BusinessMagazin

Tag: cautare

  • Superiahturile devin şi mai „super”. Ce caută acum bogaţii lumii

    Astfel, apar cumpărători care nu mai vor simple palate plutitoare, ci vase care să poată fi folosite în scopuri de cercetare pe mările şi oceanele lumii şi solicită ca iahturile şi superiahturile pe care le cumpără să fie astfel proiectate încât să poată naviga cu ele în locuri în care se ajunge greu. Mai mult, aceştia doresc o ambarcaţiune pe care să poată lucra şi locui şi pe care să o poată folosi nu numai câteva săptămâni pe an, după cum explică reprezentanţii unui important proiectant de iahturi, Bannenberg & Rowell. Printre cei mai cunoscuţi proprietari de ambarcaţiuni de lux, pe care le-a folosit pentru cutreierat mările lumii şi pentru cercetare, se numără cofondatorul Microsoft, Paul Allen (1953-2018). Totodată, cel mai mare superiaht al lumii nu este unul folosit de paradă, ci pentru cercetare, fiind comandat de un om de afaceri norvegian, Kjell Inge Røkke. REV (Research Expedition Vessel) poate găzdui la bord 55 de oameni de ştiinţă şi un echipaj de 35 de persoane, a fost gândit ca vas de cercetări maritime şi oceanice şi a fost construit la şantierul naval Vard din Tulcea. 

  • Din ocean pe umeraş

    Ele ignoră însă o sursă importantă de populare, consideră creatorul Roland Mouret, mai precis umeraşele, care, afirmă acesta, sunt la fel de rele ca paiele de plastic, scrie Financial Times. Hainele create de industria modei sunt atârnate pe umeraşe, iar atunci când acestea din urmă nu mai sunt necesare sunt aruncate, contribuind la poluarea provocată de acest sector. Modalitatea de luptă împotriva poluării aleasă de Mouret este folosirea de umeraşe realizate în parteneriat cu producătorul olandez Arch & Hook, care conţin în proporţie de 80% plastic recuperat din oceanele planetei şi sunt disponibile sub marca Blue. 

  • Dispută între retailerii online: Cel.ro susţine că eMag ar fi folosit marca înregistrată CEL.ro. Reacţia eMag: Este vorba de un conţinut generat de utilizatori, care este indexat de Google

    Platforma eMAG, cel mai mare magazin online din România, deţinut de grupul Dante Internaţional, ar fi fost sancţionată de catre ANAF pentru că a folosit între ianuarie 2018 şi iunie 2019 marca înregistrata CEL.ro, încălcând astfel prevederile articolului 6) litera a), litera f) si litera h) din legea nr. 158/2008, potrivit unui comunicat de presă al CEL.ro. 

    Potrivit sursei citate, „Emag a folosit în perioada ianuarie 2018 – iunie 2019 marca înregistrata CEL.ro pentru a face publicitate înşelătoare şi a-şi promova magazinul online concurent prin intermediul motorului de căutare Google. Prin metode SEO şi profitând de autoritatea pe care o are în motoarele de căutare a reuşit să aducă o pagina din site-ul sau fără nici o legătura cu marca CEL.ro în prima pagina din motorul de căutare Google pentru a deturna vizitatorii în căutarea mărcii concurente. Emag a folosit următorul anunţ publicitar”:

    Cauti www cel ro? Descopera Oferta-eMag.ro/ https://www.emag.ro/search/www+cel+ro/ Cumpara www cel ro online pe eMAG.ro. ⭐ Profita acum de preţuri avantajoase. Gasesti mai mult decat crezi! Comanda şi ai livrare şi retur simplu!

    CEL.ro spune că utilizarea textului mai sus menţionat a dus la distorsionarea realităţii şi a creat în mintea consumatorului mediu percepţia falsa ca www.cel.ro poate fi accesat şi de pe site-ul www.emag.ro. Unui consumator mediu, aşa cum acesta este definit de Legea 363/2007, i-a fost afectată opţiunea de a alege în cunoştinţă de cauză.

    Mai mult, magazinul online CEL.ro apreciază că Emag a profitat de reputaţia mărcii concurente pentru a crea confuzie în rândul consumatorilor şi între comercianţi şi pentru a obţine foloase necuvenite..

     

  • Bitcoin nu mai este cea mai căutată criptomonedă. Ce unitate i-a luat locul

    Deşi Bitcoin este primul nume care vine în minte atunci când e vorba de criptomonede, cea mai populară astfel de monedă este, în realitate, alte.
     
    Datele de tranzacţionare ale CoinMarketCap.com arată că cele mai multe operaţiuni din ultima perioadă au fost realizate cu Tether, o criptomonedă cu o capitalizare de 30 de ori mai mică decât Bitcoin.
     
    Cu un volum de tranzacţionare cu 18% mai mare decât Bitcoin, Tether pare a fi, în prezent, cea mai importantă criptomonedă, scriu cei de la Bloomberg. Mai exact, tranzacţiile cu Tether însumează aproximativ 21 de miliarde de dolari pe zi, în vreme ce tranzacţiile bazate pe Bitcoin ajung la valoarea de 17,2 miliarde de dolari zilnic.
     
    Traderii din China generează în jur de 70% din totalul tranzacţiilor zilnice.
     
    Criptomoneda este o monedă virtuală (un bun) ce poate fi stocată în blockchain (registru). A fost creată şi utilizată ca o recompensă pentru oamenii care îşi pun calculatoarele să calculeze algoritmi complecşi şi astfel să menţină reţeaua în viaţă.
     
    Procesul de transfer de bitcoin este asemănător cu transferul bancar. Când vrei să trimiţi o sumă de bani prin transfer bancar, completezi datele destinatarului şi datele contului tău. Banca ia suma de bani de la tine din cont şi o trimite destinatarului. Utilizatorii trebuie să aibă încredere în bancă ca să ia banii din contul vostru şi să-l trimită la destinatar. Blockchainul de bitcoin este o bază de date (registru) care efectuează aceleaşi funcţii de urmărire a banilor, dar fără o bancă sau altă autoritate centrală.
     
    Tranzacţiile cu bitcoin sunt realizate prin consensul utilizatorilor reţelei descentralizate. Aceste tranzacţii pot fi realizate prin companii (exchange-uri) care oferă portofele electronice ce urcă datele în reţea. Toate tranzacţiile noi sunt trimise către reţea pentru verificare, operaţiune realizată de mineri.

     

  • Nu ştii vreun business sigur, în care să bag nişte bani şi să nu fac nimic, dar să-mi aducă 10-20% pe an?!

