BusinessMagazin

Tag: CC

  • CCR: Pensiile aleşilor locali sunt neconstituţionale

    ACTUALIZARE 11.50. Judecătorii CCR au decis în unanimitate că pensiile aleşilor locali nu sunt în acord cu legea fundamentală.

    Potrivit judecătorilor CCR, legea nu este clară pentru că niciunde în lege nu scrie ce anume reprezintă această pensie – o indemnizaţie, un salariu, o pensie în adevăratul sens al cuvântului sau un cadou.

    Pe de altă parte, judecătorii apreciază că legea instituie inegalităţi chiar între persoane care ocupă aceeaşi poziţie şi că iniţiatorii legii nu au prevăzut sursa de finanţare pentru acest beneficiu.

    În urma deciziei de azi, legea se va întoarce în Parlament pentru a fi pusă în acord cu hotărârea CCR, în termen de 45 de zile.

    Cititi mai multe pe www.digi24.ro

  • PNL a sesizat CC cu privire la OUG 86/2014 prin care se desfiinţează Inspecţia Muncii şi ANPIS

    Ordonanţa 86/2014 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare la nivelul administraţiei publice centrale şi pentru modificarea şi completarea unor acte normativa fost adoptată, în 26 mai, de Senat.

    Potrivit comunicatului PNL remis MEDIAFAX, sesizarea de neconstituţionalitate a fost semnată de 78 de deputaţi liberali care consideră că dispoziţiile articolului 5 din Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.86/2014 sunt neconstituţionale.

    “Prin această ordonanţă de urgenţă, Guvernul desfiinţează Inspecţia Muncii şi Agenţia Naţională pentru Plăţi şi Inspecţie Socială, iar, în locul acestora, va fi formată, prin comasare, o structură unică, denumită Agenţia Naţională pentru Inspecţia Muncii şi Securitate Socială, în subordinea Ministerului Muncii. Toate acestea fără a exista un aviz al Curţii de Conturi, ca garanţie tehnică în luarea deciziilor politice. Desfiinţarea Inspecţiei Muncii nu are caracter de urgenţă şi, mai mult, în loc să îmbunătăţească activitatea din domeniile relaţiilor de muncă, securităţii şi sănătăţii în muncă şi supravegherii pieţei, o supune controlului guvernamental şi schimbărilor politice”, se spune în sesizare.

    În acest sens, PNL se adresează Curţii Constituţionale a României cu solicitarea de a constata că “dispoziţiile articolului 5 din Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.86/2014 sunt neconstituţionale”, menţionează deputaţii PNL.

    În sesizare se arată că articolul 5 al OUG nr. 86/2014, încalcă “alin. (1), (4) şi (6) al Art. 115 din Constituţia României”, potrivit cărora delegarea legislativă către Guvern este permisă doar în domenii ce nu constituie obiectul legilor organice, iar ordonanţele de urgenţă pot fi adoptate “numai în situaţii extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată, neputând afecta regimul instituţiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertăţile şi îndatoririle prevăzute de Constituţie”.

    Deputaţii PNL consideră că Guvernul nu a respectat principiul separaţiei şi echilibrului puterilor, prevăzut “în alin. (4) al Art. 1 din Constituţia României”, care spune că “Statul se organizează potrivit principiului separaţiei şi echilibrului puterilor – legislativă, executivă şi judecătorească – în cadrul democraţiei constituţionale”, încălcând şi “alin. (2) al art. 117 din Constituţia României”, care spune că “Guvernul şi ministerele, cu avizul Curţii de Conturi, pot înfiinţa organe de specialitate, în subordinea lor, numai dacă legea le recunoaşte această competenţă”

    “Aşadar, în cazul OUG 86/2014, Guvernul şi-a depăşit limitele delegării prevăzute de Constituţie, fiind vorba de o imixtiune nepermisă în competenţa legislativă a Parlamentului”, se mai menţionează în document.

    Ordonanţa de urgenţă 86/2014 prevede că se desfiinţează Inspecţia Muncii şi Agenţia Naţională pentru Plăţi şi Inspecţie Socială şi se înfiinţează Agenţia Naţională pentru Inspecţia Muncii şi Securitate Socială, care face obiectul unei moţiuni simple depuse de PNL.

    Senatul a adoptat ordonanţa în 26 mai, după ce Camera Deputaţilor a adoptat-o tacit în 18 februarie. Atunci. deputaţii liberali au iniţiat o moţiune simplă pe acestă temă la adresa ministrului muncii Rovana Plumb, intitulată “PSD guvernează la negru, totul pentru PSD, nimic pentru cetăţeni”, care a fost respinsă.

     

     

     

     

  • CC discută în 10 iunie sesizarea preşedintelui privind modificările la Legea serviciilor comunitare

    Sesizarea a fost înregistrată marţi la Curtea Constituţională şi va fi analizată în 10 iunie, au declarat, pentru MEDIAFAX, oficiali din cadrul CC.

    Preşedintele Klaus Iohannis a anunţat, luni, că solicită Curţii Constituţionale verificarea constituţionalităţii modificărilor la Legea serviciilor comunitare de utilităţi publice nr. 51/2006.

