BusinessMagazin

Tag: cablu

  • Unii aleargă după milisecunde, noi putem pava autostrăzile cu foie gras

    Cablul acela salva 100 de mile şi trei milisecunde din timpii de comunicare dintre cele două entităţi financiare. Trei milisecunde sunt, şi pentru editorialistul Krugman, dar mai ales pentru insul obişnuit, nimica toată, aşa că şi el, şi noi ne putem întreba: o merita oare? Se pare că da, pentru că din 2010 cel puţin alte două companii şi-au croit propriile reţele de date în zonă, legând cele două oraşe americane, iar timpii au scăzut de la 14,5 milisecunde la doar (acest doar e cumva ironic) 8,5 milisecunde. De ce toată această nebunie?

    Este vorba de tranzacţiile rapide care sunt făcute de computere, fără intervenţie umană, în fracţiuni de secundă. Cumpărări şi vânzări de active financiare făcute în milisecunde – am citit la un moment dat o poveste uluitoare despre această lume a ultratranzacţiilor, cu sume importante care îşi schimbă stăpânii în câtimi minuscule de timp şi în care apare câte o „criză„ la câteva secunde. Habar n-am dacă toată nebunia asta cu milisecundele şi miliardele de dolari e de bine sau de rău; mintea mea nu a lucrat cu astfel de termeni, aşa că pentru moment îmi pare mai mult o curiozitate.

    Tot în sfera infrastructurii şi tot un soi de curiozitate: la un moment dat am făcut nişte calcule legate de kilometrul românesc de autostradă, pentru un infografic. Şi am descoperit, cu oarece bătaie, că puteam acoperi kilometrul de autostradă Transilvania sau centura sud a Capitalei sau Comarnic-Braşov cu cinci centimetri de foie gras. Şi am socotit mărinimos, toată lăţimea de construit, nu doar benzile de circulaţie. Am vrut să repet cu icre negre şi cu foiţă de aur, dar m-am gândit că nu are rost. Ce relevanţă mai puteau avea doi centimetri de icre negre sau o pojghiţă de un milimetru de aur sau zece centimetri de blană de vizon?

    Ar fi fost tot un fel de curiozitate, ca tunelul de trei milisecunde, iar problema noastră nu sunt curiozităţile hăhăitoare, ci modul cum se cheltuiesc banii românilor. Ca să fiu corect, trebuie să spun că au făcut şi alţii calcule asemănătoare: de exemplu şoseaua construită de oligarhii lui Putin pentru a lega Soci de Krasnaia Poliana, pentru Olimpiadă, putea fi pavată cu 20 de centimetri de foie gras – deh, altă anvergură, altă corupţie!

    Cineva a râcâit de fapt centimetri de foie gras sau de aur sau de icre negre sau de poşete Vuitton de pe autostrăzile neconstuite. Şi spun astea în condiţiile în care statul român tocmai a atras 1,25 miliarde dolari, prin eurobonduri, a instituit un număr record de taxe, impozitează stâlpii construiţi în comunism şi tot nu-i ajunge. Şi întreb şi eu, gurmand, nu era mai bine cu foie gras în loc de asfalt?

    Ilustrez cu un peisaj de primăvară semnat de maestrul Constantin Piliuţă, într-o lume care nu are nevoie de fibră optică, centuri, autostrăzi şi nici măcar de foie gras sau caviar. 

  • S-au înmulţit abonaţii TV şi internet

    Rata de penetrare la nivel de gospodării a serviciilor de retransmisie TV a crescut cu 4 puncte procentuale, la 85,1%, iar rata de penetrare a serviciilor de retransmisie prin reţele de cablu este de 55,1%. La sfârşitul anului trecut, 62% din totalul abonaţilor erau din mediul urban, cei mai mulţi dintre ei, 81%, fiind abonaţi la cablu. În mediul rural, proporţia majoritară revine reţelelor satelit de tip DTH, 61% dintre utilizatori fiind abonaţi la acest tip de suport de retransmisie.

    “Serviciile de retransmisie a programelor în format digital îşi continuă creşterea şi în anul 2013, ponderea abonaţilor la aceste servicii în totalul numărului de abonaţi fiind, de asemenea, în creştere. Astfel, din totalul de 6,4 milioane de abonaţi la servicii de retransmisie, peste 3,7 milioane erau abonaţi la servicii în format digital, în creştere cu 7,4% faţă de anul 2012”, arată ANCOM.

