BusinessMagazin

Tag: capacitate

  • Nu scapă nimeni: Operatorul low-cost EasyJet concediază 4.500 de persoane şi reduce capacitatea de zbor la 30% pentru finalul anului 2020

    EasyJet plănuieşte să cocedieze până la 4.500 de angajaţi şi să treacă la o reducere masivă a capacităţii de zbor, întrucât operatorul low-cost încearcă să îmbunătăţească indicatorii de productivitate şi să se reconstruiască operaţional, în contextul în care restricţiile impuse în pandemie a forţat compania să ţină la sol mare parte din flotă, potrivit FT.

    Operatorul low-cost va începe un proces de consultare cu angajaţii „în zilele următoare”, în ceea ce priveşte reducerea numărului de angajaţi cu până la 30%, conform unui anunţ lansat joi. Astfel, compania ar putea desfiinţa până la 4.500 de poziţii din totalul de 15.000 locuri de muncă la nivel global.

    EasyJet estimează că va zbura la circa 30% din capacitatea plănuită în al patrulea trimestru din 2020.

    Mai mult, până la finalul anului 2021, dimensiunea întregii flote ar urma să ajungă la 302 aeronave, cu 51 mai puţine decât anticipa înainte de pandemie. Pentru restul anului fiscal în curs, compania nu a alnsat previziuni.

    Compania aeriană îşi ţine la sol aproape întreaga flotă încă de la finalul lunii martie, pe fondul carantinei şi a restricţiilor de călătorie din Europa, şi se aşteaptă ca nivelul cererii din 2019 să fie recuperat abia în 2023.

    EasyJet plănuieşte să reia o parte din zboruri din data de 15 iunie, incluzând iniţial zboruri în Marea Britanie şi Franţa, urmând să adauge noi rute pe măsură ce relaxarea restricţiilor continuă în Europa.

  • evoMAG aniversează 15 ani şi creşte cu 40% capacitatea depozitului

    Odată cu aniversarea a 15 ani de activitate în piaţa locală, evoMAG creşte cu 40% capacitatea depozitului, într-un proces de extindere pe verticală. Decizia a fost luată pe fondul majorării vânzărilor din ultimele două luni şi a fost posibilă ca urmare a unei investiţii anterioare, de 50.000 de euro, în sistemul de tip WMS.

    „Situaţia actuală ne reconfirmă că suntem în industria care trebuie şi că astăzi, mai mult ca oricând, trebuie să luăm decizii mai rapid, să analizăm mai bine datele, să înţelegem mai bine comportamentul şi nevoile clienţilor. Suntem în acelaşi domeniu de 15 ani. În tot acest timp, singurul lucru care a rămas la fel este că, online, clienţii pot adăuga produse în coş. În rest, totul s-a schimbat: tehnologiile folosite, partea operaţională, înţelegerea clientului, nevoile acestora, modalităţile de plată, serviciile oferite etc. Acum 15 ani era tabu să cumperi online – acum e o normalitate. Mai ales în condiţiile actuale, când, de la începutul anului, industria de eCommerce a crescut cu 25%”, spune Mihai Pătraşcu, CEO evoMAG.

    Numărul comenzilor evoMAG a crescut, în ultimele 2 luni, cu peste 35%, pe fondul cererii mai mari şi a schimbării comportamentului de consum al clienţilor. „Luna trecută, din totalul comenzilor, 40% au aparţinut clienţilor noi, aflaţi astfel la prima comandă pe evoMAG.ro. A crescut mult numărul clienţilor persoane fizice, iar decizia de cumpărare a fost luată mult mai rapid. A crescut conversia cu 30 – 40%, ajungând la 1,5%. Clienţii au făcut mai multe plăţi online, cu cardul, 60% dintre comenzi fiind plătite în acest fel”, mai spune Mihai Pătraşcu, menţionând că, în general, oamenii cu căutat furnizori cu experienţă, cu branduri puternice în piaţă şi au ales jucătorii mai cunoscuţi.

    Pe lângă cererea în creştere din ultimele două luni, viteza de implementare a deciziilor a contribuit la majorarea vânzărilor evoMAG, angajaţii companiei reuşind ca, într-o singură zi, să facă tranziţia de la desfăşurarea activităţii la birou, la cea în regim home office, iar evoMAG să fie în tot acest timp 100% operaţional.

