Tag: candidatura

  • Familia Simpson a prezis candidatura lui Donald Trump acum 16 ani – VIDEO

    Un episod al serialului Familia Simpson care a rulat acum 16 ani, pe 19 martie 2000, îl prezintă pe Donald Trump ca preşedinte al Statelor Unite, încercând să găsească soluţii pentru a reface economia americană.

    În respectivul episod, Bart Simpson îşi vede viitorul şi află că sora sa, Lisa, va ajunge la rândul ei preşedinte. Ea organizează o şedinţă în Biroul Oval pentru a încerca să repare ceea ce predecesorul ei, Donald Trump, a stricat.

    Lăsând gluma la o parte, creatorii serialului avertizează că subiectul ar trebui să fie un semnal de alarmă pentru cetăţenii Statelor Unite. Ideea cu Trump preşedinte a venit atunci când scenariştii încercau să creeze o lume în care totul ar merge cât se poate de prost, a explicat Dan Greaney celor de la The Hollywood Reporter.

  • Robert De Niro este din nou la muncă

    Producţia Warner Bros. Pictures ”Internul„ îi aduce împreună pe marile ecrane, din 25 septembrie, pe Robert De Niro şi Anne Hathaway într-o comedie scrisă şi regizată de Nancy Meyers.

    În ”Internul„, De Niro este Ben Whittacker, un bărbat de 70 de ani care descoperă că pensionarea nu este o decizie aşa minunată precum credea. Profitând de ocazia de a avea din nou activitate printre profesionişti, acesta candidează pentru un post de senior intern la un site de modă, înfiinţat şi condus de Jules Ostin (Hathaway).

    Pe lângă Robert De Niro şi Anne Hathaway, din distribuţia filmului mai fac parte Rene Russo, Anders Holm, Andrew Rannells, Adam Devine şi Zack Pearlman.

  • Clipul absurd de promovare al unui candidat canadian pentru alegerile naţionale

    Wyatt Scott este independet şi candidează pentru un loc de parlamentar. El “vrea să lupte pentru Canada” şi a realizat acest clip de promovare a campaniei sale. 
     
    Atenţie! clipul conţine dragoni, extratereştri, iar candidatul are super-puteri.
  • România şi-ar putea depune candidatura pentru organizarea Universiadei de vară din 2021

    “Asociaţia Student Sport şi Asociaţia Vasile Tomoiagă, în prezenţa preşedintelui României, domnul Klaus Iohannis, anunţă lansarea oficială a candidaturii României pentru desfăşurarea Universiadei de Vară 2021 în ţara noastră. Această lansarea precede depunerea memorandumului către Guvernul României, pentru găzduirea Universiadei de Vară din 2021”, se arată în comunicatul Asociaţiei Student Sport intitulat “Universiada de Vară devine proiect de ţară pentru România”.

    Lansarea oficială a candidaturii va avea loc în 10 martie, de la ora 17.00, la Aula Magna a Facultăţii de Drept, Universitatea Bucureşti, în cadrul unui eveniment în cadrul căruia vor lua cuvântul preşedintele Klaus Iohannis, foştii sportivi Nadia Comăneci, Andreea Răducan, Mihai Covaliu, dar şi Eric Saintrond, secretarul general al Federaţiei Internaţionale a Sportului Universitar (FISU).

    Conform comunicatului, pentru ca organizarea Universiadei la Bucureşti şi Cluj să devină posibilă este necesară susţinerea Guvernului României în vederea depunerii candidaturii de către Federaţia Sportului Şcolar şi Universitar (FSSU) şi achitarea taxei de înscriere în valoare de 10.000 de euro, până pe data de 31 martie 2015.

    România a primit în luna septembrie a anului trecut invitaţia oficială de a participa la procedura de depunere a candidaturii pentru organizarea Universiadei de Vară din 2021.

    Acest proiect este susţinut de mari foşti mari sportivi ai României precum Nadia Comăneci, Andreea Răducan, Sandra Izbaşa, Corina Ungureanu, Vasile Tomoiagă, Ivan Patzaichin, Elisabeta Lipă, Valeria Răcilă, Mihai Covaliu, Nicu Vlad, Alina Dumitru, Doina Melinte, Maricica Puică, Carmen Bunaciu, Andrei Iosep, Radu Cosmin, Alexandru Dedu, Narcisa Lecuşanu, Virgil Stănescu, Răzvan Burleanu, Miodrag Belodedici, Jean Vlădoiu, Monica Iagăr şi Elizabeta Samara.

