BusinessMagazin

Tag: Cehia

  • Doi antreprenori români au readus la viaţă un brand românesc din Epoca de Aur. Înainte de Revoluţie, niciunui român iubitor de munte nu-i lipsea

    Deşi poartă încă numele localităţii unde au fost realizate iniţial, acum aceste schiuri sunt ”made in Cehia“. Designul, brandul şi ideea sunt în continuare româneşti, făcând apel la nostalgia şi patriotismul consumatorilor.

    Din ce am «săpat» noi, schiuri s-au făcut pe la Reghin încă din anii ’30. Mai apoi, sub diferite nume, atât de fabrică, cât şi de modele, s-au tot construit schiuri în secţiile de prelucrare a lemnului din Reghin“, povesteşte Sebastian Big, unul dintre cei doi antreprenori care au readus la viaţă acest brand, asociatul său fiind Ionuţ Paţiu.

    El spune că undeva în anii ’60 se putea deja vorbi de o marcă de schiuri Reghin, pe lângă toate celelalte articole sportive produse sub această marcă. ”Oricum, istoria asta e destul de ascunsă în ceaţă şi scoaterea ei la lumină e încă «work in progress».“

    Decizia de a readuce la viaţă brandul Reghin şi de a porni o afacere în industria de schi le-a venit celor doi antreprenori acum trei ani. Deşi erau la curent cu ce înseamnă schiuri şi cu ultimele trenduri din industrie, a te apuca de o afacere în domeniu presupune un nivel de cunoştinţe diferit, povestesc antreprenorii. Aşa că au dedicat un an pentru a se familiariza cu astfel de informaţii, au definit designul schiurilor şi au găsit un producător OEM (Original Equipment Manufacturer).

    ”Suntem doi tineri din Cluj, consumatori înrăiţi de schi, cu ocupaţii de zi cu zi care se învârt în zona designului de produs şi a vânzărilor. Am început pe schiuri Pitic şi am trecut la Combi-R, galben şi mai apoi albastru; în plus, suntem amândoi adepţii unei abordări de tip do it yourself.“ Practic, cei doi antreprenori au vrut să îşi facă ei înşişi schiurile proprii, să aducă un tribut lucrurilor cu care au crescut. Mai mult, încearcă să aducă un suflu nou pe scena autohtonă de schi.

    ”Din primăvara lui 2016 am dat drumul la treabă, am înregistrat brandul, am cumpărat domeniile .ro şi .com şi am pus la punct o platformă de vânzări online integrată cu procesator de plăţi.“ Din ce bani aveau puşi deoparte, au produs 30 de perechi de schiuri potrivite pentru schi de relaxare şi 10 perechi de off-piste.

    În primul lor sezon de iarnă, 2016-2017, povestesc cei doi, au avut sesiuni de testare în majoritatea staţiunilor din ţară.
    ”Ideea noastră a fost ca lumea să încerce schiurile pe principiul «try before you buy» şi să precomande pentru sezonul următor, bineînţeles cu un discount generos.“ Mai mult, antreprenorii au decis încă din primul an să sponsorizeze doi schiori. Aceasta rămâne în continuare direcţia principală de marketing a companiei. ”Oamenii sponsorizaţi de noi generează conţinut pentru marketing.“ Şi asta din două motive: primul – pentru că acest sistem este mult mai ieftin decât campaniile publicitare clasice şi al doilea – pentru că metoda este mult mai autentică, mai sinceră, consideră fondatorii noilor schiuri Reghin.

    În al doilea sezon, 2017 – 2018, au fost produse 300 de perechi de schiuri din modelele testate în anul anterior, acestea fiind puse în vânzare pe propria platformă online şi în zece magazine specializate din ţară, mai exact în cele mai mari oraşe. ”Am vândut practic mai bine de 80% din stoc (şi iarna nu pare încă să fie gata), din care o cantitate generoasă la centre de închirieri de schiuri.“ Au mai fost produse ca prototipuri încă două modele de pârtie (sportiv şi expert) şi unul de off-piste, acestea fiind deja în proces de testare în staţiunile montane.