    „Aş vrea să bag nişte bani într-un business în care să nu fac nimic, să conducă altcineva, să-mi aducă 10-20% pe an, dar fără riscuri. Eu nu mai vreau să muncesc”.
    În real estate s-a fript din 2007-2008, la bursă – mai degrabă ar băga bani în bitcoin decât în acţiunile din România, fonduri mutuale – ce sunt alea?!
    Nu cred că este singurul antreprenor/investitor român care caută afaceri în care să pună nişte bani, afaceri sigure, fără risc, care să-i aducă un câştig de 10-20% pe an.
    Mulţi au auzit sau au citit despre modelul lui Warren Buffett, care a spus cândva că el caută businessuri în care să investească şi care să-i producă profit şi când el doarme.
    Afacerile în care trebuie să munceşti de dimineaţă până seara, alea nu sunt afaceri.
    Pe piaţă sunt foarte mulţi bani disponibili, depozitele bancare sunt pline, dar dobânzile sunt foarte mici. România este supergeneroasă, cu dobânzi la lei de 3-4% pe an, în condiţiile în care cursul nu s-a depreciat cu mai mult de 1,6% la 9 luni.
    Asta înseamnă în euro un câştig de 2% faţă de o dobândă de 0 şi ceva la sută, dacă nu chiar de minus zero şi ceva la sută, cât este acum în Occident.
    Bursa de la Bucureşti a adus câştiguri de peste 30% în acest an, dar trebuie să ai nervii tari, pentru că în orice moment te poţi aştepta la o schimbare legislativă care să afecteze afacerile companiilor. Cei care au făcut bani din bussinesuri tradiţionale pe care le-au vândut ar vrea să se ducă pe bursă sau să-şi pună banii în fonduri mutuale care investesc pe bursă sau în alte instrumente financiare, dar cer asigurări că vor câştiga cel puţin 10% în euro pe an, asigurări pe care nimeni dintre administratorii de fonduri mutuale nu le poate oferi.
    Antreprenorii din clasa de mijloc care au reuşit să clădească ceva de la zero în ultimii 10 sau 20 de ani încep să obosească, pentru că au tras mult de business, l-au adus până la un anumit nivel, iar acum vor să-şi ia o rentă sigură din el, ceea ce nu prea se poate.
    Trebuie să munceşti continuu pentru a-ţi ţine clienţii şi contractele.
    Toată lumea ar vrea să facă importuri, să ia o marfă din afară pe care să o plaseze în marile reţele din comerţ fără prea multă implicare şi cu banii recuperaţi foarte repede.
    Într-un business cu servicii nu ai ce să acumulezi, pentru că afacerea depinde de proprietar, de relaţiile lui. Compania nu are active, nu are mărci, nu ar avea ce să vândă unui potenţial investitor.
    Vasile Armenean a vândut Betty Ice cu o întreagă producţie de îngheţată în spate, cu un brand, cu fabrici, cu logistică etc.
    Într-un business cu servicii baza este omul, mintea şi energia lui, care ţine totul în picioare.
    Nu prea sunt afaceri, sau chiar deloc, în care să pui banii şi cineva să-ţi plătească o rentă lunară, iar tu să treci lunar sau anual să-ţi ridici banii.
    La început proprietarul poate să aibă un director care să conducă executiv businessul, dar la un moment dat şi acesta se va „revolta” şi îşi va cere partea.
    Dar dacă cunoaşteţi businessuri sigure, care să producă bani şi când proprietarul sau investitorul dorm, să aibă un manager cinstit, să-mi spuneţi.

  • Nu ştii vreun business sigur, în care să bag nişte bani şi să nu fac nimic, dar să-mi aducă 10-20% pe an?!