    “Această modificare a fost tratată – ca să ştiţi despre ce vorbim -, a fost tratată în spaţiul public ca o intervenţie pentru schimbarea reglementărilor în incompatibilitatea aleşilor locali. Această schimbare se referă, în esenţă, la faptul că primarul şi preşedintele Consiliului Judeţean pot fi membri în Adunarea Generală a Acţionarilor, atunci când este vorba de o societate în mână publică care se ocupă de utilităţi publice. Această chestiune a fost vehiculată pe larg şi în campania electorală şi, dacă vă amintiţi, chiar subsemnatul am avut o speţă discutabilă cu ANI. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a tranşat chestiunea şi a constatat că eu nu am fost la niciun moment în incompatibilitate. Totuşi, această lege care mi-a fost trimisă şi care a ajuns a doua oară la Preşedinţie nu va fi promulgată. Această lege a ajuns la Preşedinţie anul trecut, a fost trimisă la reexaminare de predecesorul meu, acum a ajuns a doua oară la promulgare”, a spus Iohannis.

    Preşedintele a precizat că are “serioase dubii” în ceea ce priveşte constituţionalitatea acestui act normativ.

    “Am serioase dubii în ce priveşte constituţionalitatea acestui act normativ, drept pentru care am formulat o adresă către Curtea Constituţională şi voi solicita verificarea constituţionalităţii acestui act normativ. În esenţă, trebuie să lămuresc un pic fondul problemei. Eu m-am exprimat în repetate rânduri în chestiunea incompatibilităţilor şi am spus că acest domeniu trebuie mai bine reglementat. Incompatibilităţile trebuie să fie clarificate după o discuţie publică şi formulate în aşa fel încât toată lumea să înţeleagă uşor care sunt principiile care stau la bază şi care sunt incompatibilităţile. Acest act normativ vrea să rezolve o parte din această problemă, folosind un subterfugiu, folosind un articol dintr-o lege care nu reglementează incompatibilităţi. Este primul aspect. Al doilea aspect, această lege care mi-a fost trimisă spre promulgare, într-un articol prevede derogări de la Legea nr. 215, Legea administraţiei publice locale. Dacă este aşa, 215 este o lege organică şi atunci şi legea de derogare trebuie să fie tratată ca şi o lege organică, ori parcursul prin Parlament nu a fost de aşa natură. Iată, deci, şi o problemă de formă. Pentru aceste două chestiuni voi trimite actul normativ spre analiză Curţii Constituţionale”, a explicat Iohannis, în conferinţa de presă susţinută la Palatul Cotroceni.

    Preşedintele arată, în sesizarea de neconstituţionalitate asupra Legii pentru modificarea Legii 51/2006, că motivele sesizării vizează “aspecte de neconstituţionalitate extrinsecă, constând, pe de o parte, în încălcarea normelor constituţionale referitoare la domeniul rezervat legii organice, prevăzut la Art. 73 alin. (3) coroborate cu cele ale Art. 76 alin. (1) din Constituţie, republicată, iar pe de altă parte, a celor referitoare la competenţa legislativă a Camerelor Parlamentului în procedura de legiferare, prin nerespectarea dispoziţiilor alin. (1) teza finală şi alin. (5) ale Art. 75 din Constituţie, republicată”.

    “Totodată, în ceea ce priveşte fondul reglementării, prin faptul că prevederile articolului unic pct. 2 reglementează echivoc şi neclar, legea dedusă controlului de constituţionalitate contravine şi prevederilor Art. 1 alin. (5) din Constituţie, republicată, încălcând astfel principiile şi normele de tehnică legislativă ce impun o reglementare unitară, în scopul realizării unei sistematizări a materiei, cu consecinţa creşterii accesibilităţii şi predictibilităţii legii. Precizăm că în acest ultim caz este vorba despre materia incompatibilităţilor şi conflictelor de interese prevăzute de Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei”, se menţionează în sesizare.

    Legea privind modificarea Legii serviciilor comunitare de utilităţi publice nr. 51/2006 a fost iniţial respinsă de Senat şi adoptată de Camera Deputaţilor, în calitate de cameră decizională. Astfel, Camera Deputaţilor a modificat forma iniţiatorului prin amendarea dispoziţiilor artirolului 10, alineatul 8 şi instituirea acestora ca norme derogatorii de la prevederile articolului 37 şi ale articolului 92 ale Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001.

    Ulterior adoptării legii de către Camera Deputaţilor, la data de 14 iulie 2014, preşedintele de atunci, Traian Băsescu, a solicitat Parlamentului reexaminarea actului normativ, pe motiv că prevederile articolului unic pct. 2 vin în contradicţie cu dispoziţiile legale privind respectarea regimului incompatibilităţilor şi conflictelor de interese reglementat în Legea 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei.

    În cadrul reexaminării din Parlament, această lege a fost dezbătută de Senat, în calitate de primă Cameră, şi de Camera Deputaţilor în calitate de Cameră decizională, fiind adoptată în aceeaşi formă cu cea înaintată anterior spre promulgare.

    Primarii şi preşedinţii CJ vor putea fi reprezentanţi în adunările generale ale asociaţiilor cu activitatea în serviciile de utilităţi publice, a decis recent Camera Deputaţilor, respingând astfel cererea de reexaminare a preşedintelui la legea serviciilor comunitare.

    În cererea de reexaminare din iunie 2014, trimisă Parlamentului, se arăta că participarea primarilor şi a preşedinţilor consiliilor judeţene în organele de conducere ale asociaţiilor de dezvoltare intercomunitară nu se justifică în mod obiectiv, întrucât soluţia legislativă propusă ar avea un impact negativ, deoarece ar conduce la eludarea regimului incompatibilităţilor.

    “Ca efect al noului text de lege, Agenţia Naţională de Integritate nu ar mai putea constata incompatibilitatea primarilor sau a preşedinţilor consiliilor judeţene care vor face parte din organele de conducere ale acestor asociaţii”, se menţiona în cererea de reexaminare a legii.

  • OUG privind legiferarea bacşişului, discutată în 23 iunie de judecătorii Curţii Constituţionale

    În urma înregistrării sesizării, s-a decis analizarea excepţiei în 23 iunie, în cadrul unei şedinţe publice.

    Într-un comunicat transmis în 15 mai, Avocatul Poporului anunţa că a sesizat Curtea Constituţională privind excepţia de neconstituţionalitate a Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului 8/2015 pentru modificarea şi completarea unor acte normative.

    În opinia Avocatului Poporului, actul normativ vizat este neconstituţional în ansamblul său, întrucât afectează drepturi şi libertăţi consituţionale, în speţă accesul liber la justiţie, dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică de a obţine repararea pagubei, condiţiile restrângerii exerciţiului unor drepturi şi libertăţi, precum şi libertatea economică a persoanelor vizate de ipoteza normei legale criticate.

    “În plus, Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului 8/2015 încalcă principiul separaţiei şi echilibrul puterilor în stat şi independenţa judecătorilor prin faptul că hotărârea judecătorească de anulare a procesului-verbal de constatare a contravenţiei nu are nici o finalitate cu caracter reparatoriu pentru persoana vătămată în patrimoniul său, întrucât amenda şi suma de bani achitată nu se restituie, aşa cum reiese din textul legal criticat”, arăta Avocatul Poporului.

    De asemenea, acesta susţine că măsura reglementată prin prevederile legale criticate este de natură a crea premisele unor abuzuri din partea organelor de control, care, cunoscând faptul că soluţia de anulare a procesului-verbal de contravenţie pronunţată de instanţa de judecată nu are nici un efect asupra amenzii achitate, pot încheia procese-verbale în afara legii.

    Avocatul Poportului mai arată că Ordonanţa de Urgenţă 8/2015 nu conţine numai simple norme de procedură care să vizeze competenţa instanţelor judecătoreşti, ci şi norme care produc efecte de ordin patrimonial, care pot avea consecinţe negative iremediabile pentru activitatea economică a persoanelor vizate de ipoteza normei legale.

    PNL a cerut Avocatului Poporului, în 7 mai, să sesizeze Curtea Constituţională cu privire la Ordonanţa de Guvern 8/2015, care a intrat în vigoare în 28 aprilie şi care stabileşte că în cazul unei decizii a instanţei de anulare a unei contravenţii date de ANAF amenda nu poate fi recuperată.

    Vicepreşedintele PNL Eugen Nicolăescu arăta că prin această ordonanţă de urgenţă Justiţia este “terfelită de Guvern, care nu pune preţ pe separaţia puterilor în stat”, el făcând referire la articolul care prevede: “În situaţiile prevăzute la pct. (VII), dacă operatorul economic achită amenda contravenţională sau jumătate din cuantumul acesteia, după caz, precum şi o sumă egală cu de zece ori amenda aplicată, sancţiunea complementară încetează de drept la 24 de ore de la prezentarea dovezii achitării la organul constatator. Suma de bani egală cu de zece ori amenda aplicată se face venit la bugetul de stat, poate fi achitată la Casa de Economii şi Consemnaţiuni – C.E.C. – S.A. sau la unităţile Trezoreriei Statului şi nu se restituie, în cazul în care, la solicitarea operatorului economic, instanţa de judecată anulează procesul-verbal de constatare a contravenţiei”.

    “Cu alte cuvinte, vă adresaţi instanţei pentru a vă anula procesul verbal, dar banii sunt luaţi şi nu se mai restituie. E curat neconstituţional. Sesizez Avocatul Poporului, să transmită la Curtea Constituţională o sesizare de neconstituţionalitate a acestui articol”, spunea Nicolăescu.

    Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului 8/2015 modifică şi completează mai multe acte normative, prevăzând printre altele legiferarea bacşişului, care va fi evidenţiat pe un bon fiscal separat.

    Prin bacşiş se înţelege orice sumă de bani oferită în mod voluntar de client, în plus faţă de contravaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate de către operatorii economici, precum şi restul dat de vânzător clientului şi nepreluat de acesta în mod voluntar. Bacşişul nu poate fi asimilat unei livrări de bunuri sau unei prestări de servicii.

  • PNL: Sub medierea preşedintelui, putem elabora o legislaţie pentru lupta împotriva terorismului

    ”PNL consideră că, sub medierea preşedintelui României şi cu respectarea drepturilor şi libertăţilor civile, putem elabora o legislaţie care să ofere autorităţilor instrumente în lupta cu criminalitatea organizată, cu terorismul şi cu alte potenţiale riscuri la adresa siguranţei naţionale. Este important ca o astfel de legislaţie să fie adoptată prin consens politic, în urma unui proces de legiferare transparent şi corect”, au arătat liberalii, după discuţiile cu şeful statului.

    Potrivit comunicatului de presă, PNL a decis să semneze proiectul de lege care va reglementa accesul autorităţilor la datele deţinute de furnizorii de servicii din sectorul comunicaţiilor electronice.

    ”Este vorba despre proiectul pentru modificarea şi completarea legii nr. 506 din 7 noiembrie 2004, privind prelucrarea datelor cu caracter personal şi protecţia vieţii private în sectorul comunicaţiilor electronice. Acest document va fi depus în procedură legislativă sub semnătura tuturor liderilor partidelor politice din Parlament”, anunţă PNL.

    Liberalii menţionează că este vorba despre un proiect care ţine cont de observaţiile Curţii Constituţionale din România şi de cerinţele Convenţiei Europene pentru apărarea drepturilor omului.

    ”Astfel, o modificare importantă adusă acestei legi o reprezintă prevederea conform căreia accesarea datelor de trafic se va face doar într-un cadru delimitat, de către instanţa de judecată sau cu autorizarea judecătorului. Este o prevedere care limitează potenţialele abuzuri şi oferă o garanţie în favoarea respectării vieţii private a cetăţenilor”, apreciază PNL.

    Potrivit formaţiunii, în raport cu toate iniţiativele de până acum privind accesarea datelor personale, PNL a promovat un echilibru între nevoia de securitate şi apărarea drepturilor şi libertăţilor civile.

    ”De asemenea, am susţinut că elaborarea unor proiecte importante nu trebuie să aibă loc în contexte emoţionale, care favorizează abuzurile şi abordările superficiale. În opinia noastră, a oferi autorităţilor statului un set de instrumente pentru a lupta cu grupări infracţionale care dispun de mijloace extrem de performante pentru a face rău reprezintă o necesitate şi o dovadă de
    responsabilitate politică”, se mai afirmă în comunicatul de presă.

    Liberalii mai apreciază că ”trebuie să ţinem cont de schimbarea contextului de securitate în regiunea geografică a României”.

    ”Ameninţările la adresa securităţii naţionale s-au înmulţit şi este important să creştem capacitatea statului de a reacţiona la astfel de ameninţări. Cei care se gândesc să facă rău României sau să facă rău pe teritoriul României nu trebuie să aibă parte de o legislaţie care să le faciliteze demersurile”, mai afirmă PNL.

    Consultările preşedintelui Klaus Iohannis cu liderii partidelor, de la Palatul Cotroceni, s-au finalizat, miercuri, cu semnarea de către partide a unei iniţiative legislative de modificare a Legii nr. 506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal şi protecţia vieţii private.

    Administraţia Prezidenţială a anunţat la finalul consultărilor care au durat aproximativ o oră că, în baza prerogativelor sale constituţionale de mediere, preşedintele a facilitat dialogul între societatea civilă, instituţiile cu competenţe în domeniul prelucrării datelor, apărării şi securităţii naţionale şi partidele politice.

    ”Discuţiile au pornit de la premisa îmbunătăţirii cadrului normativ pentru a pune în acord nevoia de securitate cu apărarea drepturilor şi libertăţilor individului. Cu această ocazie, liderii partidelor politice au semnat o iniţiativă legislativă parlamentară de modificare şi completare a Legii nr. 506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal şi protecţia vieţii private în sectorul comunicaţiilor electronice”, a precizat Administraţia Prezidenţială, în comunicatul de presă remis după întâlnire.

    Potrivit comunicatului, ”această iniţiativă nu vizează legea securităţii cibernetice şi nici Legea 82/2012 privind reţinerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de reţele publice de comunicaţii electronice şi de furnizorii de servicii de comunicaţie electronice destinate publicului, care a fost declarată neconstituţională”.

  • Preşedintele Curţii Constituţionale: Votul în cazul lui Dan Şova ar putea fi reluat

    Judecătorul Augustin Zegrean a spus, la intrarea în sediul CC, că votul ar trebui reluat, dacă se va admite contestaţia formulată de PNL.

    Preşedintele Curţii face astfel referire la contestaţia la hotărârea Senatului privind votul în cazul Dan Şova, pe care PNL a anunţat că o va depune joi dimineaţă.

    “Dacă am zice că e neconstituţional, cred că (Parlamentul – n.red.) ar trebui să adopte altă hotărâre, dacă aia nu e bună. Dacă va fi declarată ne-bună va trebui dată alta, nu? (…) Ar trebui să rejudece cererea aceea, mă gandesc. Altfel cum? Până acum, hotărârile Parlamentului care au fost declarate neconstituţionale au fost refăcute, s-au luat alte hotărâri. Se reia totul de la capăt. Voi aţi vrea să vă spun acum aşa: dacă vine la noi dosarul acela (contestaţia formulată de PNL – n.red.) şi admitem, îl arestează pe Şova. Nu pot să vă spun aşa ceva, pentru că nici nu-i adevărat. Deci se reia votul, se face altă hotărâre”, a explicat judecătorul Augustin Zegrean.

