BusinessMagazin

Tag: CE

  • CE: Deficitul bugetar al României se va înrăutăţi în 2016 la 3,5%, din cauza reducerilor de taxe

    “Deficitul bugetar va creşte uşor la 1,5% din PIB în 2015, în condiţiile în care scăderea raportului dintre veniturile fiscale şi PIB va fi mai mare decât reducerea cheltuielilor”, se arată în prognoza economică de primăvară a Comisiei Europene.

    Estimările referitoare la venituri includ impactul anual al reducerii contribuţiilor de asigurări sociale, reducerea taxei pe construcţiile speciale şi reducerea TVA pentru alimente şi servicii, care va fi aplicată în luna iunie.

    Comisia notează faptul că creşterea salariilor este ţinută sub control de îngheţarea parţială a salariilor din sectorul public.

    Pentru 2016, Executivul UE prognozează o înrăutăţire puternică a deficitului bugetar, la 3,5% din PIB, din cauza impactului reducerilor de taxe pregătite de Guvern.

    “Estimarea include noul cod fiscal adoptat de Guvern pe 18 martie, care aşteaptă aprobarea de către Parlament. Codul fiscal include o serie de reduceri de taxe, precum reducerea TVA cu patru puncte procentuale în 2016, reducerea accizelor, eliminarea impozitării dividendelor şi a taxei pe construcţiile speciale”, potrivit raportului, care ia în considerare şi expirarea actualului regim al redevenţelor pentru resursele naturale şi creşterea contribuţiilor pentru asigurări sociale către pilonul al doilea de pensii.

    Estimările CE referitoare la buget ar putea fi îmbunătăţite, întrucât amploarea reducerilor de taxe ar putea fi revizuită în scădere. Un amendament pentru atenuarea reducerilor accizelor şi taxarea dividendelor, aşa cum a propus o comisie a Senatului, ar aduce deficitul aproape de nivelul de 3% din PIB, notează raportul.

    În termeni structurali, deficitul bugetar va rămâne stabil, la circa 1,3% din PIB în 2014-2015, dar se va înrăutăţi la 3,4% în 2016.

    Datoria publică urmează să crească de la 39,8% din PIB în 2014 la 42,4% din PIB în 2016.

    Vicepreşedintele CE, Valdis Dombrovskis, a declarat, în 8 aprilie, după discuţii la Guvern cu premierul Victor Ponta, că CE este preocupată de planul Guvernului de a reduce pragurile la TVA, măsura care, potrivit Bruxelles-ului, are un efect fiscal sustanţial negativ.

    Taxa pe valoarea adăugată va fi redusă de la 24% la 9%, din luna iunie, pentru toate produsele agro-alimentare, inclusiv la băuturi nealcoolice şi la servicii de alimentaţii publice. Guvernul îşi menţine totodată intenţia de a reduce cota standard de TVA de la 24% la 20%, din ianuarie.

    Enache Jiru, secretar de stat în Ministerul Finanţelor Publice, a declarat marţi că încadrarea în ţinta de deficit bugetar în termeni ESA stabilită pentru anul acesta prin programul de convergenţă, de 1,45% din PIB, nu prezintă “emoţii” pentru Guvern, întrucât situaţia după primele trei luni este foarte bună, cu un excedent de 0,69%.

    “Nu sunt emoţii pentru anul acesta în privinţa deficitului bugetar. Situaţia la trei luni este chiar foarte bună. De la un program care prevedea un deficit de 0,65%, avem un excedent de 0,69%. Într-adevăr, ceea ce observăm în evoluţia comportamentului fiscal este nerealizarea investiţiilor”, a afirmat Jiru într-o conferinţă organizată de Consiliul Patronatelor Bancare din România.

    Programul de convergenţă aprobat miercuri de Guvern prevede o ţintă de deficit bugetar de 1,45% din PIB în termeni ESA, din care 0,25 puncte procentuale reprezintă ajustorul pentru confinanţarea proiectelor care beneficiază de fonduri europene.

    Ţinta de deficit structural a fost stabilită la 1,25%, din care 0,25 puncte ajustor pentru fonduri europene.