    „Aş vrea să bag nişte bani într-un business în care să nu fac nimic, să conducă altcineva, să-mi aducă 10-20% pe an, dar fără riscuri. Eu nu mai vreau să muncesc”.
    În real estate s-a fript din 2007-2008, la bursă – mai degrabă ar băga bani în bitcoin decât în acţiunile din România, fonduri mutuale – ce sunt alea?!
    Nu cred că este singurul antreprenor/investitor român care caută afaceri în care să pună nişte bani, afaceri sigure, fără risc, care să-i aducă un câştig de 10-20% pe an.
    Mulţi au auzit sau au citit despre modelul lui Warren Buffett, care a spus cândva că el caută businessuri în care să investească şi care să-i producă profit şi când el doarme.
    Afacerile în care trebuie să munceşti de dimineaţă până seara, alea nu sunt afaceri.
    Pe piaţă sunt foarte mulţi bani disponibili, depozitele bancare sunt pline, dar dobânzile sunt foarte mici. România este supergeneroasă, cu dobânzi la lei de 3-4% pe an, în condiţiile în care cursul nu s-a depreciat cu mai mult de 1,6% la 9 luni.
    Asta înseamnă în euro un câştig de 2% faţă de o dobândă de 0 şi ceva la sută, dacă nu chiar de minus zero şi ceva la sută, cât este acum în Occident.
    Bursa de la Bucureşti a adus câştiguri de peste 30% în acest an, dar trebuie să ai nervii tari, pentru că în orice moment te poţi aştepta la o schimbare legislativă care să afecteze afacerile companiilor. Cei care au făcut bani din bussinesuri tradiţionale pe care le-au vândut ar vrea să se ducă pe bursă sau să-şi pună banii în fonduri mutuale care investesc pe bursă sau în alte instrumente financiare, dar cer asigurări că vor câştiga cel puţin 10% în euro pe an, asigurări pe care nimeni dintre administratorii de fonduri mutuale nu le poate oferi.
    Antreprenorii din clasa de mijloc care au reuşit să clădească ceva de la zero în ultimii 10 sau 20 de ani încep să obosească, pentru că au tras mult de business, l-au adus până la un anumit nivel, iar acum vor să-şi ia o rentă sigură din el, ceea ce nu prea se poate.
    Trebuie să munceşti continuu pentru a-ţi ţine clienţii şi contractele.
    Toată lumea ar vrea să facă importuri, să ia o marfă din afară pe care să o plaseze în marile reţele din comerţ fără prea multă implicare şi cu banii recuperaţi foarte repede.
    Într-un business cu servicii nu ai ce să acumulezi, pentru că afacerea depinde de proprietar, de relaţiile lui. Compania nu are active, nu are mărci, nu ar avea ce să vândă unui potenţial investitor.
    Vasile Armenean a vândut Betty Ice cu o întreagă producţie de îngheţată în spate, cu un brand, cu fabrici, cu logistică etc.
    Într-un business cu servicii baza este omul, mintea şi energia lui, care ţine totul în picioare.
    Nu prea sunt afaceri, sau chiar deloc, în care să pui banii şi cineva să-ţi plătească o rentă lunară, iar tu să treci lunar sau anual să-ţi ridici banii.
    La început proprietarul poate să aibă un director care să conducă executiv businessul, dar la un moment dat şi acesta se va „revolta” şi îşi va cere partea.
    Dar dacă cunoaşteţi businessuri sigure, care să producă bani şi când proprietarul sau investitorul dorm, să aibă un manager cinstit, să-mi spuneţi.

  • Cele opt lucruri de care ai nevoie atunci când începi căutarea unui nou loc de muncă

    Căutarea unui loc de muncă nu este un proces uşor, însă poate fi mai bine gestionat dacă este privit ca un proiect, sugerează Cheryl Hyatt, cofondatorul Hyatt-Fennell Executive Search, într-un articol publicat pe site-ul fastcompany.com.
    „Listele strategice te pot ajuta să îţi concentrezi energia pe calitatea aplicaţiilor şi interviurilor mai degrabă decât să te pierzi în detaliile care te distrag”, a spus ea. Iată cele opt lucruri de bază de care trebuie să ţineţi cont când vine vorba despre progresul dvs. profesional:

    1. Angajatorii

    Începeţi cu o listă cu între 10 şi 15 potenţiali angajatori, spune Jill Gugino Panté, directorul Lerner Career Services Center din cadrul Universităţii Delaware. „Lista aceasta este importantă fiindcă vă ajută să aveţi parte de o căutare mai ţintită şi mai uşor de administrat”, adaugă el. „Odată ce ai lista alcătuită, poţi să începi să vezi ce job-uri sunt postate, ce studenţi lucrează acolo, la ce evenimente vor participa, ce conexiuni există pe LinkedIn şi, mai important, poţi să împărtăşeşti asta cu reţelele tale interne. Este greu de spus oamenilor că ai nevoie de ajutor pentru a te angaja în domeniul finanţelor, spre exemplu. Când spui că vrei să te angajezi la compania XYZ (în finanţe), oamenii pot deja să facă legăturile potrivite în reţelele lor.”

    2. Posturi

    Posturile interesante pot veni la voi prin multe căi, consideră Hyatt. „Fie că vezi un post pe LinkedIn, ai auzit de la el de la un prieten sau eşti contactat de o firmă de recrutare, trebuie să salvaţi postul respectiv pe o listă la care să reveniţi mai târziu”, adaugă el. „Căutarea job-urilor în această listă poate să vă ajute să stabiliţi dacă vi se potrivesc sau nu, să adunaţi informaţii despre companie pentru a scrie scrisoarea de intenţie şi CV-ul vostru.”