    Schiurile Reghin, în pofida numelui, nu sunt produse local, ci în Cehia. ”Cele mai importante aspecte pentru noi sunt calitatea produselor şi preţul accesibil.“ Cehia s-a dovedit a fi o opţiune logică. ”Pe vremuri, produsele cehoslovace erau cunoscute pentru calitatea lor şi în continuare, la nivel de producţie, Cehia rămâne un etalon.“ Schiurile Reghin sunt realizate într-o fabrică cu o istorie de peste 100 de ani. ”Sigur, visul nostru e să ajungem la producţie proprie în România, dar mai e drum lung până acolo.“

    Acum, portofoliul companiei cuprinde o colecţie completă de schiuri, mai exact există modelul Combi-R pentru schi relaxat, accesibil. Pentru schiori mai sportivi, a fost creionat modelul Rubin, iar pentru cei mai sportivi există modelul Naţional, acesta fiind destinat schiorilor experţi. ”Astea sunt pentru schiul pe pârtie. Pentru off-piste avem modelele Topaz, Topazz şi Topazzz, cu 100, 110 şi respectiv 120 mm sub legătură.“ |n cazul acestora, fiecare schior îşi alege modelul după gust şi influenţe. ”Pentru cei mai mici amatori de schi avem modelul Pitic.“

    În acest sezon, în magazine, au fost prezente modelele Combi-R, Pitic, Topazz şi Topazzz, urmând ca restul modelelor să intre în producţie pentru sezonul viitor, după ce lumea le va fi testat în staţiuni. ”Vrem să devenim o prezenţă de încredere pe scena sporturilor de iarnă din România şi să contribuim la educaţia publicului şi construcţia unei adevărate culturi de schi în România. E singurul mod în care o afacere de genul schiuri Reghin poate fi sustenabilă.“ Preţul unei perechi variază între 490 de lei în cazul celor pentru copii şi 1.990 de lei pentru modelul Topazzz, cel mai lat şi cel mai lung model din gama Schiuri Reghin.

    ”Sigur, afacerea trebuie să crească, dar trebuie să avem grijă şi de felul în care asta se întâmplă. Deocamdată, în cazul nostru, e vorba de producţie la scară mică.“ Idealul, recunoaşte Sebastian Big, este să ajungă la producţie de masă, dar sustenabilitatea rămâne un element cheie al businessului. ”|n fond, schiul e un sport care are loc în natură, aşa că încercăm să învăţăm lecţiile pe care ea ni le oferă.“

    Cei doi antreprenori care au readus la viaţă schiurile Reghin spun că au o colaborare cu Salvamontul, pentru care au produs o serie de schiuri personalizate. O altă colaborare este cu sportivi de performanţă la schi-alpinism, pentru care au realizat un model de schiuri de competiţie. Dacă la început au pornit la drum cu doi sportivi sponsorizaţi, în acest sezon au ajuns la şase. Mai mult, sunt parteneri la o serie de evenimente de schi freestyle şi freeride din România, cum ar fi Freestyle Open de la Arena Platoş şi Oslea Hike and Ride de pe Valea Jiului.

    Domeniul schiabil din România este format din 189 de pârtii omologate, ce au  o lungime totală de 164 de kilometri, dintre care două pârtii autorizate în 2017, însă care nu sunt omologate, potrivit datelor transmise la finalul anului trecut de oficialii Ministerului Turismului.

    Dintre acestea, doar 55 de pârtii din ţară au o lungime de peste un kilometru, doar două pârtii au peste trei kilometri lungime şi una singură sare de 4 kilometri lungime. |n acest context, cele mai multe pârtii sunt foarte scurte şi, în plus, sunt dependente de ninsori, dat fiind că nu dispun de tunuri de zăpadă.

    Deşi infrastructura este încă subdezvoltată, numărul practicanţilor de schi creşte, mulţi alegând chiar să exerseze în Austria, Franţa, Bulgaria sau Elveţia. Astfel, odată cu pofta de sporturi de iarnă, creşte şi vânzarea de echipamente, iar schiurile Reghin îşi trăiesc a doua tinereţe.

  • Jumătate din stocul total de clădiri de birouri din România este certificat verde

    Conform datelor Colliers International Romania, la finalul anului trecut, totalul proiectelor de birouri existente certificate LEED sau BREEAM a însumat 1,3 mil. mp închiriabili, valoare ce reprezintă aproape jumătate din stocul total de spaţii moderne din România.