    Jiru a amintit că, deşi anul trecut România avea o ţintă de deficit de 2,2% din PIB, a ajuns la o realizare de 1,5%, raportat la o medie în zona euro de 2,2% şi de 2,9% la nivelul statelor Uniunii Europene.

    Pentru acest an, estimarea pentru creşterea economică este de 3,2%, iar pentru 2016 Guvernul preconizează 4%.

  • Comisia Europeană lansează un infringement împotriva României în domeniul eficienţei energetice

    “Comisia Europeană a solicitat Austriei, Croaţiei, Irlandei, Letoniei şi României să asigure transpunerea integrală a Directivei privind eficienţa energetică. În temeiul directivei respective, statele membre trebuie să realizeze economii de energie în perioada 1 ianuarie 2014 – 31 decembrie 2020. Ele trebuie să facă acest lucru utilizând sisteme de obligaţii în ceea ce priveşte eficienţa energetică şi/sau alte măsuri de politică specifice pentru a promova îmbunătăţirea eficienţei energetice în gospodării, în industrie şi în sectorul transporturilor. În cadrul sistemelor de obligaţii în ceea ce priveşte eficienţa energetică, întreprinderile trebuie să ia măsuri menite să asigure economii de energie la nivelul consumatorului final, de exemplu prin consiliere privind instalarea unei izolări termice mai bune sau prin oferirea de subvenţii pentru înlocuirea ferestrelor vechi, cu pierderi mari de energie. Directiva trebuia să fie transpusă în legislaţia naţională până la 5 iunie 2014. Astăzi, Comisia a trimis avize motivate către aceste cinci state membre prin care solicită transpunerea integrală a directivei în legislaţia naţională”, se arată în comunicatul Executivului european.

    CE precizează că, în cazul în care cele cinci state nu îndeplinesc această obligaţie legală în termen de două luni, ar putea lua decizia de a le trimite în faţa Curţii de Justiţie a UE şi de a solicita sancţiuni financiare.

    În cursul celui de al doilea semestru din 2014, Comisia a lansat proceduri de constatare a neîndeplinirii obligaţiilor pentru netranspunerea Directivei privind eficienţa energetică împotriva a 27 de state membre ale UE (toate statele membre, cu excepţia Maltei). În noiembrie 2014, Comisia a trimis un aviz motivat Bulgariei şi Ungariei. În februarie 2015, au fost trimise avize motivate Greciei şi Portugaliei. În martie 2015, Comisia a decis să trimită Ungaria în faţa CJUE pentru sancţiuni financiare, deoarece nu a fost adoptată nicio măsură de transpunere.

    “Comisia continuă să monitorizeze punerea în aplicare a directivei şi să abordeze orice deficienţe în următoarele cicluri de constatare a neîndeplinirii obligaţiilor”, se mai arată în comunicat.

  • CE trimite România la CJUE pentru neîndeplinirea obligaţiei de modificare a legii privind deşeurile

    “Comisia Europeană trimite România în faţa Curţii de Justiţie a UE (CJUE) pentru neîndeplinirea obligaţiei de a transpune în dreptul său intern legislaţia revizuită a UE privind deşeurile de ambalaje”, precizează Executivul de la Bruxelles.

    Versiunea revizuită a Directivei privind ambalajele actualizează normele privind ambalajele şi deşeurile de ambalaje, în vederea reducerii impactului acestora asupra mediului.

    “Statele membre au avut obligaţia de a asigura intrarea în vigoare a actelor cu putere de lege necesare pentru asigurarea conformităţii cu directiva până la 30 septembrie 2013. România, care a depăşit termenul iniţial, a primit o scrisoare de punere în întârziere la 29 noiembrie 2013, urmată de un aviz motivat la 11 iulie 2014. La mai mult de un an şi jumătate de la expirarea termenului, directiva încă nu a fost transpusă în legislaţia naţională. Prin urmare, Comisia a decis să trimită România în faţa Curţii de Justiţie a UE”, se mai arată în comunicat.

     

  • Creţu: CE are interes în construirea infrastructurilor în statele mai puţin dezvoltate

    Corina Creţu a declarat, miercuri, în cadrul unei vizite pe şantierul Autostrăzii Turda – Sebeş, împreună cu ministrul Trasporturilor, Ioan Rus, că aceasta este un proiect important pentru reducerea timpului de călătorie pentru persoane şi mărfuri, dar şi pentru reducerea accidentelor rutiere.