    PNL a anunţat că va depune, joi dimineaţă, la Curtea Constituţională, contestaţia la hotărârea Senatului privind votul în cazul Dan Şova, după ce aceasta a fost publicată, miercuri, în Monitorul Oficial.

    Hotărârea redactată de Comisia juridică a Senatului privind votul plenului în cazul Şova, aprobată în Biroul Permanent, a fost publicată miercuri seara în Monitorul Oficial.

    Articolul acestei hotărâri prevede că se “constată că nu au fost întrunite condiţiile cerute de art. 24 alin. (4) din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi senatorilor şi de art. 173 din Regulamentul Senatului, pentru a încuviinţa reţinerea şi arestarea preventivă” a senatorului Dan Şova.

    Curtea Constituţională (CC) a decis, în 8 aprilie, referitor la sesizarea preşedintelui CSM, în urma votului în cazul Şova, că există un conflict juridic de natură constituţională între PICCJ şi Senat, declanşat de refuzul acestuia din urmă de a redacta hotărârea care atestă rezultatatul votului.

    În 17 aprilie, judecătorii constituţionali au făcut publică motivarea acestei decizii, iar în 22 aprilie aceasta a fost publicată în Monitorul Oficial.

    În 25 martie, la votul din plenul Senatului, din cele 151 de voturi exprimate în cazul solicitării vizându-l pe Dan Şova, au fost înregistrate 79 de opţiuni “pentru”, 67 “împotrivă”, iar cinci voturi au fost anulate.

    Senatul a invocat atunci articolul 24, alineatul 4 din Legea 96/2006 privind statutul deputaţilor şi senatorilor, potrivit căruia fiecare cameră hotărăşte în cazul cererii de reţinere, arestare sau percheziţie a deputatului ori a senatorului “cu votul secret al majorităşii membrilor săi”, deşi Constituţia prevede, la articolul 76, că hotărârile celor două camere ale Parlamentului “se adoptă cu votul majorităţii membrilor prezenţi din fiecare cameră”. Senatul nici nu a emis atunci o hotărâre de respingere a solicitării DNA, arătând doar că s-a pronunţat prin vot secret asupra cererii, nefiind întrunit numărul suficient de voturi pentru încuviinţarea reţinerii şi arestării unui senator.

    Ulterior, preşedintele Klaus Iohannis, preşedintele CSM şi PNL au sesizat CC, iar, în urma delibărărilor, judecătorii constituţionali au admis doar sesizarea şefului Consiliului Superior al Magistraturii.

     

  • Tăriceanu: Senatul se va conforma deciziei CC. În 25 de ani nu s-au mai publicat hotărâri negative

    ”Nu încape nicio îndoială că Senatul se va conforma deciziei Curţii Constituţionale. Trebuie totuşi menţionat faptul că în cei 25 de ani scurşi de la Revoluţia din 1989, Parlamentul nu a publicat vreodată în Monitorul Oficial hotărârile negative. Ele nu se redactau. Decizia de azi a Curţii Constituţionale schimbă complet cutuma parlamentară”, a precizat Călin Popescu Tăriceanu, într-un comunicat de presă, despre decizia Curţii Constituţionale, privind obligarea Senatului de a redacta hotărârea adoptată în şedinţa Plenului din 25 martie 2014 şi de a o publica în Monitorul Oficial.

    Tăriceanu a mai transmis că ”Parlamentul are un drept constituţional şi suveran legat de încuviinţarea fie a urmăririlor penale, fie a arestărilor”.

    ”Prin urmare, atunci când este solicitat, el nu trebuie să răspundă automat printr-un aviz favorabil. Poate să dea aviz favorabil sau nefavorabil, după ce analizează fiecare caz în parte. Mai mult decât atât, atunci când vorbim despre libertatea individului, într-o ţară democratică, cred că aceasta este cel mai preţios bun pe care-l avem şi trebuie să tratăm acest lucru cu cea mai mare responsabilitate”, a menţionat preşedintele Senatului.

    Curtea Constituţională (CC) a decis, miercuri, referitor la sesizarea preşedintelui CSM, în urma votului în cazul Şova, că există un conflict juridic de natură constituţională între PICCJ şi Senat, declanşat de refuzul acestuia din urmă de a redacta hotărârea care atestă rezultatatul votului.

    “În urma deliberărilor, cu majoritate de voturi, Curtea a constatat existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PICCJ) şi Senatul României, declanşat de refuzul acestuia din urmă de a redacta şi publica hotărârea care atestă rezultatul votului dat în Plenul Senatului”, se arată în decizia CC.

    Curtea Constituţională precizează în decizie că Senatul are obligaţia de a redacta hotărârea adoptată în şedinţa plenului din 25 martie 2015, prin care atestă rezultatul votului cu privire la cererea de încuviinţare a arestării senatorului Dan Şova, de a comunica hotărârea autorităţilor publice competente şi de a o pubica în Monitorul Oficial al României.