    Numărul de conexiuni de acces la internet în bandă largă la puncte fixe a crescut cu 7% în 2013, la 3,8 milioane, 60% dintre acestea asigurând o viteză de transfer al datelor de peste 30 Mbps. Numărul total de conexiuni de acces la internet în bandă largă la puncte fixe a atins, la sfârşitul anului 2013, valoarea de 3,8 milioane, în creştere anuală cu 7%. Dintre acestea, aproximativ 3,5 milioane erau instalate utilizatorilor persoane fizice, în timp ce numărul de conexiuni instalate persoanelor juridice s-a menţinut constant, la 0,34 milioane.

    Tendinţa de creştere mai accentuată a numărului de conexiuni fixe instalate în mediul rural faţă de mediul urban s-a menţinut şi pe parcursul anului 2013. Astfel, din totalul de 3,8 milioane de conexiuni, aproximativ un milion erau instalate în mediul rural, înregistrând un avans de 13% faţă de anul 2012, restul de 2,8 milioane fiind instalate în mediul urban, în creştere anuală cu 5%.

  • AVIONUL DISPĂRUT: Speranţe minime de descoperire a cutiilor negre ale Boeingului 777

     Nava australiană Ocean Shield, care a plecat luni seară din Perth, este echipată cu o sondă de 35 de kilograme ataşată la capătul unui cablu, pentru a capta semnalele acustice transmise de cutiile negre.

    “În cel mai bun caz, baliza cutiilor negre rezistă aproape o lună înainte de a înceta să emită semnalele. Ne aflăm foarte aproape de acel moment”, a declarat Angus Houston, şeful centrului de coordonare a căutărilor care se desfăşoară în largul Australiei, cu participarea unor echipe din opt ţări.

    În acelaşi timp, 14 avioane se aflau vineri în continuare în misiune, încercând să descopere eventuale fragmente aparţinând avionului Boeing 777, în condiţiile în care niciun obiect nu a fost descoperit până în prezent.

    Imagini furnizate de sateliţi au surprins săptămâna trecută sute de obiecte plutind, însă ulterior s-a descoperit că niciunul nu aparţinea avionului dispărut.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Vodafone va prelua operatorul spaniol de cablu Ono, pentru 7,2 miliarde euro

     Preluarea va genera reduceri de cheltuieli de aproximativ 2 miliarde euro şi sinergii evaluate la 1 miliard de euro în privinţa veniturilor, potrivit unui comunicat publicat luni de Vodafone, transmite Bloomberg.

    Compania britanică va finanţa achiziţia din fonduri proprii şi linii de credit disponibile.

    Tranzacţia previne listarea la bursă a Grupo Corporativo Ono, aprobată săptămâna trecută de acţionarii companiei spaniole.

    Printre acţionarii Ono se numără fondurile de private equity Providence Equity Partners, CCMP Capital Advisors, Thomas H. Lee Partners şi Quadrangle Capital Partners. Cele patru fonduri deţin 54,4% din acţiunile operatorului spaniol de cablu.

    Vodafone a preluat anul trecut operatorul german de cablu TV Kabel Deutschland, într-o tranzacţie de 7,5 miliarde euro.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Primii doi furnizori de cablu TV din SUA vor să fuzioneze, într-o tranzacţie de 44 miliarde de dolari

     Fuziunea va fi cu siguranţă contestată de guvern, având în vedere că cele două companii au o cotă combinată de aproape o treime din piaţa de cablu TV din SUA.

    Comcast va plăti, în acţiuni, echivalentul a 159 de dolari pentru fiecare titlu Time Warner Cable, au afirmat sursele citate.

    La acest preţ, acţionarii Time Warner ar obţine un câştig de 18% peste cotaţia bursieră de la finele şedinţei de miercuri. Totodată, preţul oferit de Comcast este cu 70% peste cotaţia bursieră a Time Warner din luna mai a anului trecut, înaintea apariţiei primelor discuţii privind o posibilă preluare a companiei de către un rival.

    Comcast concurează pentru preluarea Time Warner Cable cu Charter Communications, companie sprijinită de miliardarul John Malone, care controlează grupul Liberty Global, prezent în Europa prin UPC.