    “Scopul prezenţei mele este de a arăta interesul pe care CE îl are în construirea infrastructurilor, mai ales în statele mai puţin dezvoltate şi care au această nevoie stringentă de dezvoltare a infrastructurii rutiere. Autostrada Turda – Sebeş este un proiect important şi din punct de vedere al reducerii timpului de călătorie pentru persoane şi mărfuri, dar cel mai important cred că este reducerea accidentelor rutiere. Judeţul Cluj este unul dintre judeţele cu cele mai multe accidente rutiere şi România are un trist record legat de accidente rutiere. Speranţa noastră este ca aceste autostrăzi să fie nu numai mai rapide, ci şi mai sigure faţă de drumurile care există acum. Sperăm ca, după aprobarea Masterplanului de transport, să putem da drumul proiectelor de mare amploare. Sunt convins că Ministerul Transporturilor va veni cu proiecte mature, care vor duce la dezvoltarea regiunilor”, a spus Creţu.

    Aceasta şi-a exprimat speranţa ca în cei cinci ani de mandat “cât mai multe regiuni să se dezvolte şi să treacă de la statutul de regiuni mai puţin dezvoltate la regiuni în tranziţie”.

    Creţu a adăugat că România este împărţită în opt regiuni, din care şapte sunt considerate mai puţin dezvoltate.

    “Cred că Ardealul şi Banatul au şanse să se dezvolte, să treacă în altă categorie, trebuie să asigurăm echilibrul cu regiunile din Moldova, să ajutăm şi Republica Moldova. Regiunile din Estul Europei fac progrese importante pentru a prinde din urmă ţările din Vest”, a afirmat Creţu.

  • Google va fi acuzată formal de Comisia Europeană pentru încălcarea reglementărilor antitrust

    Comisarul european pentru Concurenţă, Margrethe Vestager, va anunţa miercuri că Google va fi acuzată formal pentru încălcarea reglementărilor antitrust prin orientarea traficului competitorilor săi pentru favorizarea propriilor servicii, conform unor surse citate de Financial Times.

    Plângerea va viza căutarea de produse pe internet, Google fiind acuzată că a afectat afacerilor altor site-uri de cumpărături online, însă acuzaţiile ar putea fi extinse şi către alte domenii.

    Google a confirmat marţi acţiunea pe care Comisia Europeană o va întreprinde printr-un email adresat angajaţilor.

    “Avem un caz foarte puternic, cu argumente bune în special în ceea ce priveşte serviciile mai bune oferite consumatorilor şi creşterea competiţiei”, se arată în emailul intern, obţinut de Financial Times.

    Google va avea la dispoziţie 10 săptămâni pentru a răspunde acuzaţiilor aduse de CE şi va avea posibilitatea să fie audiată, pentru a-şi susţine punctul de vedere.

    Comisia poate impune amenzi de până la 10% din veniturile obţinute de Google la nivel global şi poate cere companiei să-şi modifice practicile folosite în conducerea afacerilor.

    Veniturile totale ale Google au crescut cu 18,9% în 2014, la 66 de miliarde de dolari faţă de 55,5 miliarde de dolari în 2013.

    CE a iniţiat investigaţia împotriva Google în urmă cu cinci ani, compania americană fiind aproape de încheierea unei înţelegeri anul trecut. Acordul a picat, în cele din urmă, din cauza opoziţiei Franţei şi Germaniei, precum şi a unor grupuri media şi telecom din Europa.

    Google ar putea încerca în continuare să ajungă la un acord cu CE, inclusiv după acţiunea de miercuri a Comisiei, în condiţiile în care instituţia europeană va avea nevoie de cel puţin un an pentru a lua o decizie finală în acest caz.

    Compania americană va ataca, cel mai probabil, o sentinţă nefavorabilă pronunţată împotriva sa, astfel că acest caz s-ar putea transforma într-un război purtat în instanţele judecătoreşti ale UE.

    De asemenea, Vestager va anunţa şi iniţierea unei investigaţii formale împotriva Google care vizează sistemul de operare Android pentru smartphone-uri, potrivti Financial Times.