    Decizia CC este definitivă şi general obligatorie şi se comunică preşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii, Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi Senatului.

  • Iohannis: Caracterul obligatoriu al deciziilor CC impune Senatului să acţioneze în acord cu soluţia

    “Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis, a luat act de hotărârile Curţii Constituţionale privind cererile de soluţionare a conflictelor juridice de natură constituţională formulate de Preşedintele României şi de Consiliul Superior al Magistraturii. Caracterul obligatoriu al deciziilor Curţii Constituţionale, prevăzut de Legea fundamentală, impune Senatului să acţioneze în acord cu soluţia pronunţată miercuri, 8 aprilie”, se arată în comunicatul transmis de Administraţia Prezidenţială.

    Curtea Constituţională (CC) a decis, miercuri, referitor la sesizarea preşedintelui CSM, în urma votului în cazul Şova, că există un conflict juridic de natură constituţională între PICCJ şi Senat, declanşat de refuzul acestuia din urmă de a redacta hotărârea care atestă rezultatatul votului.

    “În urma deliberărilor, cu majoritate de voturi, Curtea a constatat existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PICCJ) şi Senatul României, declanşat de refuzul acestuia din urmă de a redacta şi publica hotărârea care atestă rezultatul votului dat în Plenul Senatului”, se arată în decizia CC.

    Curtea Constituţională precizează în decizie că Senatul are obligaţia de a redacta hotărârea adoptată în şedinţa plenului din 25 martie 2015, prin care atestă rezultatul votului cu privire la cererea de încuviinţare a arestării senatorului Dan Şova, de a comunica hotărârea autorităţilor publice competente şi de a o pubica în Monitorul Oficial al României.

    Decizia CC este definitivă şi general obligatorie şi se comunică preşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii, Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi Senatului.

    Tot miercuri, Curtea Constituţională a analizat şi solicitarea transmisă de preşedintele Klaus Iohannis.

    CC a decis că nu există un conflict juridic de natură constituţională între Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi Consiliul Superior al Magistraturii, pe de o parte, şi Parlament, pe de altă parte, generat de omisiunea Camerelor de a modifica Statutul parlamentarilor şi Regulamentul Senatului.

    “În urma deliberărilor, cu unanimitate de voturi, Curtea a constatat că nu există un conflict juridic de natură constituţională între Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Consiliul Superior al Magistraturii, pe de o parte, şi Parlamentul României, respectiv Camera Deputaţilor şi Senatul, pe de altă parte, generat de omisiunea Camerei Deputaţilor şi a Senatului de a modifica dispoziţiile art. 24 din Legea nr. 96/2006 privind statutul deputaţilor şi al senatorilor, respectiv dispoziţiile art. 173 din Regulamentul Senatului”, se arată în decizia CC.

    Decizia Curţii Constituţionale este definitivă şi general obligatorie şi se comunică preşedintelui României, Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Consiliului Superior al Magistraturii, Camerei Deputaţilor şi Senatului.

    Preşedintele Klaus Iohannis a sesizat CC cu privire la existenţa unui conflict instituţional, după ce, în 25 martie, Senatul nu a încuviinţat cererea Direcţiei Naţionale Anticorupţie de avizare a arestării preventive a lui Dan Şova, ca urmare a faptului că nu a fost întrunit votul majorităţii senatorilor.

    Senatul nici nu a emis atunci o hotărâre de respingere a solicitării DNA, arătând doar că s-a pronunţat prin vot secret asupra cererii, nefiind întrunit numărul suficient de voturi pentru încuviinţarea reţinerii şi arestării unui senator. Avizul fusese cerut în dosarul privind contractele încheiate de firma de avocatură a lui Dan Şova cu complexurile Turceni şi Rovinari.

    În sesizarea înregistrată în 26 martie de Curtea Constituţională, şeful statului solicita să se constate existenţa conflictului juridic de natură constituţională “ca urmare a omisiunii Parlamentului de a pune în acord dispoziţiile legale cu Constituţia în ceea ce priveşte majoritatea necesară adoptării hotărârilor de încuviinţare a cererilor de reţinere/arestare a unui deputat/senator, cu consecinţa blocării activităţii puterii judecătoreşti”.

    În scrisoarea preşedintelui Klaus Iohannis se arăta că “atitudinea Parlamentului în cazuri precum cel al senatorului Dan-Coman Şova a condus la un blocaj instituţional prin imposibilitatea desfăşurării procedurilor judiciare şi a înfăptuirii actului de justiţie”, se arată într-un comunicat de presă al Administraţiei Prezidenţiale.

    În document se preciza că, în ceea ce priveşte cererile de reţinere, arestare sau percheziţie a senatorilor referitor la majoritatea necesară aprobării prin hotărâre a acestora, sunt aplicabile următoarele prevederi: art. 24 alin. (4) din Legea nr. 96/2006 privind statutul deputaţilor şi al senatorilor, potrivit cărora Camera hotărăşte asupra cererii cu votul secret al majorităţii membrilor săi; art. 173 din Regulamentul Senatului, potrivit cărora Senatul hotărăşte asupra cererii cu votul majorităţii membrilor săi; art. 195 alin. (8) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, potrivit cărora Camera hotărăşte asupra cererii cu votul secret al majorităţii membrilor prezenţi.