    Din datele deţinute de Colliers International, în 2017, au fost acordate 39 de certificări verzi, faţă de 29 în 2016, pentru proiecte imobiliare care urmează să fie dezvoltate şi pentru cele deja existente. Dintre acestea, 24 (61%) au fost clădiri de birouri, în procentaj mai mic faţă de anul anterior (80% din total) ca urmare a faptului că activitatea de certificare s-a intensificat şi pe segmentul de retail (31% din totalul certificărilor faţă de 18% în 2016).

    Cu toate acestea, tendinţa care s-a conturat anul trecut a fost ca fiecare clădire nouă de birouri în curs de dezvoltare să obţină o certificare LEED sau BREEAM pentru o mai bună poziţionare în piaţă. La rândul lor, proiectele cu o vechime de 10 ani sau chiar mai mare au demarat procesul de a obţine o certificare pentru clădiri existente cu scopul de a rămâne atractive pentru chiriaşi. Astfel, predominante au fost certificările acordate pentru clădirile aflate în uz, care au reprezentat peste trei sferturi din piaţă.

    Faţă de alte ţări din regiunea Europei Centrale şi de Est, România a înregistrat o evoluţie pozitivă pe partea de certificări verzi pentru birouri, depăşind Ungaria şi Cehia din punct de vedere al Capitalei ca procent.

    „Bucureştiul are un stoc total de birouri moderne de 2,3 mil. mp, faţă de Praga sau Budapesta, cu aproximativ 3,4 mil. mp fiecare. Cu toate acestea, 45% din spaţiile de birouri din Capitală deţin certificări verzi, în timp ce în Praga şi Budapesta proporţia este de o treime din total. Ne aşteptăm ca pragul de jumătate să fie atins spre finalul anului 2018 sau în prima parte a anului 2019”, a declarat Oana Stamatin, Associate Director al departamentului Real Estate Management Services (REMS) din cadrul Colliers International Romania.

    La nivel naţional, proiectele imobiliare au crescut foarte mult în ultimii ani, şi la fel şi interesul pentru certificări verzi acordate acestora. În timp ce Bucureştiul are aproape 1,7 mil. mp de clădiri certificate LEED sau BREEAM (suprafaţă construită), alte oraşe regionale însumează o suprafaţă apropiată de acest nivel. Conform datelor Colliers International, pe al doilea loc după Bucureşti se clasează Cluj-Napoca (500.000 mp certificaţi), urmat de Timişoara cu 445.000 mp. Totodată, estimăm ca, până la sfârşitul acestui an sau cel târziu 2019, suprafaţa certificată în oraşele regionale să depăşească totalul Capitalei.

    În 2017, departamentul REMS din cadrul Colliers International a împlinit 7 ani de activitate. Echipa sa de certificări verzi s-a extins şi numără în prezent 7 specialişti: 5 specialişti LEED Green Associates, un specialist LEED AP Building Design + Construction, BREEAM Assessor and BREEAM In-Use Assessor, şi un specialist LEED AP Operations + Maintenance. Echipa Colliers a obţinut un total de 27 de certificări verzi, începând cu 2011, din care 13 (reprezentând o treime din numărul total de proiecte certificate din România anul trecut) doar în 2017. De asemenea, 7 din cele 10 certificări LEED emise în România anul trecut au fost obţinute de Colliers.

  • Marele DEFECT care o împiedică pe Simona să câştige un Grand Slam, dezvăluit de o legendă a tenisului

    Navratilova spune că jocul actualului lider mondial este deja foarte solid, însă acesta poate fi completat cu o nouă armă. “Ador să mă uit la meciurile ei. Are o mişcare atât de bună pe teren. Îmi place jocul ei de picioare şi cum îşi pregăteşte loviturile. Cred că trebuie să fie mai agresivă. Trebuie să îşi îmbunătăţească şi serviciul, pentru a deveni o nouă armă.”

