BusinessMagazin

Tag: Buzau

  • Descoperire de excepţie în România! Nouă morminte vechi de 4.000 de ani au fost descoperite de arheologii români

    Nu este prima dată când arheologii descoperă vestigii importante în această regiune. Zona a prezentat interes şi în anii trecuţi, dar abia anul acesta lucrările au fost reluate, scrie Romania Insider.
     
    Mormintele descoperite recent aparţin oamenilor care trăiau în regiune în 2000 – 1600 î.e.n.
     
    Mihai Constantinescu, cercetător la Insitutul de Antropologie al Academiei, a precizat că „sunt unele morminte mai la suprafaţă care nu sunt foarte bine păstrate din cauza lucrărilor agricole si unele la adâncimi mai mari unde avem inventare foarte boghate.
     
    De regulă, fiecare mormânt are minimum trei vase. Apar şi piese de bronz, inele de buclă, folosite la prinderea părului după ce era împletit, brăţări, coloane de bronz care erau puse la gât, fusaiole, vase foarte frumoase, unicat pentru epoca bronzului în România, pe de o parte prin formă, dar şi prin păstrarea foarte bună a vasului. Am găsit un vas în formă de porumbel în care erau opt fragmente de oase de la picioarele de porc, folosit probabil ca jucărie pentru copii”.
     

  • CUTREMUR cu magnitudinea de 4,2 pe scara Richter în judeţul Buzău

    Seismul a avut loc la ora locală 02.50, producându-se la o adâncime de 139 kilometri.

    Este cel mai puternic cutremur din ultima perioadă după ce, pe 22 mai, în Vrancea, s-a înregistrat un seism cu o magnitudine de 3,7.

    Cel mai puternic cutremur înregistrat de la începutul anului a avut loc pe 8 februarie în Vrancea, seismul având magnitudinea 5 pe scara Richter.

  • Paradisuri româneşti care nu se bucură de notorietatea pe care o merită cu adevărat

    Platoul Meledic, aflat pe teritoriul administrativ al comunelor buzoiene Lopătari şi Mânzăleşti, face parte din Reţeaua Natura 2000. Chiar  în mijlocul acestei zone de o frumuseţe aproape ireală se află  Lacul Meledic (n.r.- sau “Lacul fără fund”, cum l-au denumit localnicii), respectiv un luciu de apă dulce format în masivul de sare. “Unic în lume, Lacul Meledic are aproape un hectar de luciu de apă dulce, în ciuda faptului că este aşezat pe un masiv de sare. În subteranul acestuia se află Peştera Şase Iezi  (n.r.- Peştera 6S Mânzăleşti)”, scrie pe site-ul Centrului de Informare Turistică Buzău.

    Peştera Topolniţa, a doua ca mărime din România şi a 17-a din întreaga lume, a fost declarată  monument al naturii şi rezervaţie speologică. Aflată la aproximativ 30 de kilometri de Drobeta Turnu Severin, uimitoarea cavernă sculptată cu măiestrie de râul Topolniţa şi de pâraiele Găurinţi şi Ponorăţ adăposteşte formaţiuni carstice unice şi extrem de spectaculoase, printre care şi “Pădurea cu lumânări” şi “Lacul de cleştar”.

     

    Podul lui Dumnezeu, aflat în comuna Ponoarele, judeţul Mehedinţi, a luat naştere în urma prăbuşirii tavanului Peşterii Ponoarele. Acesta este singurul pod natural din lume deschis traficului.

    Parcul Natural Porţile de Fier este considerat un autentic muzeu geologic în aer liber, patrimoniul ştiinţific fiind unic la nivel mondial. Printre comorile pe care le adăposteşte se află şi spectaculoasa rezervaţie naturală Cazanele Mari şi Cazanele Mici, unde munţii întâlnesc Dunărea. Primăvara, în această rezervaţie înfloreşte laleaua galbenă, o specie endemică unică în lume.

    Pitorescul sat Rimetea, din judeţul Alba, a fost propus pentru a fi inclus pe lista Patrimoniul Mondial UNESCO.  Interesant este şi faptul că versanţii abrupţi care înconjoară satul dau impresia că aici soarele răsare de două ori pe zi, după cum spun localnicii.