    “Prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 392/2007 referitoare la admiterea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Art. 11 alin. (3) din Legea nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr 325 din 15 mai 2007), Curtea Constituţională a statuat că, de regulă, hotărârile Parlamentului se adoptă cu majoritate simplă de voturi, dacă Legea fundamentală nu prevede altfel. În acelaşi sens, menţionăm şi Decizia Curţii Constituţionale nr. 990/2008 privind constituţionalitatea dispoziţiilor Art. 150 alin. (3) din Regulamentul Senatului (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr 716 din 25 martie 2008) – referitor la majoritatea necesară adoptării hotărârilor Senatului privind cererile de urmărire penală în cazul senatorilor care sunt sau au fost membri ai Guvernului; prin această decizie, Curtea Constituţională a constatat neconstituţionalitatea prevederilor Art. 150 alin. (3) din Regulamentul Senatului, statuând că cererile anterior menţionate se aprobă printr-o hotărâre a Senatului, cu votul majorităţii senatorilor prezenţi, întrucât Constituţia nu prevede în această situaţie o altă majoritate necesară adoptării acestui tip de hotărâri”, se mai arată în solicitare.

    Şeful statului mai arăta în scrisoarea adresată preşedintelui CC că “obligativitatea deciziilor Curţii Constituţionale (exprimate, în cazul de faţă, şi printr-o jurisprudenţă constantă a acesteia) generează, în conformitate cu dispoziţiile Art. 147 alin. (4) din Constituţie, republicată, obligaţia de respectare a acestora de către toate autorităţile publice, pe cale de consecinţă, Parlamentul avea obligaţia de a modifica Art. 24 alin. (4) din Legea nr. 96/2006, iar Senatul avea obligaţia de a modifica şi Art. 173 din regulamentul propriu de organizare şi funcţionare”.

    “În consecinţă, conflictul ivit este unul de natură constituţională, purtând asupra competenţelor Parlamentului care, în conformitate cu prevederile Art. 61 alin. (1) şi ale Art. 147 alin. (4) din Constituţie, republicată, în calitate de unică autoritate legiuitoare a ţării, avea obligaţia constituţională de a modifica dispoziţiile Art. 24 alin. (4) din Legea nr. 96/2006 privind statutul deputaţilor şi al senatorilor, republicată, în sensul respectării caracterului obligatoriu al deciziilor Curţii Constituţionale. Această omisiune a generat un regim juridic diferit în soluţionarea cererilor de încuviinţare a reţinerilor şi arestării preventive a unui deputat faţă de un senator şi a condus la un blocaj instituţional prin imposibilitatea desfăşurării procedurilor judiciare şi a înfăptuirii actului de justiţie. Astfel, prin raportare la o majoritate – în esenţă neconstituţională – Parlamentul a blocat posibilitatea instanţelor de judecată/procurorului de a se pronunţa asupra temeiurilor cererii de arestare preventivă/reţinerii în condiţiile prevăzute de lege, prin prisma imperativului asigurării intereselor urmăririi penale sau a judecăţii, şi a fost încălcat principiul separaţiei şi echilibrului puterilor în stat, precum şi cel al obligativităţii unui comportament loial al autorităţilor publice faţă de Constituţie”, se mai arăta în sesizarea şefului statului.

    În 25 martie, la votul din plenul Senatului, din cele 151 de voturi exprimate în cazul solicitării vizându-l pe Dan Şova, au fost înregistrate 79 de opţiuni “pentru”, 67 “împotrivă”, iar cinci voturi au fost anulate.

    Senatul a invocat atunci articolul 24, alineatul 4 din Legea 96/2006 privind statutul deputaţilor şi senatorilor, potrivit căruia fiecare cameră hotărăşte în cazul cererii de reţinere, arestare sau percheziţie a deputatului ori a senatorului “cu votul secret al majorităşii membrilor săi”, deşi Constituţia prevede, la articolul 76, că hotărârile celor două camere ale Parlamentului “se adoptă cu votul majorităţii membrilor prezenţi din fiecare cameră”. Senatul nici nu a emis atunci o hotărâre de respingere a solicitării DNA, arătând doar că s-a pronunţat prin vot secret asupra cererii, nefiind întrunit numărul suficient de voturi pentru încuviinţarea reţinerii şi arestării unui senator.

    Marţi, plenul reunit al celor două Camere ale Parlamentului a votat, cu 292 de voturi “pentru” şi un singur vot împotrivă, modificarea articolului 24 din Statutul deputaţilor şi senatorilor, astfel că deciziile şi hotărârile se vor lua cu votul majorităţii simple a celor prezenţi în plen. Totodată, potrivit deciziei plenului, articolul 173, alineatul 2 din Regulamentul Senatului, care spunea că “Senatul hotărăşte asupra cererii cu votul secret al majorităţii membrilor săi” se modifică, astfel: “Senatul hotărăşte asupra cererii cu votul secret al majorităţii senatorilor prezenţi”.