    Citeste continuarea pe www.prosport.ro

  • După Marea Britanie, o nouă ţără se pregăteşte să părăsească Uniunea Europeană

    Dezbaterile se încing şi primii entuziasmaţi sunt politicienii, iar primele îngrijorate sunt companiile.
     
    Cehia a pornit din comunism în cursa de maturizare economică cu avantajul unei iniţiative antreprenoriale puternice şi al unei culturi de business dezvoltate pentru a ajunge, în 2006, în rândul economiilor pe care Banca Mondială le consideră dezvoltate. Cehia şi-a încheiat tranziţia spre economia de piaţă în anii 1990 şi a devenit o economie deschisă, dependentă puternic de exporturi. Cehia a intrat în UE în 2004, după un referendum în care la această cauză au aderat peste 77% din alegători. De atunci, Cehia a devenit una dintre ţările care au profitat cel mai mult de piaţa unică. Între 2004 şi 2007, venitul naţional brut explimat în preţuri constante a crescut cu 37%, potrivit think tank-ului Bruegel.
     
    „Cel mai probabil, apartenenţa la UE a jucat un rol important în creşterea venitului naţional“, explică Zsolt Darvas, analist la Bruegel.
     
    „Îmbunătăţind instituţiile pieţei şi protecţia drepturilor de proprietate, atrăgând investiţii străine care au adus tehnologii noi şi pregătire managerială şi, poate, fondurile europene, toate acestea au sprijinit dezvoltarea infrastructurilor importante şi a competitivităţii“, a precizat Darvas. Cehia a crescut în umbra Germaniei. Skoda, o subsidiară cehă a Volkswagen, este cel mai mare angajator industrial al ţării.
     
    Skoda este şi cea mai mare companie din Cehia în funcţie de venituri. Urmează în clasament CEZ, companie cehă de energie şi furnizor internaţional de utilităţi, AGROFERT, conglomerat ceh cu operaţiuni în domeniul agricol, chimic, alimentar, al construcţiilor, logisticii, energiei, lemnului, presei în UE şi China, compania de energie Energeticky a prumyslovy holding şi FOXCONN, producător taiwanez de electronice. Skoda şi FOXCONN sunt printre cei mai mari exportatori ai Cehiei. Prin urmare, economia cehă este vulnerabilă la tot ce înseamnă bariere comerciale, inclusiv la Czexit. 
     

  • România, ţara videochat. Avem suficienţi angajaţi în acest domeniu ca să umplem un un oraş de dimensiunile Sibiului

    Industria videochatului are potenţial în România: peste 100 de mii de persoane lucrează ca modele pentru videochat în studiouri sau de acasă.
    “Doar în România există cel puţin 5000 de studiouri de videochat şi peste 100 de mii de modele, dintre care jumătate lucrează în studiouri şi cealaltă jumătate de acasă. Această industrie este puternică la noi şi are potenţialul de a echilibra balanţa de plăţi externe a României, dacă ar fi corect încurajată de către stat, împreună cu industria IT”, povesteşte Robert Vanderty, fondatorul Studio 20. În 2014, când s-a lansat franciza Studio20, piaţa videochatului din România era estimată la peste 100 de milioane de euro, însă până astăzi aceasta s-a triplat.

    Studioul de videochat Studio20 a depăşit 10 milioane de dolari cifră de afaceri, cu 50% mai mult faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Estimările acestui an pentru businessul  Studio20 sunt de 15 milioane de dolari. “Până în acest moment, am reuşit să depăşim cu puţin pragul de 10 milioane de dolari, însă avem toate motivele să credem că ne vom atinge targetul stabilit pentru acest an, mai ales că vom avea trei noi locaţii, dintre care două vor fi deschise chiar în luna Octombrie”, declară Mugur Frunzetti, investitor în sistemul de franciză Studio20.

    Cel mai cunoscut studio de videochat glamour, Studio20, a ajuns la 15 francize, două dintre acestea urmând să fie deschise în această lună. Astfel, Studio20 deţine acum patru francize în Bucureşti şi câte una în Braşov, Cluj-Napoca, Craiova, Piteşti, Ploieşti, Oradea, Timişoara, Cali (Columbia), Budapesta (Ungaria), Los Angeles (SUA) şi Curacao.