    3. Conexiuni

    Alcătuiţi o listă a persoanelor pe care le cunoaşteţi şi interacţionaţi cu ele atât personal, cât şi profesional, spune Debora Roland, vicepreşedinte de resurse umane pentru CareerArc, o firmă de angajare şi recrutări.
    „Oferiţi-le un discurs în care să le comunicaţi ce faceţi şi ce căutaţi la următorul vostru rol” spune ea. „Nu poţi să ştii niciodată de unde va veni noul tău job. Faceţi o listă a oamenilor care lucrează în companiile de care sunteţi interesaţi şi vedeţi dacă vreunul dintre contactele voastre cunosc pe cineva dintre aceşti oameni. Câteodată poţi să fii mai aproape de job doar solicitând o introducere.”

    4. Evenimente locale de networking

    Socializarea este una dintre cele mai bune modalităţi de găsire a unui loc de muncă fiindcă astfel veţi putea construi relaţii face to face sau chiar şi digitale cu persoane care vă pot pava drumul spre oportunităţi sau care vă pot oferi sfaturi şi informaţii, spune Carisa Miklusak, CEO al aplicaţiei de resurse umane tilr.  „Faceţi cercetări şi compilaţi o listă cu următoarele evenimente de networking din zona voastră, iar apoi alegeţi două sau trei la care participaţi, ca parte a procesului de vânătoare de joburi”, spune el. „Ajută de asemenea să pregătiţi o listă succintă de lucruri pe care speraţi să le realizaţi astfel încât să vă concentraţi pe misiunea voastră.”

    5. Răspunsuri la interviuri

    Majoritatea celor care vă intervievează vor solicita câteva dintre întrebările standard de interviu, precum „spune-mi câteva lucruri despre tine” sau „ce poţi aduce companiei noastre?” Faceţi o listă cu răspunsurile voastre şi repetaţi-le, astfel încât să le aveţi pregătite. „Acestea sunt câteva dintre cele mai populare întrebări referitoare la un interviu de angajare, totodată şi cele mai dificile”, spune ea. „Atleţii fac exerciţii de multe ori înainte să joace jocul propriu-zis. Gândiţi-vă la o carieră de atlet şi exersaţi singur, împreună cu prietenii, dar şi cu familia, înainte de <proba> propriu-zisă.”

    6. Puneţi întrebări

    În perioada interviului, trebuie să ţineţi cont de faptul că aveţi oportunitatea să şi puneţi întrebări. Faceţi o listă de întrebări pe care aţi putea să le adresaţi unui potenţial angajator sau recrutor – interviul trebuie să meargă în ambele feluri, adaugă Miklusak. „Trebuie să vă asiguraţi că postul este potrivit pentru voi înainte să semnaţi contractul de angajare, aşadar, gândiţi-vă la o serie de întrebări care vă pot ajuta să înţelegeţi cultura organizaţională a companiei, ce presupune postul respectiv, structura managementului, politicile de lucru de acasă şi procesul de evaluare a performanţei”, spune ea.

    7. Follow-up

    Odată ce ai înscris o aplicaţie, este normal ca acolo să existe lipsuri referitoare la faptul că managerul care angajează sau comitetul de căutare se va uita peste toate aplicaţiile primite, spune Hyatt.
    „Verificarea faptului că aveţi toate materialele necesare poate să preîntâmpine ignorarea aplicaţiei voastre din cauză că aceasta a fost incompletă”, adaugă ea. „Puteţi folosi asta şi ca să ţineţi cont de notiţele pe care le-aţi făcut la un moment dat referitoare la un interviu.”