    Lacul de acumulare Vida, din apropierea localităţii bihorene Luncasprie, comuna Dobreşti, pare desprins din poveşti. Acest colţ de Rai din ţara noastră este supranumit “Paradisul de smarald”. Lacul are o culoare exotică, aşa cum doar în zonele tropicale mai întâlneşti. Tabloul de o frumuseţe ieşită din comun este completat de pădurea deasă care înconjoară lacul şi care se oglindeşte pe suprafaţă de 6 hectare, conferindu-i, în funcţie de anotimp, culori aproape ireale. În mijlocul lacului există un “vârtej”  spectaculos  care este, de fapt, un deversor de tip pâlnie, unic în lume, construit pentru evacuarea apei, atunci când plouă abundent.

    Cititi mai multe pe www.identitatea.ro

     

  • Paradisuri româneşti care nu se bucură de notorietatea pe care o merită cu adevărat

    Platoul Meledic, aflat pe teritoriul administrativ al comunelor buzoiene Lopătari şi Mânzăleşti, face parte din Reţeaua Natura 2000. Chiar  în mijlocul acestei zone de o frumuseţe aproape ireală se află  Lacul Meledic (n.r.- sau “Lacul fără fund”, cum l-au denumit localnicii), respectiv un luciu de apă dulce format în masivul de sare. “Unic în lume, Lacul Meledic are aproape un hectar de luciu de apă dulce, în ciuda faptului că este aşezat pe un masiv de sare. În subteranul acestuia se află Peştera Şase Iezi  (n.r.- Peştera 6S Mânzăleşti)”, scrie pe site-ul Centrului de Informare Turistică Buzău.

    Peştera Topolniţa, a doua ca mărime din România şi a 17-a din întreaga lume, a fost declarată  monument al naturii şi rezervaţie speologică. Aflată la aproximativ 30 de kilometri de Drobeta Turnu Severin, uimitoarea cavernă sculptată cu măiestrie de râul Topolniţa şi de pâraiele Găurinţi şi Ponorăţ adăposteşte formaţiuni carstice unice şi extrem de spectaculoase, printre care şi “Pădurea cu lumânări” şi “Lacul de cleştar”.

     

    Podul lui Dumnezeu, aflat în comuna Ponoarele, judeţul Mehedinţi, a luat naştere în urma prăbuşirii tavanului Peşterii Ponoarele. Acesta este singurul pod natural din lume deschis traficului.

    Parcul Natural Porţile de Fier este considerat un autentic muzeu geologic în aer liber, patrimoniul ştiinţific fiind unic la nivel mondial. Printre comorile pe care le adăposteşte se află şi spectaculoasa rezervaţie naturală Cazanele Mari şi Cazanele Mici, unde munţii întâlnesc Dunărea. Primăvara, în această rezervaţie înfloreşte laleaua galbenă, o specie endemică unică în lume.

    Pitorescul sat Rimetea, din judeţul Alba, a fost propus pentru a fi inclus pe lista Patrimoniul Mondial UNESCO.  Interesant este şi faptul că versanţii abrupţi care înconjoară satul dau impresia că aici soarele răsare de două ori pe zi, după cum spun localnicii.

    Lacul de acumulare Vida, din apropierea localităţii bihorene Luncasprie, comuna Dobreşti, pare desprins din poveşti. Acest colţ de Rai din ţara noastră este supranumit “Paradisul de smarald”. Lacul are o culoare exotică, aşa cum doar în zonele tropicale mai întâlneşti. Tabloul de o frumuseţe ieşită din comun este completat de pădurea deasă care înconjoară lacul şi care se oglindeşte pe suprafaţă de 6 hectare, conferindu-i, în funcţie de anotimp, culori aproape ireale. În mijlocul lacului există un “vârtej”  spectaculos  care este, de fapt, un deversor de tip pâlnie, unic în lume, construit pentru evacuarea apei, atunci când plouă abundent.