    Studio20 din zona Unirii rămâne cel mai mare studio de videochat, 1500 mp, însă investiţia cea mai mare este în studioul de videochat din Los Angeles, peste 500 de mii de dolari. În studioul de videochat glamour de la Unirii s-au investit peste 800 de mii de lei în decoruri moderne, aparatură de ultimă generaţie, cum ar fi camere şi televizoare UltraHD sau ochelari VR. La anul, Studio20 vrea să se extindă cu 10 noi studiouri de videochat în ţări precum Serbia, Rusia, SUA, Cehia şi Slovacia.

  • Doi antreprenori români au readus la viaţă un brand românesc din Epoca de Aur. Înainte de Revoluţie, niciunui român iubitor de munte nu-i lipsea

    Deşi poartă încă numele localităţii unde au fost realizate iniţial, acum aceste schiuri sunt ”made in Cehia“. Designul, brandul şi ideea sunt în continuare româneşti, făcând apel la nostalgia şi patriotismul consumatorilor.

    Din ce am «săpat» noi, schiuri s-au făcut pe la Reghin încă din anii ’30. Mai apoi, sub diferite nume, atât de fabrică, cât şi de modele, s-au tot construit schiuri în secţiile de prelucrare a lemnului din Reghin“, povesteşte Sebastian Big, unul dintre cei doi antreprenori care au readus la viaţă acest brand, asociatul său fiind Ionuţ Paţiu.

    El spune că undeva în anii ’60 se putea deja vorbi de o marcă de schiuri Reghin, pe lângă toate celelalte articole sportive produse sub această marcă. ”Oricum, istoria asta e destul de ascunsă în ceaţă şi scoaterea ei la lumină e încă «work in progress».“

    Decizia de a readuce la viaţă brandul Reghin şi de a porni o afacere în industria de schi le-a venit celor doi antreprenori acum trei ani. Deşi erau la curent cu ce înseamnă schiuri şi cu ultimele trenduri din industrie, a te apuca de o afacere în domeniu presupune un nivel de cunoştinţe diferit, povestesc antreprenorii. Aşa că au dedicat un an pentru a se familiariza cu astfel de informaţii, au definit designul schiurilor şi au găsit un producător OEM (Original Equipment Manufacturer).

    ”Suntem doi tineri din Cluj, consumatori înrăiţi de schi, cu ocupaţii de zi cu zi care se învârt în zona designului de produs şi a vânzărilor. Am început pe schiuri Pitic şi am trecut la Combi-R, galben şi mai apoi albastru; în plus, suntem amândoi adepţii unei abordări de tip do it yourself.“ Practic, cei doi antreprenori au vrut să îşi facă ei înşişi schiurile proprii, să aducă un tribut lucrurilor cu care au crescut. Mai mult, încearcă să aducă un suflu nou pe scena autohtonă de schi.

    ”Din primăvara lui 2016 am dat drumul la treabă, am înregistrat brandul, am cumpărat domeniile .ro şi .com şi am pus la punct o platformă de vânzări online integrată cu procesator de plăţi.“ Din ce bani aveau puşi deoparte, au produs 30 de perechi de schiuri potrivite pentru schi de relaxare şi 10 perechi de off-piste.

    În primul lor sezon de iarnă, 2016-2017, povestesc cei doi, au avut sesiuni de testare în majoritatea staţiunilor din ţară.
    ”Ideea noastră a fost ca lumea să încerce schiurile pe principiul «try before you buy» şi să precomande pentru sezonul următor, bineînţeles cu un discount generos.“ Mai mult, antreprenorii au decis încă din primul an să sponsorizeze doi schiori. Aceasta rămâne în continuare direcţia principală de marketing a companiei. ”Oamenii sponsorizaţi de noi generează conţinut pentru marketing.“ Şi asta din două motive: primul – pentru că acest sistem este mult mai ieftin decât campaniile publicitare clasice şi al doilea – pentru că metoda este mult mai autentică, mai sinceră, consideră fondatorii noilor schiuri Reghin.