    Comisia va examina dacă Google impune condiţii necompetitive producătorilor de telefoane inteligente, care favorizează, în cele din urmă, aplicaţiile produse de compania americană, cum ar fi YouTube.

    Google a respins orice acuzaţii pentru presupuse practici neconforme cu legislaţia europeană şi a precizat că Android este o platformă deschisă, distribuită gratuit.

  • Comisia Europeană acordă României un ajutor de 8,5 milioane de euro în urma inundaţiilor din 2014

    Cele 8,5 milioane de euro vizează acoperirea parţială a costurilor aferente operaţiunilor de urgenţă de reabilitare în urma inundaţiilor, precizează Comisia Europeană.

    Aceste ajutoare vor contribui îndeosebi la refacerea unor infrastructuri şi servicii vitale, vor rambursa costul operaţiunilor de urgenţă şi de salvare şi vor acoperi o parte din costurile aferente curăţării regiunilor sinistrate.

    În mai 2014, România a fost afectată de inundaţii la scară largă care au adus daune infrastructurilor de transport, apă, energie şi comunicaţii, precum şi locuinţelor şi fermelor. Inundaţiile au afectat 30 din cele 42 de judeţe ale României, determinând evacuarea localnicilor şi provocând pierderi majore în diferite sectoare ale economiei. Mulţi fermieri şi-au pierdut culturile de pe terenurile cultivate, animalele lor fiind înecate, iar drumurile forestiere de acces au fost distruse de ruperea unor baraje. Mai multe şcoli, spitale, clădiri publice şi bunuri culturale au fost inundate.

    Tot în cursul anului trecut, în iulie şi august, precipitaţiile abundente, inundaţiile şi alunecările de teren au afectat peste 126.000 de locuitori din cinci judeţe ale regiunii Sud-Vest Oltenia. Peste 2.300 de locuinţe, 20 de şcoli, 9 grădiniţe şi 11 biserici au suferit daune, s-au rupt diguri şi baraje şi au fost afectate drumuri, poduri, staţii de epurare a apelor şi sisteme de canalizare. De asemenea, mulţi fermieri au suferit pierderi uriaşe de producţie, potrivit cererii de ajutor transmisă de Bucureşti Comisiei.

    Totodată, CE a acordat 56 de milioane de euro Italiei, ca urmare a faptului că, în octombrie şi noiembrie 2014, cinci regiuni italiene s-au confruntat cu evenimente meteorologice nefavorabile repetate, cu ploi abundente care au dus la inundaţii, torente noroioase şi alunecări de teren.

    În februarie 2015, autorităţile italiene au solicitat ajutoare financiare din Fondul de solidaritate, raportul lor prezentând în detaliu efectele devastării, în special în Liguria, unde râurile au ieşit din albii, podurile şi străzile au fost inundate, iar sectorul economic şi sectoarele de producţie au suferit daune masive în multe oraşe, mici şi mari, precum Genova. În total, numărul victimelor catastrofei s-a ridicat la 11, iar 3.000 de persoane au trebuit evacuate.

    Şi Bulgaria va primi ajutoare în valoare de 1,98 milioane de euro după ce regiunea Severozapaden – una dintre cele mai puţin dezvoltate regiuni ale UE – a suferit foarte mult din cauza inundaţiilor din vara anului 2014. Potrivit raportului inclus în cererea de ajutor, au fost inundate 700 de locuinţe şi clădiri publice, precum şi şosele principale şi ferme, iar peste 800 de persoane au fost evacuate. Infrastructurile pentru energie, apă şi transport, precum şi clădiri publice, bunuri din patrimoniul cultural şi arii naturale protejate au suferit daune grave.

    Ajutoarele au fost acordate din Fondul de solidaritate al Uniunii Europene.

    “Fondul de solidaritate al UE este unul dintre cele mai puternice simboluri ale solidarităţii noastre în vremuri de restrişte. În multe cazuri, ajutoarele financiare propuse prin decizia de azi (joi – n.r.) vor ajuta la refacerea unora dintre cele mai puţin dezvoltate regiuni ale Europei, demonstrând, totodată, solidaritatea Uniunii Europene cu cele 130 000 de persoane afectate care trebuie să facă faţă consecinţelor unor inundaţii devastatoare”, a declarat comisarul european pentru Politică Regională, Corina Creţu, citată în comunicat.