    Cititi mai multe pe www.identitatea.ro

     

  • Afaceristul din România care a ridicat o statuie in memoria unui fost angajat

    Nicu Dinu, administratorul Grupului Rotec, i-a ridicat o statuie unui fost angajat care a murit, în urmă cu câţiva ani, răpus de o boală necruţătoare.  Afaceristul susţine că inginerul Florin Octavian Dinu, fost şef de producţie, a fost un angajat model, un exemplu pentru toţi salariatii şi merită astfel o statuie .
     
     „Grupul statuar este pentru fostul nostru coleg Florin Dinu. Din păcate, Florin a pus mult suflet şi poate indirect şi-a afectat sănătatea şi a murit. Pentru mine a fost un şoc când a murit acest om tânăr, care şi sâmbăta, şi duminica era aici, împreună cu oamenii, şi care a vrut să facă ceva în viaţă şi cu viaţa lui.
     
    Era un mare artist, picta în timpul liber, a înţeles şi a ajutat oamenii foarte mult. Ulterior, m-am gândit ca în semn de respect şi mulţumire, pentru ca existenţa lui să fie mai departe printre noi, să fac ceva pentru el“, a declarat Nicu Dinu, director general al Rotec Buzău, pentru www. viatabuzaului.ro.
     
    Cel care a conceput lucrarea este talentatul artist plastic Bogdan Lefter. Statuia este construită integral din inox, are o înălţime de aproape 10 metri şi reprezintă „lupta omului cu obstacolele vieţii”. Statuia va fi instalată la intrarea în municipiului Buzău.

  • COD PORTOCALIU de ninsori până vineri dimineaţa. Vezi zonele afectate

    “În zona Carpaţilor Meridionali şi Orientali, ninsorile vor fi abundente, se va depune strat consistent de zăpadă, vântul va avea intensificări cu rafale de 60…70 km/h, iar pe creste peste 80…90 km/h, viscolind puternic zăpada şi reducând vizibilitatea. În zona joasă de relief a judeţelor Buzău şi Vrancea vor fi ploi importante cantitativ şi se vor cumula peste 50 l/mp”, informează Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM).

    O altă atenţionare cod portocaliu de ninsoare şi vânt va intra în vigoare joi la ora 18.00, fiind valabilă până vineri la ora 9.00, pentru zona Carpaţilor Meridionali şi Orientali dar şi pentru Moldova.

    “În cea mai mare parte a Moldovei vor fi precipitaţii predominant sub formă de ninsoare, local însemnate cantitativ, iar în zona de munte a judeţelor Harghita, Covasna, Braşov, Sibiu, Argeş, Dâmboviţa, Prahova şi Buzău va ninge şi se va depune strat de zăpadă, local consistent. Temporar, vântul va avea intensificări cu viteze de 50…60 km/h, iar pe crestele montane rafalele vor depăşi 70…80 km/h, viscolind zăpada”, mai transmite ANM.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • COD PORTOCALIU de ninsori până vineri dimineaţa. Vezi zonele afectate

    “În zona Carpaţilor Meridionali şi Orientali, ninsorile vor fi abundente, se va depune strat consistent de zăpadă, vântul va avea intensificări cu rafale de 60…70 km/h, iar pe creste peste 80…90 km/h, viscolind puternic zăpada şi reducând vizibilitatea. În zona joasă de relief a judeţelor Buzău şi Vrancea vor fi ploi importante cantitativ şi se vor cumula peste 50 l/mp”, informează Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM).

    O altă atenţionare cod portocaliu de ninsoare şi vânt va intra în vigoare joi la ora 18.00, fiind valabilă până vineri la ora 9.00, pentru zona Carpaţilor Meridionali şi Orientali dar şi pentru Moldova.

    “În cea mai mare parte a Moldovei vor fi precipitaţii predominant sub formă de ninsoare, local însemnate cantitativ, iar în zona de munte a judeţelor Harghita, Covasna, Braşov, Sibiu, Argeş, Dâmboviţa, Prahova şi Buzău va ninge şi se va depune strat de zăpadă, local consistent. Temporar, vântul va avea intensificări cu viteze de 50…60 km/h, iar pe crestele montane rafalele vor depăşi 70…80 km/h, viscolind zăpada”, mai transmite ANM.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum au reuşit trei antreprenori din Buzău să creeze o afacere foarte profitabilă. „A început mai mult ca o nebunie”

    „A început mai mult ca o nebunie: nu aveam nimic, ne-am propus să deschidem fabrica şi am închiriat un spaţiu undeva într-o localitate de lângă Buzău; acolo, cu bani împrumutaţi, nu foarte mulţi, am început să dotăm un mic atelier de prelucare sticlă – geam”, rememorează Florin Grosu începuturile afacerii Romvitrine în 1995, pe care o dezvoltă în continuare împreună cu asociaţii săi Claudiu Chircu şi Ştefan Coman.

