cărţile lor şi cum putem aplica noi aceste idei.

    Steve Vai s-a întâlnit cu Dragoş Brătăşanu în perioada în care s-a aflat în România pentru repetiţiile cu Evolution Tempo Orchestra, în pregătirea turneului European care a început pe 6 iunie şi care se va încheia pe 25 iunie cu un concert la Arenele Romane din Bucureşti.

    Steve şi Dragos au petrecut două ore discutând despre puterea minţii şi a inimii de a crea lumea în care trăim şi despre cum putem învăţa să ne controlăm mintea astfel încât aceasta să devină o “unealtă cu care putem construi ce vrem, în loc să fie un lanţ în care să fim legaţi.” Indiferent de calea pe care o alegem în viaţă, cel mai important lucru este să păşim în direcţia scopului nostru, în direcţia a ceea ce vine din interior şi ne provoacă bucurie clipă de clipă.

    Fascinat de povestea lui Dragoş, la finalul propriului interviu Steve a preluat poziţia de intervievator şi l-a rugat pe acesta să-i impărtăşească, pe scurt, cum a aplicat lecţiile învăţate pentru a călători în trei expediţii. La numai 25 de ani acesta a plecat în Antarctica, apoi în Svalbard, pe insula de lângă Polul Nord, iar la 26 de ani a devenit inginerul primei misiuni româneşti la o bază de cercetare marţiană în deşertul din Utah. Dragoş i-a povestit lui Steve drumul parcurs pentru a ajunge în Antarctica, unde a fost invitat apoi să ţină o prezentare despre schimbările climatice. Din sudul Argentinei a zburat apoi la Polul Nord unde a petrecut două săptămâni în noaptea polară. La finalul acestor expediţii a publicat două articole în National Geographic.

    “Interviul pe care l-am acordat pentru The New Frontier of Success Intelligence este genul de proiect în care îmi place cel mai mult să fiu implicat. Suntem în mijlocul unei transformări mondiale care are loc la nivelul propiei noastre conştiinţe ca specie şi a abilităţilor noastre de a realiza lucruri pozitive şi creative iar acest proiect are potenţialul de a inspira în această direcţie”, spune Steve Vai.

    Dragoş Brătăşanu dezvăluie la rândul său câteva amănunte: “Chiar dacă pentru moment nu putem face public interviul, vă putem spune că cea mai importantă lecţie învăţată de la Steve a fost aceasta: << succesul înseamnă urmărirea şi îndeplinirea propriului scop în viaţă, ceea ce vine din interior, din noi. Dacă faci în fiecare moment ceea ce iţi place, dacă te poţi arunca cu bucurie, cu tot sufletul în ceea ce faci, îţi atingi scopul clipă de clipă>>. Teama de eşec trebuie reanalizată în mintea noastră astfel încat să ne ofere suport, susţinere şi noi informaţii în loc să ne împiedice să perseverăm şi să ne distrugă visul. Un eşec devine un eşec doar dacă în mintea noastră îl acceptăm ca atare. Un eşec devine un succes dacă îl privim ca pe o nouă etapă, o nouă treaptă care ne duce mai sus, mai aproape de scopul dorit, indiferent care ar fi acesta.”

    Alte personalităţi care apar în film sunt: Peter Diamandis – Preşedinte & CEO X-PRIZE Foundation, Gregg Braden – New York Times Bestselling Author, Dr. Ed Hoffman – NASA Directorul Academiei de Leadership a NASA, Dr. Scott Hubbard – Profesor la Stanford University, Dr. Charles Pellerin – Directorul NASA care a condus echipa ce a construit telescopul Hubble, Dr. Thomas Reiter – Director Agenţia Spaţială Europeană, Howard Martin – Vice Preşedinte al HeartMath, Robert Richards – Fondator al International Space University, Dr. Johann Wörner – Preşedinte DLR German Aerospace Center, Dr. Walter Scott – Fondator, CTO DigitalGlobe, Dr. Chiaki Mukai – Director, Japan Aerospace Exploration Agency, Dr. Dumitru Prunariu, singurul Cosmonaut Român.

    Steve Vai este un celebru chitarist rock american, muzician şi producător care a vândut peste 15 milioane de albume în întreaga lume. După ce şi-a început cariera muzicală cântând cu trupa lui Frank Zappa, a urmat o cariera solo din 1983. Discografia sa conţine 8 albume solo, 8 albume live, 12 soundtrack-uri, 12 compilaţii şi 7 videoclipuri. A câştigat 3 Grammy şi 40 de alte premii. A fost membru în grupurile Whitesnake şi Alcatrazz. De asemenea, a cântat şi cu David Lee Roth, Alice Cooper, Ozzy Osbourne sau Gregg Bissonette. Este unul dintre membrii aproape permanenţi ai proiectului G3, produs de prietenul şi mentorul său, Joe Satriani.

    Steve Vai va susţine pe 24 iunie un masterclass în clubul Tribute din Bucureşti, începând cu orele 17:00, în care va împărtăşi multe din ideile şi conceptele pe care le dezvăluie în film. Pe 25 iunie va fi prezent într-un concert la Arenele Romane din Bucureşti alături de Evolution Tempo Orchestra, o orchestră 100% românească.

    Dragoş Brătăşanu este producătorul executiv al filmului “The New Frontier of Success Intelligence” şi preşedintele Lightman Consulting. Dragoş a făcut disponibil clienţilor internaţionali din industrie programul oficial de leadership şi social risk management al NASA folosit în cele mai complexe proiecte, printre care The Space Shuttle, roboţii de pe Marte şi misiunile astronauţilor. Dragoş a primit mai multe premii internaţionale pentru cercetarea în domeniul satelitar şi este în prezent colaborator National Geographic.

    Lightman Consulting este singura companie care face disponibil organizaţiilor din România programul oficial al NASA pentru reducerea riscului social în cadrul proiectelor şi echipelor tehnice. Compania a fost construită sub îndrumarea liderilor mondiali din industria aerospaţiala, îndeosebi a doctorului Charles Pellerin, directorul NASA care a condus echipa de dezvoltare a telescopului Hubble. Programul de leadership al NASA a fost folosit cu success pentru reducerea riscului social şi creşterea performanţei echipelor care lucrează în medii foarte complexe, inclusiv Space Shuttle, roboţii de pe Marte, sateliţii de pe orbita Pamântului şi misiunile astronauţilor.