    Alocarea anuală totală disponibilă pentru Fondul de solidaritate în 2015 este de 541,2 milioane de euro. Prin adăugarea restului alocării din anul precedent, cuantumul total disponibil în Fondul de solidaritate în 2015 se ridică la peste 895 de milioane de euro.

    Contribuţia financiară a fondului este calculată pe baza daunelor directe totale rezultate în urma unei catastrofe. Aceste ajutoare pot fi utilizate doar pentru operaţiuni de urgenţă şi de recuperare esenţiale.

    Fondul a fost instituit pentru a sprijini statele membre şi ţările candidate prin oferirea de ajutoare financiare în urma unor catastrofe naturale majore.

  • Comisia Europeană acordă României un ajutor de 8,5 milioane de euro în urma inundaţiilor din 2014

    Cele 8,5 milioane de euro vizează acoperirea parţială a costurilor aferente operaţiunilor de urgenţă de reabilitare în urma inundaţiilor, precizează Comisia Europeană.

    Aceste ajutoare vor contribui îndeosebi la refacerea unor infrastructuri şi servicii vitale, vor rambursa costul operaţiunilor de urgenţă şi de salvare şi vor acoperi o parte din costurile aferente curăţării regiunilor sinistrate.

    În mai 2014, România a fost afectată de inundaţii la scară largă care au adus daune infrastructurilor de transport, apă, energie şi comunicaţii, precum şi locuinţelor şi fermelor. Inundaţiile au afectat 30 din cele 42 de judeţe ale României, determinând evacuarea localnicilor şi provocând pierderi majore în diferite sectoare ale economiei. Mulţi fermieri şi-au pierdut culturile de pe terenurile cultivate, animalele lor fiind înecate, iar drumurile forestiere de acces au fost distruse de ruperea unor baraje. Mai multe şcoli, spitale, clădiri publice şi bunuri culturale au fost inundate.

    Tot în cursul anului trecut, în iulie şi august, precipitaţiile abundente, inundaţiile şi alunecările de teren au afectat peste 126.000 de locuitori din cinci judeţe ale regiunii Sud-Vest Oltenia. Peste 2.300 de locuinţe, 20 de şcoli, 9 grădiniţe şi 11 biserici au suferit daune, s-au rupt diguri şi baraje şi au fost afectate drumuri, poduri, staţii de epurare a apelor şi sisteme de canalizare. De asemenea, mulţi fermieri au suferit pierderi uriaşe de producţie, potrivit cererii de ajutor transmisă de Bucureşti Comisiei.

    Totodată, CE a acordat 56 de milioane de euro Italiei, ca urmare a faptului că, în octombrie şi noiembrie 2014, cinci regiuni italiene s-au confruntat cu evenimente meteorologice nefavorabile repetate, cu ploi abundente care au dus la inundaţii, torente noroioase şi alunecări de teren.

    În februarie 2015, autorităţile italiene au solicitat ajutoare financiare din Fondul de solidaritate, raportul lor prezentând în detaliu efectele devastării, în special în Liguria, unde râurile au ieşit din albii, podurile şi străzile au fost inundate, iar sectorul economic şi sectoarele de producţie au suferit daune masive în multe oraşe, mici şi mari, precum Genova. În total, numărul victimelor catastrofei s-a ridicat la 11, iar 3.000 de persoane au trebuit evacuate.

    Şi Bulgaria va primi ajutoare în valoare de 1,98 milioane de euro după ce regiunea Severozapaden – una dintre cele mai puţin dezvoltate regiuni ale UE – a suferit foarte mult din cauza inundaţiilor din vara anului 2014. Potrivit raportului inclus în cererea de ajutor, au fost inundate 700 de locuinţe şi clădiri publice, precum şi şosele principale şi ferme, iar peste 800 de persoane au fost evacuate. Infrastructurile pentru energie, apă şi transport, precum şi clădiri publice, bunuri din patrimoniul cultural şi arii naturale protejate au suferit daune grave.

    Ajutoarele au fost acordate din Fondul de solidaritate al Uniunii Europene.