    „Ne-a fost uşor să ne adaptăm, pentru că aveam deja implementate astfel de proceduri, de lucru de acasă. Diferenţa a făcut-o faptul că avem un centru de date şi că am putut analiza datele săptămânal, ca să ne putem da seama care este următorul trend şi să ajustăm ofertele şi produsele în consecinţă. Spre exemplu, în prima săptămână de la instaurarea stării de urgenţă, a existat nevoia de a lucra de acasă, apoi de a găti acasă şi de a face sport indoor, tendinţe care s-au regăsit în cererea pentru diferite categorii de produse. Prelungirea stării de urgenţă a generat nevoia de a lucra tot mai mult acasă, clienţii cumpărând scaune de birou ergonomice, laptopuri, imprimante, televizoare mai mari, webcam-uri, tablete etc. Am analizat toate aceste lucruri şi ne-am putut adapta astfel la cerinţele clienţilor”, mai spune Mihai Pătraşcu.

    Pentru a marca 15 ani de activitate, evoMAG desfăşoară o campanie aniversară, cu reduceri la mii de produse şi reduceri ce ajung până la 65%.

  • Camelia Ene, Country chairman şi CEO, MOL România: „Succesul necesită muncă, profesionalism, pasiune, disciplină şi capacitatea de lucru în echipă”

    Camelia Ene conduce din 2016 MOL România, companie care împlineşte anul acesta un sfert de secol de prezenţă pe piaţa locală. Priorităţile companiei din anul 2020 se concentrează pe trei direcţii majore: digitalizare, dezvoltare şi diversificare. „Digitalizarea presupune eficientizarea proceselor interne, dar mai ales digitalizarea interacţiunii cu clienţii. Totodată, ne-am propus să ne dezvoltăm în continuare sistemul logistic şi reţeaua de staţii la nivel naţional prin deschiderea de noi staţii de servicii şi prin extinderea noului concept de retail, Fresh Corner. Diversificarea produselor şi serviciilor din portofoliu este o altă direcţie pe care ne concentrăm, astfel încât să răspundem nevoilor în continuă schimbare ale clienţilor noştri”, descrie country managerul MOL România obiectivele companiei. Când vine vorba despre echilibrul între viaţa personală şi cea profesională, Camelia Ene crede că acesta este strâns corelat de pasiunea faţă de profesie. „Astfel vei avea acea energie pozitivă de care ai nevoie pentru a te simţi bine în viaţa ta de zi cu zi, atât profesională cât şi personală.” Pe de altă parte, ea sesizează că este important ca angajatorul să creeze un cadru potrivit pentru existenţa unei armonii între viaţa de la birou şi cea privată. Ea spune că la MOL încurajează obţinerea acestui echilibru de către angajaţi, printr-o serie de măsuri integrate într-un cadru mai larg de operare cu scopul de a oferi un mediu de lucru cât mai bun, sub egida conceputului de wellbeing. „Credem cu tărie că atingerea acestui echilibru este benefic atât pentru individ, cât şi pentru organizaţie şi, nu în ultimul rând, pentru societate.” Pe o tânără la început de carieră o sfătuieşte „să-şi păstreze curiozitatea, să ţină pasul cu noutăţile şi să fie atentă la tendinţele consumatorului din aria sa de activitate. Cred că acestea sunt trei ingrediente de bază pentru o carieră de succes, la care aş adăuga un al patrulea element foarte important: spiritul de echipă”.

     

    Profilul CAMELIEI ENE a apărut în catalogul 105 CELE MAI PUTERNICE FEMEI DIN BUSINESS, a cărui varianta digitală o puteţi răsfoi aici.