    Dacă iniţial antreprenorii buzoieni se concentrau exclusiv pe producţia de mobilier din sticlă pentru magazine (de unde şi denumirea firmei), de câţiva ani au intrat şi pe nişa producţiei de mobilier premium de bucătării. În prezent, Romvitrine este formată dintr-o unitate de producţie în Buzău (rezultatul unor investiţii de 1,2 milioane de euro în hala de producţie şi utilaje) şi dintr‑un showroom la Bucureşti. Anul trecut, ritmul de vânzare a fost de cinci bucătării pe lună, la o medie de preţuri de 5.000 de euro pe bucătărie. Au ajuns astfel în 2016 la o cifră de afaceri de aproximativ 1,4 milioane de euro. 50 de angajaţi lucrează în prezent pentru compania buzoiană; dintre ei, 30 sunt angajaţi în producţie, iar 20 în proiectare şi showroom. Ţinta pentru anul acesta este ambiţioasă; şi-au propus să crească mai mult decât dublu: „Vrem să ajungem la cel puţin o bucătărie vândută zilnic”, descrie Florin Grosu planurile companiei.

    Anterior dezvoltării firmei, niciunul dintre cei trei asociaţi nu au avut vreun contact nici cu domeniul, nici cu antreprenoriatul: lucrau ca angajaţi, doi dintre ei la o firmă din Buzău care producea filtre de purificare a apei, iar un altul avea două camioane şi lucra ca transportator. Au sesizat însă oportunitatea dezvoltării unei afaceri în domeniu, în contextul în care la vremea respectivă comerţul înflorea, iar businessul cu amenajări de magazine avea cerere. „La momentul respectiv, fiecare întreprinzător îşi deschidea un magazin, îşi încropea nişte rafturi, iar apoi îşi dorea ca magazinul să arate mai bine; noi venisem cu soluţia aceasta de mobilier din sticlă, era o tendinţă în vogă atunci, destul de interesant.” Uitându-se în urmă, Florin Grosu îşi aminteşte cum investiţia iniţială însemna mai ales bani pentru material primă, pe care i-au obţinut datorită unui client: „I-am povestit noi ce putem face, el avea un magazin şi, cu greu, ne-a dat avans ca să putem face lucrarea, astfel că am avut un mic capital de lucru pe comanda respectivă. Am încasat şi am avut şi un adaos cu care am putut să mergem mai departe”.

    Cererea exista, astfel că firma şi-a crescut rulajele în primii doi ani de activitate; în 1997 însă, odată cu liberalizarea valutei, antreprenorii buzoieni s-au confruntat cu prima lor criză. „Marca germană şi dolarul american au crescut de mai mult de două ori într-o noapte, iar preţul geamului, materia primă pe care o foloseam, a crescut atunci de trei ori; era produs în ţară, dar avea preţul în dolari”, îşi aminteşte Florin Grosu unul dintre primele şocuri trăite. Şi‑au revenit treptat, prin participări la târguri; vizite la firme, astfel că „am reuşit să răzbatem în ceea ce priveşte mobilierul comercial”. Reuşiseră să negocieze un contract şi cu cel mai mare retailer de bijuterii de pe piaţa locală, B&B Collection, iar aportul adus de acesta în dezvoltarea companiei a fost consistent.

    În 2009, pentru companie venea cel de al doilea mare şoc: „Odată cu venirea crizei, partea de mobilier de magazine s-a prăbuşit; dacă ne luăm strict după ce s-a întâmplat atunci şi de ce am simţit în momentul acela, ne-am prăbuşit  cu 100%”, îşi aminteşte antreprenorul unul dintre cele mai dificile momente din istoria firmei. Dacă spre finalul lui 2008 funcţionau la capacitate maximă şi chiar nu făceau faţă comenzilor, la sosirea sărbătorilor de iarnă s-a prăbuşit totul. Piaţa imobiliară a picat în octombrie, iar în domeniul mobilierului criza a venit la final de an. „Dacă până atunci lucram la capacitate maximă, la începutul lui 2009 am stat două luni şi jumătate fără nicio comandă; nu făceam nimic; au fost discuţii legate de disponibilizare, oamenii plecau fără să le spunem noi, au simţit ei cum stau lucrurile.”

    Au reluat activitatea, deoarece „clienţii simţeau nevoia să mai deschidă anumite magazine pentru că se iveau locuri libere. Simţeau mallurile că au pierdut doi-trei clienţi şi căutau alţii. Astfel am găsit o mică portiţă şi am găsit câte ceva de lucru în 2009.” Totuşi, reprezentanţii magazinelor negociau foarte mult, iar dacă ei nu se adaptau preţurile cerute, alegeau un alt furnizor; astfel că a fost nevoie să-şi diversifice activitatea. „Banii puteau să vină de la persoane fizice care nu îşi puneau în acel moment problema crizei, chiar era o inconştienţă crasă, nici nu se gândeau că se întâmplă ceva în jurul lor. Câteva firme ştiau asta, băncile începuseră să disponibilizeze; am zis atunci să facem mobilă pentru acasă”, descrie Grosu oportunitatea sesizată la momentul respectiv.

    ul exportului.

  • Cum au reuşit trei tineri din Buzău să creeze o afacere foarte profitabilă. „A început mai mult ca o nebunie”

    „A început mai mult ca o nebunie: nu aveam nimic, ne-am propus să deschidem fabrica şi am închiriat un spaţiu undeva într-o localitate de lângă Buzău; acolo, cu bani împrumutaţi, nu foarte mulţi, am început să dotăm un mic atelier de prelucare sticlă – geam”, rememorează Florin Grosu începuturile afacerii Romvitrine în 1995, pe care o dezvoltă în continuare împreună cu asociaţii săi Claudiu Chircu şi Ştefan Coman.

    Dacă iniţial antreprenorii buzoieni se concentrau exclusiv pe producţia de mobilier din sticlă pentru magazine (de unde şi denumirea firmei), de câţiva ani au intrat şi pe nişa producţiei de mobilier premium de bucătării. În prezent, Romvitrine este formată dintr-o unitate de producţie în Buzău (rezultatul unor investiţii de 1,2 milioane de euro în hala de producţie şi utilaje) şi dintr‑un showroom la Bucureşti. Anul trecut, ritmul de vânzare a fost de cinci bucătării pe lună, la o medie de preţuri de 5.000 de euro pe bucătărie. Au ajuns astfel în 2016 la o cifră de afaceri de aproximativ 1,4 milioane de euro. 50 de angajaţi lucrează în prezent pentru compania buzoiană; dintre ei, 30 sunt angajaţi în producţie, iar 20 în proiectare şi showroom. Ţinta pentru anul acesta este ambiţioasă; şi-au propus să crească mai mult decât dublu: „Vrem să ajungem la cel puţin o bucătărie vândută zilnic”, descrie Florin Grosu planurile companiei.

    Anterior dezvoltării firmei, niciunul dintre cei trei asociaţi nu au avut vreun contact nici cu domeniul, nici cu antreprenoriatul: lucrau ca angajaţi, doi dintre ei la o firmă din Buzău care producea filtre de purificare a apei, iar un altul avea două camioane şi lucra ca transportator. Au sesizat însă oportunitatea dezvoltării unei afaceri în domeniu, în contextul în care la vremea respectivă comerţul înflorea, iar businessul cu amenajări de magazine avea cerere. „La momentul respectiv, fiecare întreprinzător îşi deschidea un magazin, îşi încropea nişte rafturi, iar apoi îşi dorea ca magazinul să arate mai bine; noi venisem cu soluţia aceasta de mobilier din sticlă, era o tendinţă în vogă atunci, destul de interesant.” Uitându-se în urmă, Florin Grosu îşi aminteşte cum investiţia iniţială însemna mai ales bani pentru material primă, pe care i-au obţinut datorită unui client: „I-am povestit noi ce putem face, el avea un magazin şi, cu greu, ne-a dat avans ca să putem face lucrarea, astfel că am avut un mic capital de lucru pe comanda respectivă. Am încasat şi am avut şi un adaos cu care am putut să mergem mai departe”.