    “Fondul de solidaritate al UE este unul dintre cele mai puternice simboluri ale solidarităţii noastre în vremuri de restrişte. În multe cazuri, ajutoarele financiare propuse prin decizia de azi (joi – n.r.) vor ajuta la refacerea unora dintre cele mai puţin dezvoltate regiuni ale Europei, demonstrând, totodată, solidaritatea Uniunii Europene cu cele 130 000 de persoane afectate care trebuie să facă faţă consecinţelor unor inundaţii devastatoare”, a declarat comisarul european pentru Politică Regională, Corina Creţu, citată în comunicat.

    Alocarea anuală totală disponibilă pentru Fondul de solidaritate în 2015 este de 541,2 milioane de euro. Prin adăugarea restului alocării din anul precedent, cuantumul total disponibil în Fondul de solidaritate în 2015 se ridică la peste 895 de milioane de euro.

    Contribuţia financiară a fondului este calculată pe baza daunelor directe totale rezultate în urma unei catastrofe. Aceste ajutoare pot fi utilizate doar pentru operaţiuni de urgenţă şi de recuperare esenţiale.

    Fondul a fost instituit pentru a sprijini statele membre şi ţările candidate prin oferirea de ajutoare financiare în urma unor catastrofe naturale majore.

  • Comisia Europeană: Reducerea pragurilor TVA are efect fiscal substanţial negativ. Comisia este preocupată

    “I-am ridicat premierului o serie de preocupări în privinţa planului Guvernului de a promova noul Cod Fiscal, astfel încât să reducă substanţial nivelurile TVA, măsură care, potrivit estimărilor Comisiei, are un efect fiscal substanţial negativ. Această măsură nu corespunde recomandărilor generale ale Comisiei privind politicile fiscale, domeniu în care noi recomandăm să ridicăm povara impozitării de pe muncă, în special de pe forţa de muncă slab plătită, către alte baze de taxare care afectează în mai mică măsură creşterea economică şi, inclusiv, consumul”, a spus vicepreşedintele CE.

    Taxa pe valoarea adăugată va fi redusă de la 24% la 9%, din luna iunie, pentrut toate produsele agro-alimentare, inclusiv la băuturi nealcoolice şi la servicii de alimentaţii publice, a anunţat, marţi, premierul Victor Ponta.

    Guvernul îşi menţine totodată intenţia de a reduce cota standard de TVA de la 24% la 20%, din ianuarie.

    Ponta a afirmat, marţi, că Guvernul s-a consultat cu Banca Naţională, Fondul Monetar Internaţional şi Comisia Europeană şi că nu se aşteaptă la “foarte multe felicitări”, dar că instituţiile respective au înţeles care este strategia pe termen mediu şi lung.

  • CE vrea să înceapă o anchetă asupra comerţului online, pentru restricţii impuse consumatorilor UE

    “Este timpul să eliminăm barierele în comerţul online, parte vitală a unei adevărate Pieţe Digitale Unice în Europa. Ancheta avută în vedere va ajuta Comisia să înţeleagă şi să se ocupe de rezolvarea problemelor legate de bariele din comerţul online în beneficiul cetăţenilor şi al afacerilor din Europa”, a declarat joi Vestager.

    Anul trecut, aproximativ jumătate dintre consumatorii din Uniunea Europeană au făcut cumpărături online, potrivit datelor CE.

    Totuşi, dintre aceştia, doar 15% au cumpărat de la un vânzător aflat într-un alt stat membru UE, ceea ce arată că există încă multe bariere în comerţul transfrontalier pe internet, potrivit unui comunicat publicat joi de CE.

    Comisia invocă, de exemplu, “barierele tehnice”, care îi împiedică pe consumatori să acceseze anumite site-uri din cauza locului lor de rezidenţă sau a cardurilor de credit pe care le folosesc.

    În aceste condiţii, comisarul pentru Concurenţă a decis să înainteze Colegiului Comisarilor europeni o propunere pentru investigarea practicilor din sectorul comerţului online.

    Vestager a declarat că rezultatele preliminare ale acestei anchete vor fi publicate la jumătatea anului viitor, potrivit Bloomberg.