    8. Paşi de acţiune săptămânali

    Specialistul în resurse umane Gugino Pante spune că, într-un final, ar fi bine să faceţi o listă de paşi de acţiune săptămânali. „Să staţi şi să aşteptaţi în procesul de căutare a unui loc de muncă nu este niciodată o idee bună”, adaugă ea. „E important să aveţi locuri de muncă în fiecare săptămână.” „Trebuie să vă stabiliţi obiective pe care să le realizaţi în fiecare săptămână.” Spre exemplu, să vă stabiliţi un număr de locuri de muncă la care să aplicaţi, oameni cu care să aveţi contact, locuri în care să faceţi networking şi companii pe care să le căutaţi. „Căutarea unui loc de muncă este ca un business plan pentru cariera voastră”, spune Roland. „Faceţi o listă cu activităţile voastre în fiecare zi, realizând câte puţin treptat – fiecare CV trimis, fiecare interviu, fiecare conversaţie. Asta vă poate ajuta să recunoaşteţi că mutaţi lucrurile înainte şi vă poate menţine pe linia de plutire.”

     

  • MedLife, cea mai căutată acţiune marţi dimineaţă la bursă. Tranzacţie medie de 560.000 de lei

    MedLife (simbol bursier M), singurul furnizor de servicii medicale private listat la bursă, înregistrează marţi la ora 12:00 tranzacţii de aproape 5 milioane de lei, fiind cea mai tranzacţionată acţiune de la bursa românească la ora redactării acestei ştiri.

    Spre comparaţie locul doi este ocupat de Fondul Proprietatea, cu un rulaj de 1,3 milioane de lei, în timp ce podiumul este completat de Romgaz cu circa 1 milion de lei.

    Pe de altă parte, preţul de tranzacţionare al unei acţiuni MedLife este în scădere cu 1,2% faţă de închiderea din şedinţa precedentă, potrivit datelor publicate la BVB. Compania are 742 milioane de lei capitalizare.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Fascinaţia lemnului de altădată printre ultimele tendinţe în domeniul construcţiilor

    Printre ultimele tendinţe în domeniu, cel puţin în SUA, se înscrie recuperarea şi refolosirea lemnului vechi, scrie Wall Street Journal.
    Lemnul vechi se caută nu numai pentru patină, ci şi pentru frumuseţea lui, dată de creşterea naturală şi lentă a copacilor şi nu se mai poate procura decât de la construcţii vechi, deoarece industria construcţiilor recurge în prezent doar la lemn de la copaci cu creştere rapidă.

    Astfel, în casele celor care-şi permit ajunge lemn provenit de la vechi căsuţe din buşteni, hambare şi fabrici construite în secolul al nouăsprezecelea din copaci bătrâni de sute de ani.

    Ca să le satisfacă cererea, au apărut diverse firme specializate în demontarea unor astfel de construcţii şi recuperarea materialului lemnos. O veche construcţie de lemn poate costa şi câteva sute de mii de dolari în funcţie de mărime, demontarea ei şi pregătirea materialului pentru refolosire încă 1,5 sau chiar 2 milioane de dolari, material care mai apoi se vinde către beneficiari cu un adaos de 30% sau 40%.

    Demontarea şi verificarea lemnului bucată cu bucată pot dura şi până la doi ani, dar clienţii sunt dispuşi să aştepte pentru a se putea lăuda că au în casă podele sau bârne ori alte articole din lemn din specii rare sau vechi de sute de ani, pe care au plătit sute de mii de dolari. 

  • În căutarea de materiale inedite, unii se îndreaptă spre apă, de unde aleg algele

    Printre aceştia se numără designerul american Nina Edwards Anker, a cărei firmă Nea Studio, a utilizat algele la realizarea unor corpuri de iluminat. Pentru moment, Nea Studio, scrie Dezeen, a lansat doar diverse modele de lustre ale căror becuri sunt protejate de abajururi spectaculoase confecţionate din folii de alge uscate rulate pe suportul metalic al becurilor. Clienţii pot alege forma şi modelul lustrei. Pe viitor, Nina Edwards Anker îşi doreşte să extindă oferta de alge de iluminat cu aplice de perete şi lămpi de masă.