    Universiada este o manifestare sportivă şi culturală adresată studenţilor organizată la fiecare doi ani într-o altă tţară pe baza unei proceduri de selecţie elaborată de FISU, fiind al doilea eveniment ca anvergură, după Jocurile Olimpice.

    Programul sporturilor Universiadei de vară include zece sporturi obligatorii (totalizând 13 discipline) şi până la trei sporturi opţionale. Disciplinele obligatorii sunt: atletism, baschet, scrimă, fotbal, gimnastică artistică, gimnastică ritmică, judo, nataţie, sărituri în apă, polo, tenis de masă, tenis, volei. La lista sporturilor obligatorii, se va adăuga taekwondo din 2017, iar din 2019 tirul cu arcul.

    România a organizat până acum o singură ediţie a Universiadei, în anul 1981, la Bucureşti, acesta fiind cel mai mare eveniment sportiv organizat vreodată în ţară. La evenimentul din 1981 au participat 2.930 de sportivi din 86 de ţări şi peste 200.000 de spectatori. În acel an, sportivii români au obţinut medalii la toate cele 10 discipline ale Universiadei şi au ocupat locul 2 în clasamentul final.

  • Sol Campbell vrea să candideze la primăria oraşului Londra

    “Vom vedea ce se va întâmpla. Trebuie să am mai multe discuţii (cu conducătorii Partidului Conservator)”, a spus Campbell pentru The Sun.

    În prezent primarul Londrei este Boris Johnson, mandatul său fiind valabil până în mai 2016.

    Sol Campbell, în vârstă de 40 de ani, s-a retras din activitatea de fotbalist în mai 2012.

  • Lansarea candidaturii lui Victor Ponta: Mândru că sunt mândru

    Motivele populare româneşti din stilistica materialelor electorale şi sloganul “mândri că suntem români” nu sunt însă doar pandantul proiectării “regimului băsist” drept “regimul care i-a umilit pe români”, ci fac apel la un ansamblu de percepţii dinainte de 1989 despre un rol geopolitic important al României, percepţii rămase necultivate cam de la chemarea din 2002 a preşedintelui Bush, între timp devenită desuetă, ca România să devină o punte între NATO şi Rusia.

    Aşa se explică punctele din “proiectul de ţară” asumat de Victor Ponta ca program electoral, unul mai ambiţios decât celălalt. Dacă Tăriceanu, înainte de criză, vedea România între primele 7-8 puteri economice ale Europei, Ponta propune acum ca România să ajungă între primele 15 ţări UE după criteriul competitivităţii economice şi între primele 40 la nivel global, urmând să se poziţioneze ca “economia de top a Europei Centrale şi de Est” (cu o creştere economică de peste 3% anual), hub tehnologic în Europa Centrală şi de Est, centru industrial est-european (dacă menţine o creştere industrială anuală de 9-10%), grânar al Europei, lider regional în energie şi furnizor de energie pentru vecinii săi, în special R. Moldova (în condiţiile în care România ar urma să ajungă până în 2019 a doua ţară independentă energetic din UE, după Danemarca) şi membră a zonei euro începând din 2019.

    Pentru politica externă, obiectivul este “consolidarea parteneriatelor strategice euroatlantice, în special a celui cu SUA”, însoţit de consolidarea relaţiilor cu statele influente la nivel regional (Polonia şi Turcia) şi de stimularea integrării europene a R. Moldova.

  • Lansarea candidaturii lui Victor Ponta: Mândru că sunt mândru

    Motivele populare româneşti din stilistica materialelor electorale şi sloganul “mândri că suntem români” nu sunt însă doar pandantul proiectării “regimului băsist” drept “regimul care i-a umilit pe români”, ci fac apel la un ansamblu de percepţii dinainte de 1989 despre un rol geopolitic important al României, percepţii rămase necultivate cam de la chemarea din 2002 a preşedintelui Bush, între timp devenită desuetă, ca România să devină o punte între NATO şi Rusia.