  • Un produs căutat în vremuri de criză

    În această perioadă sunt multe schimbări în legătură cu riscurile acoperite de poliţele de asigurare. Acestea nu numai că trebuie menţinute, dar trebuie revizuite pentru a reactualiza programul de asigurare cu noile riscuri, crede CEO-ul societăţii de brokeraj în asigurări Marsh România.
    „Noi susţinem că în perioadă de criză asigurarea este şi mai necesară decât în condiţii normale. Din punct de vedere financiar, pentru companie poate reprezenta un cost, dar beneficiul poliţei este infinit mai mare în perioada de criză. Dacă companiile au un risc care nu este asigurat, problemele sunt destul de mari, pentru că se adaugă la alte probleme existente, iar capacitatea financiară devine mult mai redusă, băncile sunt reticente în perioada aceasta, mai ales cu businessurile care sunt în picaj, iar asigurarea este foarte importantă.”
    Cristian Fugaciu, care se află în cadrul companiei de brokeraj în asigurări Marsh România de circa 23 de ani, din anul 1997, susţine că asigurările trebuie adaptate pentru a acoperi riscurile de COVID-19 şi trebuie neapărat protejat prin asigurare ce poate fi protejat prin asigurare, precum riscul de neplată, de faliment sau de insolvabilitate. „Există asigurarea care despăgubeşte în momentul în care un partener nu plăteşte factura, serviciile, produsele altui partener. Asigurarea ajută ca ciclul economic să continue. Dacă nu ar exista asigurarea, unul nu ar plăti, celălalt ar da faliment, sau cel care nu poate să plătească deja a dat faliment şi automat îi bagă şi pe alţii în situaţie de insolvenţă sau faliment. Toate aceste lucruri sunt ca piesele de domino”, a explicat CEO-ul Marsh.
    Criza provocată de pandemia de COVID-19 a forţat toate companiile din toate industriile să se digitalizeze 100%  în timp record pentru a putea face faţă restricţiilor impuse de autorităţi.
    „S-au întâmplat lucruri la care piaţa nu se aştepta să se întâmple din punctul de vedere al digitalizării. În această perioadă este clară nevoia de flexibilitate pe piaţă. Lucrurile trebuie corelate cu contextul în permanenţă. Totul trebuie corelat cu profilurile de risc care sunt în continuă schimbare”, a adăugat Cristian Fugaciu.
    El a spus în continuare că această criză a creat o dificultate interesantă, unde anumiţi asigurători nu fac faţă cererilor, ceea ce ar însemna că munca de acasă creează anumite dificultăţi şi din această cauză răspunsurile din partea asigurătorilor sosesc mai greu.
    În ceea ce priveşte măsurile pe care majoritatea companiilor de asigurări le-au luat de la izbucnirea pandemiei se numără posibilitatea angajaţilor de a munci de acasă, actualizarea şi dezvoltarea sistemelor digitale pentru a putea oferi în continuare servicii clienţilor, dar şi amânarea plăţilor la anumite poliţe de asigurare.
    „Sunt oarecum solicitaţi asigurătorii în perioada asta şi durează puţin mai mult să transmită ofertele, dar este bine că merge businessul. Iniţial au solicitat anumiţi clienţi amânări, iar asigurătorii au dat dovadă de flexibilitate şi au răspuns pozitiv. Acestea sunt amânări binevenite şi demonstrează că asigurătorii nu strâng cu uşa într-un moment dificil. Cu toate acestea, amânările nu sunt făcute la modul general, ci prin analize în funcţie de fiecare client”, a mai spus Cristian Fugaciu.
    Starea de urgenţă a contribuit la adăugarea unui nou risc în poliţele de asigurare de sănătate, acela de COVID-19. Printre alte riscuri care s-au intensificat în această perioadă, dată fiind utilizarea intensă a serviciilor online, este securitatea cibernetică.
    „Cyber-security este un risc care în ultimii ani a crescut foarte mult. În perioada asta în care mulţi s-au mutat spre digital, riscul este şi mai mare. Aici există consultanţă, dar şi un produs de cyber-insurance care acoperă acest risc în creştere. De trei ani încercăm să îl promovăm, dar deocamdată nu vedem un apetit mare din partea companiilor, iar noi punem acest lucru pe o lipsă de înţelegere a companiilor, dar şi pe lipsa mediatizării unor daune destul de mari care au avut loc din cauza diferitelor metode de atac cibernetic. Aşa cum ne asigurăm maşina, putem să ne asigurăm şi de evenimente cibernetice, iar impactul la companii poate fi fatal. Dacă sunt sistemele atacate şi nu funcţionează, pot fi probleme mari”, a mai spus CEO-ul Marsh.
    El a mai adăugat că poliţa cyber nu este standardizată, iar pentru fiecare companie se realizează o analiză şi se creează o poliţă customizată.  
    Cu toate că pandemia de COVID-19 nu s-a încheiat pentru a putea realiza o comparaţie între criza din prezent şi cea din 2008, Cristian Fugaciu susţine că încă nu consideră că aceasta este cea mai dificilă perioadă a companiei pe care o reprezintă.
    „Încă nu consider că este cea mai grea perioadă pe care o traversează Marsh, pentru că am trecut şi prin criza din 2008, care la noi s-a concretizat prin anul 2010, atunci s-au văzut rezultatele. Atunci a fost o perioadă mai dificilă pentru că efectele au fost destul de ample, iar companiile şi piaţa de asigurări nu erau destul de solide şi bine pregătite. Acum premisele sunt altele. Atunci era totul mult mai şubred, iar impactul a fost puternic. Eu vorbesc neştiind cum o să arate criza asta după ce se va încheia, ca să pot să fac o comparaţie, dar cel puţin din cum se vede până acum, din punctul de vedere al lichidităţii din piaţă şi al stării companiilor, acum
    12 ani companiile din România erau mult mai puţine, mult mai mici, oamenii aveau mai puţini bani în bancă şi PIB-ul era mult mai mic.”
    În prezent, piaţa asigurărilor a înregistrat la finalul anului 2019 un volum al primelor brute subscrise de aproape 11 mld. lei, în creştere cu 8% faţă de anul 2018. Volumul primelor intermediate de brokeri a depăşit pragul de 7 mld. lei, în creştere cu 13% la finalul anului 2019 comparativ cu anul precedent.
    Pentru Marsh România, unul din liderii clasamentului de brokeraj de pe piaţa locală, anul 2019 a adus un volum al primelor intermediate de circa 503 mil. lei, în creştere cu 14% faţă de anul 2018.
    „Anul 2019 a fost un an extraordinar pentru noi, nu la fel de bun cum se prefigura anul 2020, dar mai bun decât 2018. Ne-am consolidat, am reuşit să atragem colegi şi clienţi noi. Avem aproximativ 750 de clienţi companii din toate industriile, din toata România”, a subliniat Cristian Fugaciu. 