    Cererea exista, astfel că firma şi-a crescut rulajele în primii doi ani de activitate; în 1997 însă, odată cu liberalizarea valutei, antreprenorii buzoieni s-au confruntat cu prima lor criză. „Marca germană şi dolarul american au crescut de mai mult de două ori într-o noapte, iar preţul geamului, materia primă pe care o foloseam, a crescut atunci de trei ori; era produs în ţară, dar avea preţul în dolari”, îşi aminteşte Florin Grosu unul dintre primele şocuri trăite. Şi‑au revenit treptat, prin participări la târguri; vizite la firme, astfel că „am reuşit să răzbatem în ceea ce priveşte mobilierul comercial”. Reuşiseră să negocieze un contract şi cu cel mai mare retailer de bijuterii de pe piaţa locală, B&B Collection, iar aportul adus de acesta în dezvoltarea companiei a fost consistent.

    În 2009, pentru companie venea cel de al doilea mare şoc: „Odată cu venirea crizei, partea de mobilier de magazine s-a prăbuşit; dacă ne luăm strict după ce s-a întâmplat atunci şi de ce am simţit în momentul acela, ne-am prăbuşit  cu 100%”, îşi aminteşte antreprenorul unul dintre cele mai dificile momente din istoria firmei. Dacă spre finalul lui 2008 funcţionau la capacitate maximă şi chiar nu făceau faţă comenzilor, la sosirea sărbătorilor de iarnă s-a prăbuşit totul. Piaţa imobiliară a picat în octombrie, iar în domeniul mobilierului criza a venit la final de an. „Dacă până atunci lucram la capacitate maximă, la începutul lui 2009 am stat două luni şi jumătate fără nicio comandă; nu făceam nimic; au fost discuţii legate de disponibilizare, oamenii plecau fără să le spunem noi, au simţit ei cum stau lucrurile.”

    Au reluat activitatea, deoarece „clienţii simţeau nevoia să mai deschidă anumite magazine pentru că se iveau locuri libere. Simţeau mallurile că au pierdut doi-trei clienţi şi căutau alţii. Astfel am găsit o mică portiţă şi am găsit câte ceva de lucru în 2009.” Totuşi, reprezentanţii magazinelor negociau foarte mult, iar dacă ei nu se adaptau preţurile cerute, alegeau un alt furnizor; astfel că a fost nevoie să-şi diversifice activitatea. „Banii puteau să vină de la persoane fizice care nu îşi puneau în acel moment problema crizei, chiar era o inconştienţă crasă, nici nu se gândeau că se întâmplă ceva în jurul lor. Câteva firme ştiau asta, băncile începuseră să disponibilizeze; am zis atunci să facem mobilă pentru acasă”, descrie Grosu oportunitatea sesizată la momentul respectiv.

    ul exportului.

  • Circulaţie îngreunată, în condiţii de ceaţă, pe mai multe drumuri din ţară

    Potrivit Centrului Infotrafic al Poliţiei, pe mai multe drumuri din judeţe precum Alba, Buzău, Bihor, Braşov, Cluj, Giurgiu, Gorj, Iaşi, Satu Mare, Teleorman, Suceava şi Vrancea circulaţia se desfăşoară îngreunat, în condiţii de ceaţă.

    Ceaţă este şi pe tronsonul kilometric 40 – 50 al Autostrăzii A2 Bucureşti – Constanţa şi 316 – 354 al Autostrăzii A1, între Sibiu şi Deva.

    Şoferii sunt sfătuiţi să circule cu viteză adaptată, să mărească distanţa în mers şi să folosească luminile de întâlnire împreună cu cele de ceaţă. Totodată, sunt sfătuiţi să folosească luminile de întâlnire ale autovehiculelor pe toate categoriile de drumuri, nu doar pe cele pe care există obligativitate în acest sens.

    În condiţii de ceaţă densă, trebuie folosite şi luminile de ceaţă.