    În al doilea sezon, 2017 – 2018, au fost produse 300 de perechi de schiuri din modelele testate în anul anterior, acestea fiind puse în vânzare pe propria platformă online şi în zece magazine specializate din ţară, mai exact în cele mai mari oraşe. ”Am vândut practic mai bine de 80% din stoc (şi iarna nu pare încă să fie gata), din care o cantitate generoasă la centre de închirieri de schiuri.“ Au mai fost produse ca prototipuri încă două modele de pârtie (sportiv şi expert) şi unul de off-piste, acestea fiind deja în proces de testare în staţiunile montane.

    Schiurile Reghin, în pofida numelui, nu sunt produse local, ci în Cehia. ”Cele mai importante aspecte pentru noi sunt calitatea produselor şi preţul accesibil.“ Cehia s-a dovedit a fi o opţiune logică. ”Pe vremuri, produsele cehoslovace erau cunoscute pentru calitatea lor şi în continuare, la nivel de producţie, Cehia rămâne un etalon.“ Schiurile Reghin sunt realizate într-o fabrică cu o istorie de peste 100 de ani. ”Sigur, visul nostru e să ajungem la producţie proprie în România, dar mai e drum lung până acolo.“

    Acum, portofoliul companiei cuprinde o colecţie completă de schiuri, mai exact există modelul Combi-R pentru schi relaxat, accesibil. Pentru schiori mai sportivi, a fost creionat modelul Rubin, iar pentru cei mai sportivi există modelul Naţional, acesta fiind destinat schiorilor experţi. ”Astea sunt pentru schiul pe pârtie. Pentru off-piste avem modelele Topaz, Topazz şi Topazzz, cu 100, 110 şi respectiv 120 mm sub legătură.“ |n cazul acestora, fiecare schior îşi alege modelul după gust şi influenţe. ”Pentru cei mai mici amatori de schi avem modelul Pitic.“

    În acest sezon, în magazine, au fost prezente modelele Combi-R, Pitic, Topazz şi Topazzz, urmând ca restul modelelor să intre în producţie pentru sezonul viitor, după ce lumea le va fi testat în staţiuni. ”Vrem să devenim o prezenţă de încredere pe scena sporturilor de iarnă din România şi să contribuim la educaţia publicului şi construcţia unei adevărate culturi de schi în România. E singurul mod în care o afacere de genul schiuri Reghin poate fi sustenabilă.“ Preţul unei perechi variază între 490 de lei în cazul celor pentru copii şi 1.990 de lei pentru modelul Topazzz, cel mai lat şi cel mai lung model din gama Schiuri Reghin.

    ”Sigur, afacerea trebuie să crească, dar trebuie să avem grijă şi de felul în care asta se întâmplă. Deocamdată, în cazul nostru, e vorba de producţie la scară mică.“ Idealul, recunoaşte Sebastian Big, este să ajungă la producţie de masă, dar sustenabilitatea rămâne un element cheie al businessului. ”|n fond, schiul e un sport care are loc în natură, aşa că încercăm să învăţăm lecţiile pe care ea ni le oferă.“

    Cei doi antreprenori care au readus la viaţă schiurile Reghin spun că au o colaborare cu Salvamontul, pentru care au produs o serie de schiuri personalizate. O altă colaborare este cu sportivi de performanţă la schi-alpinism, pentru care au realizat un model de schiuri de competiţie. Dacă la început au pornit la drum cu doi sportivi sponsorizaţi, în acest sezon au ajuns la şase. Mai mult, sunt parteneri la o serie de evenimente de schi freestyle şi freeride din România, cum ar fi Freestyle Open de la Arena Platoş şi Oslea Hike and Ride de pe Valea Jiului.

    Domeniul schiabil din România este format din 189 de pârtii omologate, ce au  o lungime totală de 164 de kilometri, dintre care două pârtii autorizate în 2017, însă care nu sunt omologate, potrivit datelor transmise la finalul anului trecut de oficialii Ministerului Turismului.

    Dintre acestea, doar 55 de pârtii din ţară au o lungime de peste un kilometru, doar două pârtii au peste trei kilometri lungime şi una singură sare de 4 kilometri lungime. |n acest context, cele mai multe pârtii sunt foarte scurte şi, în plus, sunt dependente de ninsori, dat fiind că nu dispun de tunuri de zăpadă.