  • Cine este antreprenorul din spatele Taparo, firmă care a ajuns crucială în producţia de măşti

    Ioan Filip a intrat în domeniul producţiei de mobilă în urmă cu mai bine de 15 ani cu compania Taparo şi astăzi este unul dintre antreprenorii cheie în producţia de măşti. Fabrica de textile tehnice Techtex, din grupul Taparo, a instalat o linie de producţie de măşti, care va ajunge la o capacitate de 3,5 milioane de astfel de produse lunar, conform datelor transmise de Ioan Filip în urmă cu circa o săptămână.

    „Capacitatea liniei este de 3,5 milioane de măşti lunar pentru prima etapă, urmând ca în cursul lunii aprilie să creştem capacitatea la 10 milioane de măşti / lună”, spunea Ioan Filip, proprietar şi preşedinte al consiliului de administraţie Taparo.

    Virgil Popescu, ministru al Economiei, a anunţat astăzi că Techtex a început instalarea utilajelor şi testul de producţie.

    Ioan Filip, un inginer cu background în industria textilă, a intrat în business cu o filatură de bumbac în oraşul natal Târgu Lăpuş, iar după un declin al domeniului textil a încercat să transfere activitatea către prelucrarea lemnului şi a început partene­riatul cu IKEA, pentru care este încă furnizor de mobilă.

    „Colaborarea pe care am avut-o timp de 7-8 ani în care am putut să ne cunoaştem mult mai bine, să ne cunoaştem capacităţile, dar şi încrederea de care am dat dovadă ne-au permis ca în 2004, atunci când am primit invitaţia de a dezvolta o companie în domeniul producerii artico­lelor tapiţate, să putem să dezvoltăm această activi­tate. Astfel a luat fiinţă Taparo, o companie care face parte dintr-un grup de firme care are 1.700 de angajaţi“, povestea anterior Ioan Filip .

    Taparo este unul dintre cele mai mari grupuri din industria de mobilă de pe plan local, fiind al doilea cel mai mare producător de mobilă după Aramis Invest, o altă companie din Maramureş.

    Taparo produce în fabrica sa din Borcuţ (jud. Maramureş), care se întinde pe o suprafaţă de 80.000 de metri pătraţi,  canapele, mobilier pentru dormitoare, sufragerii şi grădini, conform ultimelor date.  Fabrica Taparo a fost construită în 2005 pe bazele unei filaturi de bumbac, care a funcţionat din 1973 până în 2004 şi iniţial producea doar canapele şi fotolii. De-a lungul timpului, producătorul a mai adăugat liniei de fabricare şi articole tapisate pentru grădină, dar şi o linie dedicată cadrelor din lemn.

    Grupul Taparo mai include companiile Eurocomfil Invest (Târgu-Lăpuş) şi 4Brands (Baia Mare). În fabricile Taparo şi Eurocomfil Invest, familia Filip produce canapele, scaune, paturi şi fotolii, iar în fabrica 4Brands saltele şi perne.

    Taparo exportă peste 90% din producţie, fiind unul dintre cei mai importanţi furnizori ai retailerului de mobilă suedez IKEA, conform ultimelor date.

    Compania Taparo a avut în 2018 (ultimele date disponibile) o cifră de afaceri de 316,5 milioane de lei, în scădere cu 17% faţă de anul precedent, şi un număr mediu de 1.086 de salariaţi, conform datelor de la Ministerul de Finanţe. 