    Aşa se explică punctele din “proiectul de ţară” asumat de Victor Ponta ca program electoral, unul mai ambiţios decât celălalt. Dacă Tăriceanu, înainte de criză, vedea România între primele 7-8 puteri economice ale Europei, Ponta propune acum ca România să ajungă între primele 15 ţări UE după criteriul competitivităţii economice şi între primele 40 la nivel global, urmând să se poziţioneze ca “economia de top a Europei Centrale şi de Est” (cu o creştere economică de peste 3% anual), hub tehnologic în Europa Centrală şi de Est, centru industrial est-european (dacă menţine o creştere industrială anuală de 9-10%), grânar al Europei, lider regional în energie şi furnizor de energie pentru vecinii săi, în special R. Moldova (în condiţiile în care România ar urma să ajungă până în 2019 a doua ţară independentă energetic din UE, după Danemarca) şi membră a zonei euro începând din 2019.

    Pentru politica externă, obiectivul este “consolidarea parteneriatelor strategice euroatlantice, în special a celui cu SUA”, însoţit de consolidarea relaţiilor cu statele influente la nivel regional (Polonia şi Turcia) şi de stimularea integrării europene a R. Moldova.

  • Kelemen şi-a depus la BEC candidatura la Preşedinţie

    El a arătat că pentru campania sa cuvântul cheie va fi ”respectul” şi că vrea ”o Românie puternică”.

    ”Vreau o Românie respectată, o Românie puternică, o ţară respectată în Uniunea Europeană şi în această regiune. Eu cred că în acest moment avem toate pârghiile şi toate atuurile de a deveni o ţară puternică în această regiune şi o ţară care va avea un cuvânt de spus în Uniunea Europeană”, a spus liderul Uniunii.

    Acesta a menţionat că a adus la sediul Biroului Electoral Central peste 270.000 de semnături de susţinere a candidaturii sale.

    Kelemen a arătat că trebuie să existe un stat puternic, ceea ce înseamnă comunităţi puternice şi indivizi puternici, respectaţi.

    Pe de altă parte, el a menţionat că România are nevoie să investească în cultură, în educaţie, în cercetare şi infrastructură. El a spus că toate statele din UE şi nu numai care au asigurat prosperitate pentru cetăţeni, care au nivel de trai ridicat au investit în aceste domenii.

    ”România trebuie să fie o ţară care va reuşi în această competiţie. Noi vom milita pentru acest lucru, vom arăta cum ar trebui să arate România în concepţia noastră şi vom arăta şi problemele specifice ale comunităţii maghiare din România. Toate statele care sunt respectate, toate statelele care sunt puternice, pe parcursul secolului XX au rezolvat şi au găsit soluţii pentru problema majoritate-minoritate”, a declarat Kelemen.

    El a afirmat că toate regiunile istorice din România au o tradiţie bogată şi puternică şi că, într-o perioada în care UE se bazează foarte mult pe dezvoltarea regiunilor şi pe regiuni puternice, şi România trebuie să folosească acest atu, prin descentralizare, prin sublinierea identităţii şi caracteristicilor fiecărei regiuni.

    Pe de altă parte, Kelemen a spus că în România nu ar trebui să existe niciun subiect despre care să nu se poată vorbi în mod direct, liber şi transparent.

    Întrebat pe cine ar susţine în turul doi, el a evitat să dea un răspuns: ”Haideţi să ne concentrăm la primul tur. Avem tot timpul să luăm o decizie, dacă va fi cazul. Poate nu va fi cazul.”

  • Tăriceanu şi-a depus candidatura pentru prezidenţiale la BEC, cu 270.000 de semnături şi ambiţia de a intra în turul doi

    Tăriceanu a ajuns la Biroul Electoral Central în jurul orei 10.00 şi a aşteptat câteva zeci de minute ca reprezentanţii Biroului să îi înregistreze candidatura. El a fost însoţit de membrii partidului său, foştii liberali Radu Stroe, Mihai Stănişoară, Daniel Barbu, Cristian David.

    Mai mulţi simpatizanţi l-au aşteptat pe liderul PLR în faţa sediului Biroului Electoral Central, cu sloganuri gen ”Băsescu la puşcărie!”, ”Băsescu, judecat pentru ce-a furat” şi ”Jos Băsescu”, dar şi ”Tăriceanu, preşedinte”.