    Dacă, în urma analizării rezultatelor acestei anchete, Comisia va identifica anumite probleme specifice în ceea ce priveşte concurenţa din comerţul online, instituţia va deschide investigaţii separate, pentru fiecare caz în care se constată o posibilă încălcare a reglementărilor UE.

  • CE: Corupţia şi fraudele din achiziţiile publice rămân o problemă în România

    Dificultăţile din sistemul achiziţiilor publice sunt determinate de o combinaţie de mai mulţi factori, între care lipsa de stabilitate şi fragmentarea cadrului legislativ, verificările deficitare din sistemul instituţional, calitatea concurenţei în achiziţiile publice şi capacitatea administrativă a cumpărătorilor din sistemul public, inclusiv capacitatea şi competenţa personalului care se ocupă de procedurile de achiziţii publice, atât la nivel naţional cât şi local.

    Adoptarea strategiei pentru achiziţii publice este aşteptată să aibă loc în acest an.

    “Tratarea problemei corupţiei şi a fraudelor în achiziţiile publice rămâne o provocare”, se arată în raport.

    Reprezentanţi ai societăţii civile au observat diferenţe majore între numărul de cazuri de nereguli identificate şi urmărite în diferite zone ale ţării şi de către diferite agenţii.

    Autorităţile locale sunt în mod special afectate de lipsa transparenţei în alocarea fondurilor publice, iar riscurile de corupţie în atribuirea contractelor publice la nivel local sunt substanţiale, potrivit raportului, care notează că utilizarea repetată a excepţiilor afectează transparenţa şi deschiderea faţă de piaţă şi creează posibilitatea pentru corupţie.

    Un alt motiv special de îngrijorare în domeniul achiziţiilor publice este conflictul de interese.

    În 2014, Agenţia Naţională de Integritate a rezolvat 514 cazuri, din care 101 s-au referit la conflicte de interese administrative, iar 60 la conflicte de interese de natură penală. Multe dintre aceste cazuri implică politicieni şi oficiali publici la nivel local.

    În aceste condiţii, un sistem de prevenţie (ex-ante), dezvoltat de Agenţia Naţională de Integritate ar trebui, potrivit Comisiei Europene, să ajute la prevenirea şi identificarea mai eficientă a conflictelor de interese.

    Totuşi, rămân probleme legate de suprapunerea responsabilităţilor, de exemplu în domeniul controlului ex-ante, insuficienta colaborare interinstituţională şi verificările şi analizele care duc la o interpretare inconsecventă a legislaţiei şi la decizii contradictorii ale autorităţilor implicate în achiziţii publice, se arată în raport.

    În continuare rămâne dificil de anulat contractele au fost identificate conflicte de interese, în special dacă au fost executate parţial sau total.

    Aplicarea incorectă a legislaţiei în domeniul achiziţiilor publice determină corecţii financiare substanţiale şi contribuie la rata scăzută de absorbţie a fondurilor europene. Există încă o percepţie generală a unui nivel ridicat de corupţie, fraude şi conflicte de interese, care continuă să provoace îngrijorări serioase pentru autorităţile contractante, referitoare atât la fondurile europene cât şi cele naţionale.

    O proporţie de 40% din reclamaţiile legate de achiziţiile publice din România se referă la contracte finanţate cu fonduri europene, potrivit raportului CE.

    Autorităţile române au început recent să lucreze la o strategie şi un plan de acţiune pentru creşterea calităţii cadrului legislativ, coerenţa şi eficienţa sistemului instituţional, corectitudinea şi calitatea procesului de achiziţii publice, cu accent pe profesionalism şi integritate, precum şi pe capacitatea sistemului românesc de achiziţii publice de a stimula concurenţa. Strategia şi planul de acţiune trebuie prezentate de autorităţile din România până la sfârşitul lunii iunie 2015, iar măsurile incluse trebuie implementate până la sfârşitul lui 2016.

    Comisia Europeană consideră că sistemul electronic de achiziţii publice este un factor important pentru modernizarea administraţiei publice. Acest tip de achiziţii poate genera economii semnificative, îmbunătăţi transparenţa achiziţiilor publice, reduce timpul de realizare a contractelor şi să crească concurenţa. Cu toate acestea, progresele făcute de România în această privinţă sunt limitate, procesul fiind afectat de problemele generale înregistrate de procesele de achiziţii publice.