    Deşi infrastructura este încă subdezvoltată, numărul practicanţilor de schi creşte, mulţi alegând chiar să exerseze în Austria, Franţa, Bulgaria sau Elveţia. Astfel, odată cu pofta de sporturi de iarnă, creşte şi vânzarea de echipamente, iar schiurile Reghin îşi trăiesc a doua tinereţe.

  • Care este statul cu cea mai mică rată a şomajului din Uniunea Europeană

    Rata şomajului a fost, în ianuarie, de 2,4% în Cehia, de 3,8% în Ungaria, de 4,5% în Polonia şi de 4,6% în România.

    În Austria, rata şomajului a fost în ianuarie de 5,5%, iar în Bulgaria şi Slovenia de 5,9%, precizează Eurostat.

    În ultimul an, şomajul a scăzut în Grecia (de la 23,3% la 20,9%) şi în Croaţia (de la 12,2% la 9,8%).

  • Care este statul cu cea mai mică rată a şomajului din Uniunea Europeană

    Rata şomajului a fost, în ianuarie, de 2,4% în Cehia, de 3,8% în Ungaria, de 4,5% în Polonia şi de 4,6% în România.

    În Austria, rata şomajului a fost în ianuarie de 5,5%, iar în Bulgaria şi Slovenia de 5,9%, precizează Eurostat.

    În ultimul an, şomajul a scăzut în Grecia (de la 23,3% la 20,9%) şi în Croaţia (de la 12,2% la 9,8%).

  • CBRE a numit-o pe Luiza Moraru în funcţia de Coordonator al Diviziei de administrare pentru regiunea CEE

    Luiza Moraru va conduce de la Bucuresti echipele de administratori de proprietati din Austria, Cehia, Ungaria, Polonia, Slovacia si Romania, urmand sa alinieze bunele practici si fluxurile de lucru din intreaga regiune la nivel de excelenta.

    In prezent, CBRE administreaza la nivelul CEE o suprafata de 3.950.000 de metri patrati, dintre care 1.800.000 de metri patrati de centre comerciale si 1.000.000 de metri patrati de birouri, restul suprafetei fiind spatii industriale si logistice. In Romania, departamentul de administrare de proprietati a fost infiintat la finele anului 2013, sub conducerea Luizei Moraru, portofoliul crescand la 400.000 de metri patrati in doar 4 ani si fiind format din cladiri reprezentative ca, de exemplu, Sun Plaza Bucuresti, Vivo Cluj, Vivo Constanta sau Timpuri Noi Square Bucuresti.
     
    Luiza Moraru are o experienta ca broker si consultant de retail de peste 17 ani, dintre care ultimii 10 ca parte a CBRE Romania.  

    CBRE Group, Inc. (NYSE: CBG), Fortune 500 si S&P 500 cu sediul central in Los Angeles, este cea mai mare companie de servicii comerciale si investitii in real estate din lume, pe baza veniturilor din 2016. Compania are peste 75.000 de angajati (fara a include afiliatii) si raspunde nevoilor dezvoltatorilor imobiliari si deserveste proprietari si chiriasi prin intermediul celor peste 450 de birouri (excluzand filialele) din intreaga lume. CBRE ofera o gama extinsa de servicii integrate, inclusiv administrare si coordonare tranzactii si management de proiecte, managementul proprietatii, administrarea investitiilor, evaluare, inchiriere de proprietati, consultanta strategica, vanzari de proprietati, servicii ipotecare si servicii de dezvoltare.

  • FedCup: România va întâlni Elveţia în barajul pentru Grupa Mondială 1

    Cu 6975 de puncte, Elveţia este pe locul 6 în clasamentul FedCup şi a ajuns la baraj după ce a fost învinsă de echipa Cehiei cu 3-1.

    Tabloul complet al meciurilor de baraj pentru accederea în Grupa Mondială 1:

    Belarus- Slovacia
    Romania – Elveţia
    Australia – Olanda
    Italia – Belgia

    Meciurile vor avea loc în aceeaşi perioadă cu semifinalele Grupei Mondiale, pe 21 şi 22 aprilie. În semifinale, Germania va întâlni pe teren propriu Cehia, în timp ce Franţa va evolua împotriva echipei din Statele Unite ale Americii.