  • Curtea de Conturi cere începerea procedurii legislative pentru înfiinţarea instanţelor specializate

    Solicitarea Curţii de Conturi a fost trimisă, marţi, la Birourile Permanente reunite pentru a se lua o decizie.

    În scrisoare se menţionează că în legea de revizuire a Constituţiei din 2003 a fost eliminată atribuţiile jurisdicţionale a Curţii de Conturi, precizându-se că competenţa de soluţionare a litigiilor rezultate din activitatea Curţii a fost transferată instanţelor judecătoreşti specializate. Dar, până la înfiinţarea acestor instanţe judecătoreşti specializate, litigiile sunt soluţionate de instanţele judecătoreşti ordinare.

    În document se mai arată că anual pe rolul instanţelor judecătoreşti există peste 2.500 de dosare rezultate din activitatea Curţii de Conturi şi se apreciază că “multitudinea de litigii care sunt promovate au la bază şi faptul că, într-un fel sau altul, se mizează pe inexistenţa unor instanţe de judecate specializate şi pe practica judiciară care, de multe ori, este neunitară şi contradictorie ori de natură să încurajeze tergiversarea clarificării unor situaţii”.

    “Inexistenţa instanţelor specializarte afectează nu numai fondul judecăţii, ci şi procedura însine, în care se realizează acest lucru. Avem în vedere tergiversarea soluţionării cauzelor la ora actuală, existând litigii care au fost declanşate pe vechea procedură anterioară anului 2008”, se mai spune în scrisoare.

    Curtea de Conturi mai consideră că inexistenţa instanţelor judecătoreşti specializate dă naştere unor impedimente importante în privinţa activităţii de recuperare a prejudiciilor constatate de Curte.

    “Solicităm declanşarea procedurii legislative şi instituţionale pentru înfiinţarea instanţelor judecătoreşti specializate, care soluţionează procesele având ca obiect contestarea actelor de control audit emise de Curtea de Conturi a României. Dacă se va trece la soluţionarea acestei solicitări, apreciem că ar fi necesar să se consacre participarea obligatorie a procurorului la judecarea cauzelor de contencios administrativ, pentru apărarea intereselor generale ale societăţii, a ordiniid e drept, precum şi a drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti, potrivit art. 131. al 1 din constituţie. În contextul în care o asemnea soluţie nu se poate realiza, propunem să se aibă în vedere şi varianta reînfiinţării Secţiei Jurisdicţionale, care a existat şi funcţionat ca instanţă a Curţii de Conturi până în anul 2003”, se mai menţionează în documentul Curţii de Conturi.

  • Avocatul Poporului sesizează CC privind imposibilitatea contestării măsurilor asiguratorii

    Avocatul Poporului a sesizat Curtea Constituţională a României cu excepţia de neconstituţionalitate a art. 250 alin.(6) din Codul de procedură penală, potrivit căruia “împotriva modului de aducere la îndeplinire a măsurii asigurătorii luate de către judecătorul de cameră preliminară ori de către instanţa de judecată, procurorul, suspectul ori inculpatul sau orice altă persoană interesată poate face contestaţie la acest judecător ori la această instanţă, în termen de 3 zile de la data punerii în executare a măsurii”.

    În opinia Avocatului Poporului textul legal criticat este neconstituţional, contravenind dispoziţiilor art. 21 alin. (1) – (2), art. 24 alin. (1) şi art. 44 alin (8) din Constituţia României. Astfel, prevederile legale criticate permit formularea contestaţiei exclusiv împotriva modului de aducere la îndeplinire a măsurii asiguratorii luate de către judecătorul de cameră preliminară ori de către instanţa de judecată, nu şi împotriva măsurii însăşi, încălcându-se astfel liberul acces la justiţie, dreptul la apărare şi prezumţia dobândirii licite a averii.

    În timp ce reglementarea anterioară în materie (art. 168 din Codul penal din 1969), prevedea atât posibilitatea contestării măsurii şi a modului de aducere la îndeplinire a acesteia în orice fază a procesului penal, cât şi recursul împotriva hotărârii instanţei, în prezent persoana afectată de măsura asiguratorie este lipsită nu numai de posibilitatea recursului, dar chiar şi de calea de atac a contestaţiei măsurii asiguratorii luate de către judecătorul de cameră preliminară ori de către instanţa de judecată, potrivit Avocatului Poporului.

    Mai mult, semnalează Avocatul Poporului, în materie a fost adoptată Directiva 2014/42/UE privind îngheţarea şi confiscarea instrumentelor şi produselor infracţiunilor săvârşite în Uniunea Europeană care instituie obligaţia statelor membre de a prevedea posibilitatea efectivă pentru persoana împotriva căreia este dispusă confiscarea de a ataca hotărârea de confiscare în faţa unei instanţe (art. 8 alin. (6) teza a doua).

    Totodată, art. 8 alin. (8) din aceeaşi directivă stipulează că în cadrul procedurilor confiscării extinse, persoana afectată beneficiază de posibilitatea efectivă de a contesta circumstanţele cauzei, inclusiv elementele concrete de fapt şi probele disponibile pe baza cărora bunurile respective sunt considerate bunuri derivate din activităţi infracţionale.