     

     

  • Reţeaua de sănătate Regina Maria îşi extinde capacitatea de procesare a testelor pentru COVID-19, până la 700 de teste/zi

    În contextul generat de evoluţia pandemiei COVID-19 şi în deplin acord cu măsurile şi protocoalele impuse către autorităţi, Regina Maria îşi extinde capacitatea de prelucrare a testelor RT PCR pentru COVID-19 şi în laboratorul Genetic Center din Bucureşti, parte a reţelei de sănătate. Acest laborator vine în completarea eforturilor specialiştilor din Laboratorul Central al companiei, capacitatea de procesare din reţea ajungând astfel la 700 de teste pe zi, probele fiind lucrate de o echipă formată din 11 specialişti, se arată într-un comunicat al companiei.

    „Ştim cât de vitale sunt capacitatea şi viteza de testare în această perioadă, de aceea ne punem la dispoziţie atât personalul – specialişti de laborator cu o înaltă pregătire, cât şi infrastructura de care dispunem – materiale şi aparatură, pentru a ajuta oriunde este nevoie, în funcţie de noile focare care apar şi de volumul de prelucrare disponibil în anumite zone. Ajutăm deja la prelucrarea testelor din mai multe judeţe şi avem capacitatea de a procesa mult mai multe teste decât cele făcute până acum”, afirmă Fady Chreih, CEO al reţelei de sănătate Regina Maria.
    În Laboratorul Central Regina Maria se pot prelucra teste RT PCR pentru COVID-19 24/24, timp de cinci zile pe săptămână, iar sâmbătă şi duminică timp de 12 ore pe zi. Pâna la data de 28 martie, în cadrul Laboratorului Central au fost prelucrate peste 1.000 de teste.

    Testele nu pot fi efectuate la cerere. Prelucrarea acestora se realizează la solicitarea instituţiilor şi a spitalelor publice, a centrelor de dializă, precum şi pentru pacienţii programaţi la intervenţii chirurgicale în cadrul spitalelor Regina Maria.
     

  • Combustibil pentru viitorii unicorni

    În aproape un an, Roca X, noua entitate de finanţare a proiectelor tech din România, dar şi din Europa şi Israel a investit în total peste 2,1 milioane de euro în zece start-up-uri, iar până la finalul acestui an va mai adăuga încă 20 de companii în portofoliu. „Piaţa din România este foarte la început, nu putem vorbi azi de faptul că un fond de investiţii este specializat într-un anumit domeniu, pentru că noi suntem într-o piaţă atât de tânără şi cu start-up-uri atât de la început, încât este foarte greu să stabileşti nişte criterii exacte pentru investiţii; acestea ne vor limita.

    În primul rând trebuie să ne preocupăm de dezvoltarea sistemului de start-up-uri din România”, a spus în cadrul emisiunii ZF IT Generation Andrei Cionca, cofondator al ROCA X. „Într-o piaţă atât de incipientă în România este prea mult să vorbim despre specializări şi de criterii foarte strict urmărite. Trebuie să ne uităm la capacitatea antreprenorială a oamenilor, să ne uităm la idee şi să o validăm pentru ca aceasta să aibă scalabilitate la nivel global. Fiind la început, în România nu există foarte multă expertiză. Este un proces de learning by doing”, a continuat el.

    Ca atare, ROCA X încearcă să aducă know-how din străinătate, strategia sa investiţională vizând, în afară de România, Europa şi Israelul. Astfel, strategia ROCA X vizează alocarea a 30% din contribuţiile strânse pentru investiţii în start-up-uri din Europa, în special din partea central şi est-europeană, 30% din capital în start-up-uri din Israel, iar restul de 40% din bani în companii din România. „În Polonia sunt 130 de jucători pe piaţă – acceleratoare, VC-uri şi alte organizaţii (care susţin ecosistemul de start-up-uri – n. red.).

    Acolo există un ecosistem mult mai matur decât la noi – au 1 miliard investit de stat, plus fonduri europene, estimate de noi la 500 de milioane de euro. Aşadar, investim acolo pentru că vrem să luăm din experienţa lor şi să o importăm în România. Iar la Israel ne uităm pentru că avem contacte bune acolo, iar piaţa este foarte matură – este a doua piaţă tech din lume, după Silicon Valley”, a explicat Andrei Cionca. El a atras atenţia asupra faptului că în Polonia, spre deosebire de România, statul se implică în finanţarea start-up-urilor tech. „În Polonia, statul a alocat 1 miliard de euro pe care l-a împărţit în mod egal către 50 de fonduri de investiţii care au creat un super-ecosistem. Noi în România avem fonduri europene şi cele două fonduri mari de investiţii care au reuşit să strângă contribuţii importante.”