    Charter Communications a oferit 132,5 dolari pe acţiune pentru Time Warner Cable.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • ANALIZĂ: Hotelurile şi restaurantele de la munte pierd peste 1 milion de euro pe zi pentru că nu ninge

     “Este extrem de rău. Un dezastru”, a declarat agenţiei MEDIAFAX George Copos, proprietarul a trei hoteluri şi al unei firme de transport pe cablu în Poiana Braşov.

    El spune că şi industria hotelieră, şi cea de transport pe cablu suferă din cauza absenţei turiştilor.

    “Din data de 15 decembrie nu am mai avut temperaturi cu minus. Pentru transportul pe cablu, în care am investit 17 milioane de euro, vom avea o nerealizare a bugetului de mai mult de jumătate. Şi la hoteluri am avut investiţii de peste 20 de milioane de euro, iar în luna ianuarie vom avea o scădere la jumătate a bugetului estimat iniţial. Totul este la jumătate”, a adăugat Copos.

    El spune că din cauza vremii calde, nu au putut funcţiona nici tunurile care produc zăpadă artificială.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • UPC România a înregistrat în primele 9 luni ale anului venituri în urcare, la peste 100 milioane de dolari

     Astfel, veniturile obţinute de UPC în România în perioada ianuarie-septembrie au urcat cu 6,6%, de la 97,1 milioane de dolari la 103,6 milioane de dolari, potrivit unui raport al Liberty Global, controlat de miliardarul american John Malone.

    De asemenea, grupul raportează încasări de 96,7 milioane de dolari în perioada analizată de la operaţiunile de televiziune prin satelit din Ungaria, Cehia, România şi Slovacia.

    În trimestrul al treilea, veniturile UPC România au avansat cu 11,5% faţă de perioada corespunzătoare a anului trecut, de la 31,1 milioane de dolari la 34,7 milioane de dolari. Încasările din servicii de televiziune prin satelit în cele patru state din Europa Centrală şi de Est se ridică la 33,4 milioane de dolari în perioada iulie-septembrie.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Viteze de transfer a datelor de până la 1 Gbps în reţeaua RCS&RDS, de la 1 noiembrie. Care sunt preţurile abonamentelor

     Preţurile abonamentelor vor fi de 49 lei şi, respectiv, de 59 lei, TVA inclusă.

    “Prin cele două abonamente, Digi Net Fiberlink 500 şi Digi Net Fiberlink 1000, RCS&RDS va furniza cele mai mai mari viteze de transfer al datelor pe piaţa românească”, a declarat, marţi, directorul de dezvoltare al RCS&RDS, Mihai Popoviciu.

    Abonamentele se adresează clienţilor persoane fizice şi companiilor în peste 150 de localităţi, în zonele urbane dar şi cele periferice şi rurale, ca urmare a investiţiilor continue în noi tehnologii şi în extinderile permanente ale reţelelor de fibră optică, a mai spus Popoviciu.

    În prezent, cea mai ridicată viteză de transfer a datelor este disponibilă prin intermediul reţelei UPC România, de 200 Mbps, serviciul fiind lansat la începutul lunii septembrie în 9 oraşe, ulterior adăugându-se încă cinci.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Serviciul TV care îţi ţinteşte telefonul prin intermediul televizorului

    Jean-François Fallacher, CEO al Orange România, explică raţiunea din spatele acestui pas.â

    LA JUMĂTATEA ANULUI TRECUT ORANGE – cel mai puternic operator de telefonie mobilă de pe piaţa locală – relua o discuţie internă mai veche: este oportună sau nu intrarea pe deja aglomerata piaţă a serviciilor TV? În 2008, când Romtelecom obţinuse în doar doi ani de la lansare aproape 600.000 de clienţi pe piaţa de TV satelit, răspunsul la care ajunsese boardul Orange la aceeaşi întrebare fusese clar: nu, pe piaţă nu mai este loc.

    De ce a fost răspunsul diferit anul trecut în condiţiile în care piaţa de servicii TV satelit nu doar că nu mai crescuse, ba chiar scăzuse, iar primii trei jucători din piaţă – prinşi într-o luptă dură pentru clienţi – continuau să fie într-un război al tarifelor care le-a erodat veniturile şi marjele de profit?