    ”Eu sunt până în decembrie orfan de preşedinte, vă aştept”, i-a spus un militant lui Tăriceanu. ”Mie mi-e ruşine cu puşcăriabilul care a fost”, a intervenit un altul.

    După ce a semnat documentele în faţa reprezentantului Biroului Electoral Central, Călin Popescu Tăriceanu a mărturisit că este pentru el un moment emoţionant, fiind prima dată într-o astfel de postură, de candidat la Preşedinţia României şi a adăugat că a fost un efort foarte mare din partea celor care l-au sprijinit.

    Tăriceanu a afirmat că, din păcate, o parte din semnăturile pe care le-a strâns în primă fază nu au putut fi folosite, deoarece erau sub sigla Partidului Liberal Reformator.

    ”Încă în justiţie trenează înregistrarea partidului şi de aceea o parte din semnături nu am putut să le folosim. Am depus peste 272.000 de semnături astăzi şi ne-am îndeplinit obiectivul”, a afirmat Tăriceanu.

    Potrivit acestuia, ceea ce contează mai departe este focalizarea pe mesajul pe care doreşte să îl transmită electoratului şi pe necesitatea ca România să facă nu numai o schimbare de regim, firească, după încheierea mandatului lui Traian Băsescu.

    ”Eu cred că România are nevoie de mai mult, are nevoie de un proiect de ţară, un proiect ambiţios care să o ducă pe locul pe care îl merită”, a precizat Tăriceanu, adăugând că proiectul său politic se intitulează ”România, a şaptea putere a Europei”. El a spus că doreşte să dea un mesaj ”clar şi de seriozitate, care să câştige încrederea electoratului”.

    Întrebat ce şanse crede că are în această cursă electorală pentru Preşedinţie, Călin Popescu Tăriceanu a declarat că sondajele îl arată favorit pentru turul întâi pe Victor Ponta şi consideră că liderul PSD este cel mai puternic contracandidat al său.

    Despre candidatul pe care îl va susţine, dacă nu va intra în turul doi, Tăriceanu a spus că este înconjurat de zeci de susţintători şi toţi nutresc aceeaşi ambiţie ca şi el, să inte în turul doi, astfel că alte planuri nu au.

    ”Nu are importanţă scorul, depinde şi de performanţa celorlalţi, fără îndoială. Cel mai probabil, aş spune că peste 20 de procente adunate vor fi suficiente, corelate cu evoluţiile celorlalţi contracandidaţi, ca să intru în turul doi”, a explicat Tăriceanu.

    Despre Elena Udrea, Tăriceanu a precizat că susţinerea preşedintelui Traian Băsescu pentru liderul PMP o face şi să câştige, dar şi să piardă.

    ”Ceea ce este deranjant şi, mai mult, este ilegal este modul în care actualul preşedinte se comportă, în dispreţul Constituţiei şi al legilor, care în mod normal îl obligă la o atitudine neutră şi echidistantă faţă de toţi actorii politici, iar, prin ceea ce face, demonstrează că zi de zi încalcă Constituţia”, a mai declarat Tăriceanu.

    Călin Popescu Tăriceanu şi-a mai exprimat speranţa că alegerile se vor desfăşura corect, precizând că ar fi dezonorant ca în România să asistăm la fraude în alegeri, cum se întâmplă în ţările din lumea a treia.

  • Meleşcanu, despre candidatura la prezidenţiale: Dacă aveţi răbdare, luni dimineaţă o să avem răspunsul – VIDEO

    ”Dacă aveţi puţină răbdare, luni dimineaţă o să avem răspunsul la toate. Dacă vor fi întrunite condiţiile, luni dimineaţă o să vă dau un răspuns”, a spus Meleşcanu, întrebat dacă se înscrie în cursa electorală pentru alegerile prezidenţiale din luna noiembrie.

    Întrebat dacă a strâns semnături pentru candidatură, Meleşcanu a precizat: ”Tocmai asta este problema”.

    Termenul de depunere a candidaturilor la alegerile prezidenţiale din noiembrie expiră în 23 septembrie.