    ROCA X a luat naştere în iunie anul trecut, însă nu ca un fond de investiţii propriu-zis, ci ca un instrument investiţional, fiind o societate pe acţiuni. Investiţia iniţială a cofondatorilor ROCA X, nouă la număr, a fost de 700.000 de euro, primul obiectiv al lor fiind de a strânge un fond de 3 milioane de euro. Proiectul ROCA X nu este focusat pe o anumită nişă, ci are în vedere mai multe domenii din piaţa de tech: AI (inteligenţă artificială), fintech, proptech, cât şi tendinţele nou-apărute în tehnologie.

    „În prima fază vrem să investim cele aproape 3 milioane de euro (2,7 milioane de euro) în 20 de companii, atât din România, cât şi din străinătate. În această primă fază încercăm să avem un tichet mediu de 150.000 de euro, ceea ce înseamnă că tichetul nostru variază între 50.000 şi 500.000 de euro”, a precizat cofondatorul ROCA X. El a adăugat că acest prim lot de 20 de companii le va da cofondatorilor o imagine clară despre unde se poziţionează acum şi ce capacitate de creştere au, la care se adaugă capacitatea de care dispun pentru a convinge şi alţi investitori sau pe ce cei actuali să strângă capital suplimentar.

    Până acum, ROCA X a investit în total peste 2,1 milioane de euro în 10 start-up-uri, printre care se numără Beez, Feeel.health, yeParking, Feexers, Frisbo, MedicAI, Milluu, PatchAI şi BetMarkets.
    În total, până la finalul acestui an ROCA X va mai adăuga încă 20 de companii în portofoliu, iar planul pentru următorii doi ani este să ajungă la un portofoliu de 50 de companii, suma cumulată investită urmând să se ridice astfel la circa 13-15 milioane de euro.

    „Până la finalul acestui an putem ajunge la un portofoliu de 30 de start-up-uri. Am investit deja în 10, mai avem 10 în discuţii şi încă 10 în care urmează să investim până la finalul anului. Ca atare, putem atinge suma de 5,4 milioane de euro pe care ne-am setat-o ca etapă imediat următoare de creştere a capitalului. Practic, vrem să dublăm capitalul până la sfârşitul anului şi credem că până atunci vom putea investi toată diferenţa”, a precizat Andrei Cionca.

    În prezent, cofondatorii ROCA X se află într-o fază foarte avansată de a semna şi cu următoarele 10 start-up-uri, dintre care şapte sunt din România.

    „Suma angajată până acum în aceste 10 start-up-uri noi este mai mare decât capitalul pe care îl avem la dispoziţie în prezent – 3,2 milioane de euro (în condiţiile în care capitalul disponibil este 2,7 milioane de euro)”, a punctat el.
    ROCA X şi-a propus trei faze de creştere, prima fiind strângerea banilor, pe care deja i-au alocat în investiţii în 20 de start-up-uri.
    „În a doua fază încercăm ca pe baza acestor investiţii deja făcute în 20 de companii să trecem la următoarea etapă, în care să ajungem la un portofoliu de 35 de companii, din care 5-6 să fie la a doua investiţie din partea noastră”, a explicat Andrei Cionca. „Iar în a treia fază vom avea 50 de companii în portofoliu, din care 5-6 vor fi investiţii de tip follow-on, iar 1-2 se vor afla la a treia investiţie din partea noastră”, a completat el.

    Pentru investiţiile de tip follow-up, în care ROCA X va face a doua investiţie, valoarea finanţării se va situa la 300.000 euro, iar în cazul celei de-a treia runde de investiţii, valoarea finanţării va creşte la 500.000 euro în medie per start-up. „Considerăm că în prezent, în România, indiferent dacă este vorba de gestiune de fonduri europene sau private, cum e cazul nostru, nu putem vorbi de mai mult de trei runde investiţionale duse de acelaşi vehicul pentru că deja devine o problemă de capital, valoarea tichetelor crescând foarte mult. Dacă o companie ajunge în acea fază, cu certitudine în a treia rundă investiţională ea nu se va adresa doar pieţei din România şi atunci şi jucătorii implicaţi vor fi mult mai mari, iar tichetele vor fi mult mai mari.”

    Până acum, ROCA X a făcut o singură investiţie de tip follow-on, în start-up-ul local Beez, care a obţinut recent o finanţare de 1,2 milioane de euro. ROCA X investeşte de obicei împreună cu fonduri de investiţii, până acum doar două din start-up-urile din portofoliu fiind strict pariurile sale – Feeel.health şi yeParking. „Am făcut deja prima rundă de follow-on în cadrul companiei Beez, care şi-a şi dublat valoarea. Iniţial am investit la o valoare a companiei de 1,5 milioane de euro, iar acum la a doua rundă de investiţii am contribuit printr-un împrumut convertibil.”

    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF împreună cu Banca Transilvania şi casa de avocatură Stratulat & Albulescu, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. În cadrul emisiunii sunt invitaţi şi antreprenori sau investitori care îşi povestesc experienţa în business şi dau sfaturi start-up-urilor.
    Dacă aveţi un proiect de start-up tech scrieţi-ne pe adresa de mail zfitgeneration@zf.ro.

    Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19,00 sau accesează platforma www.zf.ro/zf-it-generation

  • Ecosistemul din gunoi

    Pe aceste deşeuri, artista ataşează mici sculpturi pe care le pictează în culori vii, făcând să pară ca şi cum diverse plante şi vieţuitoare şi-au ales sticla sau recipientul drept casă, formând un mic ecosistem. Ideea pe care artista susţine că doreşte s-o transmită este cea a relaţiei dintre om şi natură, precum şi faptul că natura are capacitatea de regenerare dacă oamenii reduc poluarea. 

  • Raiko Transilvania mai vrea bani de la investitori. Compania anunţă al doilea plasament privat pentru acţiunile sale

    Producătorul de sisteme pluviale cu capital polonez Raiko Transilvania intenţionează să organizeze un nou plasament privat pentru acţiunile sale înainte de finalul primului trimestru, capitalul obţinut urmând să fie direcţionat în principal către achiziţionarea de materiale şi bunuri pentru a creşte capacitatea de producţie şi vânzare.

    Operaţiunea se adresează în special investitorilor străini. Astfel, fondul de investiţii polonez Carpathia Capital, listat pe piaţa AeRO, s-a angajat deja să investească în al doilea plasament al Raiko şi va fi unul dintre investitorii principali în această tranzacţie.

    “Acţiunile Raiko vor fi vândute investitorilor într-un plasament privat, care este o ofertă adresată unui număr de maxim 149 de investitori individuali şi unui număr nelimitat de investitori instituţionali”, transmit reprezentanţii companiei.

    Aceasta va fi a doua operaţiune realizată de Raiko Transilvania pe piaţa de capital locală, după ce în iulie 2019 a vândut 1 milion de acţiuni noi într-un plasament privat şi a atras 1,05 mil. lei de la 29 de investitori de pe Bursa de Valori Bucureşti.

    Casa de brokeraj Tradeville va asista Raiko în derularea ofertei şi, ulterior, la listarea acţiunilor pe piaţa AeRO a Bursei de Valori Bucureşti.

    Pe fondul succesului primei runde de finanţare care a avut loc în iulie anul trecut, pentru anul 2019 conducerea estimează venituri de 5 mil. lei, plus de 22% faţă de 2018, şi un profit brut de 260.000 lei, o creştere de aproximativ 60% faţă de rezultatul anului 2018.

    În urma listării acţiunilor Raiko, care se vor tranzacţiona sub simbolul RKOT, compania intenţionează să distribuie dividende sub formă de acţiuni către acţionari, folosind o parte din profiturile reţinute din anii 2018 şi 2019. Propunerea pentru rata de alocare a acţiunilor gratuite pentru fiecare acţiune deţinută va fi făcută imediat ce vor fi publicate rezultatele financiare din 2019.  

    În 2020, compania se aşteaptă să genereze venituri de 5 mil. lei numai pe pieţele externe. Ţările în care RAIKO îşi va focusa expansiunea vor fi cele baltice, nordice, Republica Cehă, Rusia şi Ucraina. De asemenea, compania intenţionează să lanseze în următoarele luni o nouă linie de produse sub brandul AluRAIKO, care va include sisteme de jgheaburi cu 25 de ani garanţie şi care vor fi dedicate în principal proiectelor de restaurare. Alte planuri pentru 2020 includ lansarea unei linii de produse ecologice, printre care un sistem de jgheaburi care va permite reciclarea apei pluviale şi va promova economisirea apei pe toate pieţele de activitate, precum şi introducerea de ambalaje biodegradabile pentru toate produsele cu scopul de a deveni, în următorii ani, o companie cu zero deşeuri.

    Raiko este o companie românească înfiinţată în 2014 la Căpuşu Mare, judeţul Cluj, de Tomasz Kurcin, care deţine funcţia de Preşedinte al Consiliului de Administraţie. După închiderea celui de-al doilea plasament privat, Tomasz Kurcin împreună cu soţia sa, Katarzyna Wieszczek-Kurcin vor deţine un procent de 53% din companie, în timp ce free-float-ul companiei va fi de 47%. Odată ce va intra la tranzacţionare pe AeRO, Raiko va fi a doua companie cu capital majoritar polonez care va fi listată la Bursa de Valori Bucureşti, după fondul polonez Carpathia Capital listat pe piaţa AeRO din 2015.

    La sfârşitul anului 2018, Raiko avea o cotă estimată de 3,1% pe piaţa de jgheaburi din România, cu o creştere de 0,5% faţă de 2017. Valoarea totală a pieţei sistemelor de colectare a apei pluviale din România a fost estimată în 2018 la 40,89 milioane euro

     

  • Cramele Recaş a ajuns anul trecut la venituri de aproape 50 mil. euro şi şi-a consolidat poziţia de lider în piaţa vinurilor româneşti

    Compania „Cramele Recaş” şi-a continuat trendul ascendent din ultimii ani şi în 2019, iar  anul trecut, la nivelul întregului grup, cifra de afaceri consolidată înregistrată a depăşit 49 de milioane de euro, cu 4 milioane de euro în plus faţă de 2018, când, conform raportărilor Ministerului de Finanţe, prin realizările celei mai mari firme din grup, Cramele Recas SA, societatea s-a poziţionat pe primul loc în topul pieţei de vinuri din România, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii companiei.

    Extinderea companiei şi îmbunătăţirea proceselor tehnologice de producere a vinului au fost preocupări constante pentru „Cramele Recaş” şi în 2019. Investiţiile din fonduri proprii făcute în 2019 s-au ridicat la 4 milioane de euro, de altfel o sumă investită constant în ultimii 10 ani.  De la privatizarea companiei, în urmă cu mai bine de 20 de ani, şi până acum, numai în complexul de vinificaţie au fost făcute investiţii de aproximativ 30 de milioane de euro.

    Tot în 2019, capacitatea de procesare şi depozitare a crescut cu 3 milioane de litri, ceea ce a făcut ca în prezent compania să aibă o capacitate de procesare de 32 de milioane de litri pe an. În plus, capacitatea staţiei de epurare a fost dublată, de la 300 la 600 de mc/zi.
    Suprafaţa pe care „Cramele Recaş” cultivă vie a crescut anul trecut cu 30 de hectare, noul lot aflându-se la Izvin, în judeţul Timiş. Pe lângă asta, 135 de hectare au intrat pe rod, iar compania a obţinut din partea Bureau Veritas certificatul de producător vegan pentru toate vinurile din portofoliul intern şi extern, aliniindu-se în mod oficial trendului internaţional de bune practici care presupune oprirea completă a utilizării la Cramă a produselor şi derivatelor de origine animală în procesul de vinificaţie.

    Aproape 50% din vinul produs la Cramele Recaş este destinat exportului, iar în 2019 compania a reuşit să intre cu produsele proprii şi pe pieţele exotice din Japonia, Coreea de Sud şi Malaezia. Pentru 2020, producătorul de vinuri estimează o creştere a business-ului cu 15%. În prezent, Cramele Recaş se află în negocieri cu o firmă italiană pentru cumpărarea a 60 de ha de teren pe care urmează să cultive noi plantaţii viticole. Ele se vor adăuga celor 1.150 de ha din podgoriile Recaş şi Miniş, situate în judeţele Timiş şi Arad pe care compania îşi desfăşoară în prezent activitatea. Peste 25 de soiuri de struguri sunt exploatate anual aici, iar din ele se produc vinuri pentru cele 45 de mărci comerciale distribuite atât în ţară, cât şi în străinătate. Toate vinurile care poartă sigla Cramele Recaş sunt procesare şi îmbuteliate la cele mai înalte standarde de calitate internaţională.

    În ceea ce priveşte recunoaşterea internaţională a vinurilor de la Cramele Recaş, numai în anul 2018 producătorul bănăţean a obţinut 48 de premii şi distincţii acordate la competiţii de prestigiu ca Berliner Wein Trophy (Germania), Vinalies Internationales (Franţa), International Wine Challenge (Marea Britanie), Decanter (Londra), Japan Wine Challenge (Tokio) Concours Mondial de Bruxelles şi Mundus Vini (Meininger, Germania).