    Convins pe de o parte că Orange are şi avantaje din faptul că este ultimul venit pe această piaţă, Jean-François Fallacher spune că industria de comunicaţii şi entertainment se află în plin proces de schimbare, odată cu obiceiurile consumatorilor, iar cu o abordare diferită şi tehnologii mai noi faţă de competitori compania poate obţine astfel pe termen lung o poziţie mai solidă şi – cuvânt magic pentru un operator ale cărui venituri scad de patru ani şi jumătate – creştere.

     

    Unul dintre motivele care l-au determinat pe Jean-François Fallacher în vara lui 2012, la un an de la preluarea funcţiei de CEO al Orange, să pună din nou subiectul TV pe agenda echipei de top management era tendinţa vizibilă în rândul clienţilor de a  urmări din ce în ce mai des de pe smartphone-uri şi tablete, prin reţeaua de date a companiei, clipuri video şi transmisiile live ale unor posturi TV.

    AM PORNIT DE LA ACEST LUCRU ŞI AM VĂZUT CĂ UNELE CATEGORII DE CLIENŢI ÎNCEP SĂ CONSUME SERVICIILE DE TELEVIZIUNE DIFERIT, prin echipamente mobile. Pe de altă parte, am investit în licenţe şi am demarat dezvoltarea unei reţele 4G care – prin viteza ridicată şi stabilitate – reprezintă un mare avantaj pentru furnizarea de servicii video mobile„, explică şeful Orange. „Am analizat traficul de date mobile din reţeaua Orange şi am observat că peste 30% este utilizat pentru a accesa conţinut video (streaming). În România nu este doar un apetit mai mare pentru televiziune, ci şi o schimbare a modului în care oamenii percep TV-ul. Oamenii vor să vadă din ce în ce mai mult conţinut video pe tabletă, pe laptop, nu numai la TV.

    Chiar şi când sunt acasă, cu familia, ei vor să vadă un program, copiii alt program – observăm o schimbare în felul în care oamenii consumă televiziunea.„ De la întâlniri confidenţiale într-un cerc restrâns între câţiva oameni din echipa de top management, discuţiile s-au extins treptat implicând şi consultanţi externi precum Miroslaw Smyk, managerul care a condus în perioada decembrie 2007 – iunie 2010 expansiunea puternică a Romtelecom pe piaţa TV şi care la finele mandatului a rămas în România, unde a pus bazele unei firme de consultanţă.

    GENUL DE DECIZIE CARE NU SE IA DUPĂ O ÎNTÂLNIRE, DUPĂ O SINGURĂ ŞEDINŢĂ DE BOARD. Nu te trezeşti într-o dimineaţă şi spui – haide să lansăm Orange TV. Este rezultatul multor observaţii şi analize. Întrebarea imediată după decizia de a analiza serios această opţiune a fost: cum? Cum intri pe o piaţă nouă care este şi matură, precum cea de televiziune? Grupul nostru a făcut deja acest lucru în mai multe ţări, deci pentru noi, grupul Orange, nu este ceva nou. Este nou în România, dar nu şi în ţări precum Franţa sau Polonia. Am avut de asemenea ajutorul şi feedbackul colegilor din grup, care au adus know-how-ul şi experienţa lor în acest business.„

  • EXCLUSIV: Administraţia Naţională a Penitenciarelor are datorii de peste trei milioane de euro

     Reprezentanţii Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor au arătat, într-un răspuns transmis la solicitarea agenţiei MEDIAFAX, că ANP înregistra, la începutul lunii iunie, datorii totale în valoare de 14.800.000 de lei, adică aproximativ trei milioane de euro, în special către furnizori de alimente şi medicamente, benzinării şi furnizori de utilităţi.

    “Suma reprezintă datoriile curente ale sistemului penitenciar, datorii ce au fost achitate parţial în cursul lunii iunie din alocaţii de la bugetul de stat şi din venituri proprii”, au precizat oficialii ANP.

    Din suma datorată de Administraţia Naţională a Penitenciarelor, peste cinci milioane de lei sunt datorii la furnizori de utilităţi, printre care E.ON, Electrica, GDF Suez, Aquaserv, ENEL, dar şi la firmele de salubrizare Rosal şi Supercom.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro