BusinessMagazin

Tag: burse

  • Ce spune Avocatul Poporului despre eliminarea burselor sociale pentru elevii din mediul rural

    Decizia de a elimina bursele sociale pentru elevii din mediul rural care merg la liceu în altă localitate este pe cât de „surprinzătoare pe atât de nedreaptă”, afirmă Avocatul Poporului. Mai mult, ea a nu fost anunţată public de Ministerul Educaţiei, astfel cum avea obligaţia legală.

    Prin Ordinul ministrului educaţiei nr. 5379/2022 pentru aprobarea Criteriilor generale de acordare a burselor elevilor din învăţământul preuniversitar, au fost eliminate bursele de ajutor social acordate elevilor din mediul rural, care merg la liceu în altă localitate, arată Avocatul Poporului într-un comunicat remis luni presei.

    „Decizia de a elimina această categorie de burse sociale este pe cât de surprinzătoare pe atât de nedreaptă, având în vedere că ea afectează elevii din mediul rural care sunt nevoiţi să meargă în altă localitate la liceu, pentru că nu au în cea de domiciliu o astfel de instituţie de învăţământ. Mai mult, ea a nu fost anunţată public de Ministerul Educaţiei, astfel cum acesta avea obligaţia legală potrivit dispoziţiilor Legii nr. 52/2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică, republicată. În opinia Avocatului Poporului, prin eliminarea acestor burse se menţin şi se vor adânci inechităţile între elevii din mediul rural şi cei din mediul urban, ceea ce contravine chiar Proiectului România Educată care, la Capitolul III punctul 1 Valorile promovate prin sistemul de educaţi, evidenţiază în mod expres principiile care fac referire la echitate, după cum urmează:

    Sistemul de educaţie asigură şi respectă dreptul fiecărui elev de a avea şanse egale de acces şi de progres în educaţie, dar şi de finalizare a studiilor. Un obiectiv fundamental privind echitatea este reducerea decalajelor dintre oportunităţile de învăţare oferite grupurilor dezavantajate şi cele oferite majorităţii. Este asigurată participarea echitabilă a tuturor potenţialilor beneficiari la o educaţie de calitate, acordând atenţie sporită nevoilor individuale de învăţare. O prioritate o reprezintă reducerea decalajului dintre învăţământul rural şi cel urban. Sistemul este centrat pe cel care învaţă şi se adaptează la nevoile lui, astfel încât fiecare elev să îşi atingă potenţialul maxim”, transmite sursa citată.

    Avocatul Poporului subliniază că, indiferent de locul în care s-au născut, de situaţia economică a familiei sau de etnie, toţi copiii au dreptul la educaţie de calitate, iar acestora trebuie să le fie asigurate şanse egale la educaţie şi ulterior la acces pe piaţa muncii.

  • USR: Ministerul Educaţiei încearcă să facă economii pe spinarea elevilor

    Liderii USR arată că, din cele patru tipuri de burse: de performanţă (pentru olimpici), de merit (pentru elevii care învaţă bine), de studiu (pentru elevii fără posibilităţi materiale care îşi dau silinţa) şi sociale (pentru elevii sever deprivaţi material), rămân la Minister doar bursele pentru olimpici.

    „Pentru bursele de performanţă şi cele sociale, şcolile vor fi lăsate să se descurce singure şi să aleagă pe cine exclud, prin criterii pe care le vor decide singure. Aceste tipuri de burse vor fi, deci, supuse unor condiţionări suplimentare, în funcţie de numărul cazurilor excepţionale, raportate la numărul total de elevi, deci în mod clar discriminatoriu, inechitabil, de la o şcoală la alta. Nici măcar nu mai primesc bursă toţi elevii aflaţi în situaţii speciale (de performanţă sau de sărăcie)”, potrivit comunicatului de presă.

    „Spre deosebire de alocaţia de minor, care este un drept universal constituţional, prevăzut în Legea nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, bursa este un instrument al Ministerului Educaţiei, care ar trebui să fie gestionat la nivel de minister. Prin burse se asigură nu doar premierea performanţei, unde oricum e grav să transferi o sumă de bani care să ajungă doar pentru 5 burse într-o clasă de performeri de nivel înalt, dar mai ales accesul la educaţie prin asigurarea echităţii şi integrării copiilor care vin din familii defavorizate. Or, dacă acordarea unui număr insuficient de burse de performanţă e o nedreptate, acordarea unui număr insuficient de burse sociale în şcoli cu elevi proveniţi în cvasitotalitate din comunităţi dezavantajate reprezintă un dezastru social. Pur şi simplu, măsura aceasta va ucide definitiv orice şansă a unor copii de a mai veni la şcoală. Într-o ţară europeană, în 2022, acest lucru este total inacceptabil”, declară senatorul USR Ştefan Pălărie.

    Potrivit sursei citate, ministrul Educaţiei „aruncă bursele în responsabilitatea şcolilor, interpretând în stilul său toxic principiul, de altfel corect, al descentralizării: şcoala primeşte o sumă de bani, în funcţie de câţi elevi are în total, şi împarte după cum consideră acest fond de burse”.

    „Dacă este o şcoală dintr-o zonă defavorizată, cu mulţi elevi săraci… ghinion. Primesc doar unii, până când se termină banii alocaţi. Dacă, în schimb, la o şcoală de top sunt mulţi elevi performanţi, nu primesc bursă toţi, ci doar unii. A primi sau a nu primi bursă nu va mai depinde de performanţa elevului, de circumstanţele sale individuale, ci de cele trei criterii „obiective” promovate de ministrul Sorin Cîmpeanu: norocul de a te naşte în oraşul potrivit; norocul de a merge la şcoala potrivită; norocul ca şcoala să fie un bun administrator al resurselor”, se arată în finalul comunicatului.

  • XTB: Cum se reflecta pe burse tensiunile geopolitice dintre SUA si China in privinta Taiwanului

    Cum se reflectă pe burse tensiunile geopolitice dintre SUA şi China în privinţa Taiwanului, analizează Radu Puiu, Financial Analyst în cadrul casei de brokeraj pe burse internaţionale XTB România. 

    Anunţul privind o posibilă vizită a Preşedintei Camerei Reprezentanţilor a SUA, Nancy Pelosi, în Taiwan a agitat spiritele în ultimele zile şi a reprezentat unul dintre cele mai dezbătute subiecte ale săptămânii.

    În plus, greutatea acestui eveniment a determinat chiar şi mişcări pe bursele din Asia de Est.

    De ce o vizită, care, la prima vedere, este un eveniment diplomatic obişnuit a creat atâta agitaţie?

    Pentru a răspunde acestei întrebări trebuie să facem un scurt rezumat al relaţiilor istorice dintre Taiwan, China şi SUA.

    Controversa cu privire la rapoartele privind potenţiala vizită a lui Pelosi provine din politica „One China”, poziţia diplomatică în baza căreia SUA recunoaşte China şi dezideratul Beijingului, conform căruia Taiwan face parte din China. Această politică a guvernat relaţiile dintre SUA şi Taiwan în ultimii peste 40 de ani.

    În 1979, SUA a abandonat politica anterioară de recunoaştere a guvernului Taiwanului ca fiind cel al întregii Chinei, transferând în schimb recunoaşterea către guvernul de pe continent.

    Ca parte a acestei schimbări, SUA a întrerupt relaţiile diplomatice formale cu Taiwan, ambasada SUA din Taiwan fiind înlocuită de o entitate neguvernamentală numită Institutul American din Taiwan, dar care era o ambasadă de facto.

    În 1997, a avut loc o vizită în Taiwan a preşedintelui Camerei Reprezentanţilor din acel moment, Newt Gingrich.

    La fel ca vizita lui Pelosi, cea a lui Gingrich a enervat Beijingul.

    Dar, atunci, a fost mai uşor pentru Casa Albă să se distanţeze de Gingrich. Acesta era un politician republican care vizita Taiwanul din propria lui voinţă şi, în mod clar, nu în numele preşedintelui democrat de atunci, Bill Clinton.

    În cazul de faţă, scenariul este diferit deoarece Nancy Pelosi este membră a aceluiaşi partid ca şi preşedintele Joe Biden, iar China poate presupune că are „binecuvântarea” lui Biden, în ciuda comentariilor sale contrare.

    Întrebat pe 20 iulie despre părerile sale despre potenţiala călătorie a lui Pelosi, Biden a răspuns că „armata crede că nu este o idee bună în acest moment”.

    Marţi, Pelosi a vizitat Malaezia, după ce luni şi-a început turneul în Asia, în Singapore. Biroul ei a spus că va merge şi în Coreea de Sud şi Japonia, dar nu a menţionat o vizită în Taiwan, fapt ce a indicat intenţia de a oferi cât mai puţine detalii privind itinerariul în statul asiatic.

    O vizită a lui Pelosi, care este a doua persoană în linia de succesiune la preşedinţia SUA şi un critic de lungă durată al Chinei, ar avea loc pe fondul deteriorării relaţiilor dintre Washington şi Beijing.

    O vizită a unei persoane la fel de importantă precum Pelosi ar putea să fie văzută de Beijing ca o expresie subtilă a susţinerii americane pentru independenţa Taiwanului.

    Acest lucru este valabil mai ales după ce Biden însuşi a spus, în trei ocazii separate, că SUA ar veni în apărarea Taiwanului în cazul în care China ar invada insula.

    Acele declaraţii au subminat decenii de asigurări de la Washington că SUA va menţine o politică de ambiguitate strategică cu privire la cine controlează Taiwanul.

    Drept răspuns, China a făcut mai multe mişcări de trupe în apropierea insulei. Pe lângă avioanele chineze care au zburat aproape de linia mediană a strâmtorii Taiwan, care separă insula de China continentală, mai multe nave de război chineze au navigat în apropierea liniei de separare neoficiale în timpul zilei de luni.

    În oraşul Xiamen, din sud-estul Chinei, care se află vizavi de Taiwan şi găzduieşte o mare prezenţă militară, locuitorii au raportat marţi observarea unor vehicule blindate în mişcare.

    China consideră că vizitele oficialilor americani în Taiwan, o insulă autonomă susţinută de Beijing, trimite un semnal încurajator către tabăra pro independenţă din insulă.

    Washingtonul nu are legături diplomatice oficiale cu Taiwanul, dar este obligat prin legea americană să ofere insulei mijloace de apărare.

    Problema Taiwanului rămâne printre cele mai controversate în relaţiile dintre SUA şi China.

    Biden şi omologul său chinez, Xi Jinping, au discutat pe larg acest lucru în timpul unui apel telefonic de săptămâna trecută, care a durat mai mult de două ore.

    Preşedintele chinez Xi Jinping l-a avertizat pe preşedintele american Joe Biden că Washingtonul ar trebui să respecte principiul „One China” şi „cei care se joacă cu focul vor pieri din cauza lui”.

    Preşedintele Camerei Reprezentanţilor, Nancy Pelosi, a părăsit Taiwanul miercuri în jurul orei 13:00, ora României, marcând sfârşitul unei scurte, dar controversate opriri în insula pe care China o pretinde drept propriul teritoriu.

    În timp ce era acolo, democrata s-a întâlnit cu preşedintele taiwanez Tsai Ing-wen şi şi-a exprimat sprijinul pentru insula democratică.

    „Delegaţia noastră a venit aici pentru a trimite un mesaj fără echivoc: America este alături de Taiwan”, a spus Pelosi.

    După ce Pelosi a fost avertizată în mod repetat să nu viziteze Taiwanul, Beijingul a răspuns interzicând diverse importuri de bunuri taiwaneze în China, inclusiv biscuiţi, grepfrut şi macrou congelat.

    Ministerul de Comerţ al Chinei a întrerupt exporturile de nisip natural către Taiwan, iar armata ţării a început, de asemenea, să efectueze exerciţii în aer şi pe mare în jurul Taiwanului.

    Instituţia Vamală din China a susţinut că suspendarea importurilor de citrice a fost rezultatul „controlului dăunătorilor” şi „reziduurilor excesive de pesticide” şi a citat „prevenirea răspândirii pandemiei” ca motiv pentru suspendarea importurilor de fructe de mare.

    Cu toate acestea, interdicţiile sale anterioare asupra unor produse taiwaneze au coincis adesea cu perioadele de escaladare a tensiunilor.

    China a folosit adesea impunerea unor restricţii comerciale asupra unor aliaţi ai SUA drept modalitate de a „pedepsi” cea mai mare economie a lumii.

    Într-o întâlnire la Taipei, Tsai i-a mulţumit lui Pelosi pentru sprijinul acordat valorilor democratice şi a spus că s-a angajat să colaboreze cu SUA în ceea ce priveşte asigurarea securităţii în strâmtoarea Taiwan şi în regiunea Indo-Pacifică.

    China a avertizat în ultimele săptămâni că Pelosi nu ar trebui să viziteze insula, pe care Beijingul o consideră parte a teritoriului său.

    Reacţiile faţă de această vizită au fost în mare parte negative, acuzând iniţiativa americană.

    Fostul ambasador al SUA în China, Max Baucus, a spus într-un interviu separat că vizita lui Pelosi în Taiwan a fost o greşeală. Acesta a afirmat că evenimentul creşte tensiunile dintre China şi SUA într-un mod inutil.

    Pe de altă parte, Eurasia Group se aşteaptă ca reacţia Beijingului să fie „fără precedent, dar nu nesăbuită”.

    Cu toate acestea, exerciţiile Armatei Chineze sunt semnale clare de dorinţă de a transmite un mesaj.

    În prezent, nu este o criză şi şansa unui conflict armat rămâne foarte scăzută, conform Eurasia Group.

    Armata Chineză nu a interferat cu zborul lui Pelosi către Taiwan, dar exerciţiile sale planificate sunt menite „să descurajeze” SUA şi reprezintă un „avertisment serios” pentru Taiwan.

    Între timp, erodarea democraţiei din Hong Kong a subminat angajamentul Chinei faţă de ideea „o naţiune, două sisteme”.

    Principiul, care a permis Hong Kong-ului să-şi menţină sistemele economice, politice şi sociale în timp ce revenea în administraţia Chinei după sfârşitul stăpânirii britanice, a fost citat ca model de reunificare cu Taiwanul.

    Partidul Comunist Chinez intenţionează, de asemenea, să organizeze cel de-al 20-lea congres în următoarele luni, ceea ce face ca momentul să fie sensibil pentru o vizită în Taiwan a unei personalităţi politice americane de mare profil, precum Pelosi.

    Xi Jinping este aşteptat să caute obţinerea unui al treilea mandat la viitorul congres al Partidului Comunist Chinez.

    Se previzionează că oficialii chinezi de partid vor începe să pună bazele acestei conferinţe în săptămânile următoare, punând presiune asupra conducerii de la Beijing pentru a da dovadă de putere.

    Sondajele recente din Taiwan sugerează că majoritatea covârşitoare a taiwanezilor sprijină menţinerea status quo-ului, o poziţie împărtăşită de preşedintele Taiwanului, Tsai Ing-wen, care a spus: „Nu avem nevoie să ne declarăm un stat independent. Suntem deja o ţară independentă.”

    Acest fapt ne arată că sistemul actual este preferat de majoritatea populaţiei pentru că oferă stabilitate, „mulţumind” ambele tabere, SUA şi China, dar asigurând şi un grad de independenţă.

    Chiar dacă evenimentul este deja de domeniul trecutului, vizita a adus din nou în centrul atenţiei rolul critic al insulei în lanţul global de aprovizionare cu cipuri, aici aflându-se cel mai mare producător de cipuri din lume, Taiwan Semiconductor Manufacturing sau TSMC.

    Vizita controversată a făcut ca Pelosi să se întâlnească cu preşedintele TSMC, Mark Liu, într-un semn al importanţei critice a semiconductorilor pentru securitatea naţională a SUA şi al rolului esenţial pe care compania îl joacă în fabricarea celor mai avansate cipuri.

    Din punct de vedere istoric, pieţele tind să treacă destul de repede „peste” evenimente de acest tip şi se poate vedea că, astăzi, pieţele au început deja să revină destul de puternic.

    Acţiunile din Asia Pacific au reuşit să avanseze joi, după avansul de pe Wall Street şi pe măsură ce investitorii au „depăşit” tensiunile legate de vizita controversată a preşedintelui Camerei Reprezentanţilor din SUA, Nancy Pelosi, în Taiwan.

    Indicele Hang Seng din Hong Kong a crescut cu mai mult de 2% astăzi, în timp ce varianta tehnologică a indicelui, Hang Seng Tech a crescut cu 2,82%,

    Pieţele din China continentală au scăzut pentru două sesiuni consecutive, dar au crescut uşor joi. Shanghai Composite s-a apreciat cu 0,8%.

    Totuşi, nu trebuie să trecem cu vederea cu totul acest eveniment, deoarece, pentru China, pare să fi reprezentat „o jignire sau poate chiar o sfidare” destul de mare. Acest lucru ni-l arată decizia sa de a lansa astăzi o serie de exerciţii militare în şase zone din jurul Taiwanului, la o zi după vizita oficialului american.

    La scurt timp după începerea programată la 07:00 ora României, postul de stat CCTV din China a declarat că exerciţiile au început şi se vor încheia duminică la 07:00, ora României. Acestea ar include trageri reale asupra apelor şi în spaţiul aerian din jurul Taiwanului.

    Oficialii din Taiwan au spus că exerciţiile încalcă regulile Naţiunilor Unite, invadează spaţiul teritorial al Taiwanului şi reprezintă o provocare directă pentru navigaţia aeriană şi maritimă liberă.

    În plus, purtătorul de cuvânt al cabinetului din Taiwan a spus că site-urile Ministerului Apărării, Ministerului de Externe şi Biroului prezidenţial au fost ţinta unor atacuri cibernetice.

    Nu cred că Beijingul vrea ca şi criza economică să scape de sub control. Ei vor să trimită un mesaj puternic, dar, de obicei, nu iau decizii necalculate.

    O mare parte din aceste mesaje intenţionează să creeze agitaţie, teamă şi să sugereze că orice efort de a face mişcări către Taiwan, care nu sunt pe placul Chinei, vor aduce costuri şi riscuri substanţiale.

  • Bursele mondiale sunt pe cale să aibă cea mai bună lună de la sfârşitul anului 2020

    Bursele mondiale au crescut vineri, fiind pe cale să înregistreze cea mai bună lună de la sfârşitul anului 2020, în condiţiile în care creşterea economică din zona euro a depăşit aşteptările, dolarul s-a depreciat, iar traderii aşteaptă noi date din SUA şi perspectivele dobânzilor, scrie Reuters.

    După ce datele de joi au arătat că economia americană s-a contractat în al doilea trimestru, acţiunile au crescut, deoarece traderii au pariat că ratele vor creşte mai lent. Între timp, cifrele de vineri din zona euro au depăşit aşteptările, însă temerile legate de recesiune sunt din ce în ce mai mari, în condiţiile în care inflaţia din sectorul energetic continuă să muşte.

    Indicele MSCI World a crescut cu 0,3%, fiind pe cale să înregistreze un spor lunar de aproape 6%, cel mai bun din noiembrie 2020, susţinut de câştiguri ample pe pieţele europene, cu STOXX Europe 600 în creştere cu 0,9%.

    Acţiunile americane par să câştige la deschiderea şedinţei, cu contractele futures pentru S&P 500 şi Nasdaq în creştere cu 0,8% şi, respectiv, 1,1%, toţi ochii fiind aţintiţi asupra noilor date privind salariile şi preţurile de consum.

    În ciuda sfârşitului pozitiv de lună pentru acţiuni, Mark Haefele, director de investiţii la UBS Global Wealth Management, a declarat că investitorii ar trebui să fie prudenţi.

    O parte din îngrijorări au fost evidente pe pieţele bursiere asiatice în cursul nopţii, după ce Beijingul a omis să facă referire la ţinta sa de creştere a PIB-ului pentru întregul an, în urma unei reuniuni la nivel înalt a Partidului Comunist.

    Indicele MSCI al acţiunilor din Asia-Pacific cu excepţia Japoniei a scăzut cu 0,3%.

    Vestea din sesiunea precedentă că produsul intern brut al SUA s-a contractat cu 0,9% în ultimul trimestru, care se adaugă la o contracţie de 1,6% în trimestrul anterior, a cântărit asupra randamentelor obligaţiunilor ţării şi asupra dolarului, dar ambele au înregistrat o revenire parţială vineri.

    După ce mai devreme a cochetat cu teritoriul pozitiv, dolarul a scăzut cu 0,4% faţă de un coş de valute – dar totuşi se află încă pe drumul spre a doua lună de câştiguri.

    Aurul a cedat o parte din câştigurile sale timpurii pentru a se tranzacţiona în creştere cu 0,4% la 1.759 dolari pe uncie, ajutat de slăbirea dolarului.

  • Euro este pe punctul de a depăşi paritatea cu dolarul, acţiunile scad din nou

    Euro a fost deosebit de vulnerabil, având în vedere impactul unei creşteri continue a preţurilor la gazele naturale asupra economiei regionale şi a războiului din Ucraina, precum şi faptul că Banca Centrală Europeană a rămas în urma rivalilor în ceea ce priveşte creşterea ratelor dobânzii.

    Până la ora 0725 GMT, euro a scăzut cu 0,3%, la un minim de 1,0004 dolari, cel mai slab nivel din ultimii 20 de ani.

    Indicele dolarului a câştigat 0,3% la 108,48, în timp ce lira sterlină a atins un alt minim al ultimilor doi ani, iar yenul nu a fost departe de cel mai slab nivel din ultimele două decenii .

    Analiştii de la Mizuho au spus că mişcarea spre paritate se întâmplă pe fondul preconizatei recesiuni din zona euro. “Se pare că există puţine lucruri care să împiedice euro/dolar să spargă paritatea pe termen relativ scurt”, au scris aceştia.

    Pe pieţele de acţiuni, indicele Euro STOXX a scăzut cu 0,7%, în timp ce indicele german DAX a scăzut cu 0,8%, iar indicele britanic FTSE 100 cu 0,44%.

    Pieţele futures din SUA au indicat, de asemenea, o deschidere mai slabă.

    Cel mai larg indice MSCI al acţiunilor din Asia-Pacific cu excepţia Japoniei a scăzut cu 1,3%, ajungând la cel mai scăzut nivel din ultimii doi ani, în timp ce indicele japonez Nikkei a pierdut 1,8%.

    De asemenea, pe lista de îngrijorări a investitorilor se află şi faptul că un număr tot mai mare de oraşe chinezeşti, inclusiv centrul comercial Shanghai, adoptă începând din această săptămână noi restricţii privind COVID-19 pentru a ţine în frâu noile infecţii, după ce a fost descoperită o subvariantă Omicron foarte transmisibilă.

    Costul în creştere al energiei în Europa este, de asemenea, o temere majoră, în condiţiile în care cea mai mare conductă care transportă gaze naturale ruseşti către Germania a intrat în mentenanţă anuală, urmând ca fluxurile să se oprească timp de 10 zile.

    Investitorii se tem că oprirea ar putea fi prelungită din cauza războiului din Ucraina, ceea ce ar putea restricţiona şi mai mult aprovizionarea cu gaze naturale a Europei şi ar putea duce la recesiune economia zonei euro, aflată în dificultate.

    Contractele futures pentru petrolul Brent au scăzut cu 2,2%, la 104,73 dolari pe baril, în timp ce petrolul american West Texas Intermediate s-a situat la 101,53 dolari pe baril, în scădere cu 2,44%.

    Aurul a rămas stabil, preţul spot fiind 1.735 de dolari pe uncie.

    Preţurile criptomonedelor au scăzut, Bitcoin scăzând ultima dată cu 1,4%, la 19.670 dolari.

     

  • Companiile care au părăsit Rusia din cauza războiului, recompensate cu randamente mai bune la bursă

    O echipă de cerce­tători a monitorizat circa 1.300 de companii care au afaceri în Rusia şi care au ales să părăsească sau nu respectiva piaţă de la atacurile neprovocate lansate asupra Ucrainei pe 24 februarie.

    „Observăm că pieţele de capital răsplătesc companiile care au plecat din Rusia şi le sancţionează pe cele care au optat să rămână, în timp ce performanţa acţiunilor este corelată cu exitul de pe piaţa rusească, fenomenul fiind observat de-a lungul mai multor regiuni, sectoare şi companii, indiferent de mărimea celor din urmă“, se arată în studiul Şcolii de Management din cadrul Universităţii Yale.

    Companiile au fost organizate în cinci categorii: A – companii care au plecat imediat din Rusia, B – firme care şi-au încheiat temporar activi­tăţile, C – societăţi ce şi-au redus doar o parte din operaţiuni, D – companii care şi-au amânat investiţiile în Rusia şi F – firme care sfidează părerea generală a publicului şi aleg să rămână în ţară.

    Capitalizarea companiilor din prima categorie crescut de 3,96% şi 3,57% de la începutul conflictului armat până pe 8 aprilie, respectiv 19 aprilie. Între timp, evoluţiile firmelor din categoria B au atins 3%, respectiv 2,16% în aceleaşi intervale de timp, iar cele din categoria C au crescut cu 2,92%, respectiv cu 3,63%.

    În secţiunea D, societăţile au scăzut cu 2,2% până pe 8 aprilie şi cu 4,5% până în data de 19 aprilie, iar cele din clasa F au avut dinamici de minus 5,5%, respectiv 6,8%.

    Din data de 7 martie încoace, acţiunile multor companii care au refuzat să efectueze exit-ul din Rusia au suferit declinuri de 15% până la 30%, chiar dacă indicii de referinţă din respectivele pieţe au scăzut cu 2%-3%.

    Totodată, raportul a scos la iveală faptul că pierderile de active şi venituri generate de plecarea din Rusia au fost depăşite de creşterile înregistrate de valoarea de piaţă a companiilor, notând aici nume precum producătorii de bere Heineken, Carlsberg şi AB InBev, giganţii energetici Shell şi Exxon Mobil, cât şi banca franceză Société Générale.

    Activele celor şase companii au scăzut cumulat cu 14 miliarde de dolari, însă câştigurile de capital au ajuns împreună la 39 de miliarde de dolari.

     

  • Paradoxul din America: Bursele, în scădere continuă. Numărul de oferte muncă, în continuă creştere

    Indicele Nasdaq Composite, format în principal din acţiuni ale companiilor de tehnologie, a scăzut vineri cu 1,4% după o nouă sesiune de tranzacţionare, în timp ce S&P 500 a scăzut cu 0,6%. Randamentele de referinţă ale trezoreriei care susţin costurile la nivel global au crescut, scrie Financial Times, citat de ZF.

    Mişcările pieţei bursiere au însemnat că ambii indici au pierdut teren pe parcursul întregii săptămâni, fiecare înregistrând a cincea săptămână consecutivă de scăderi. Aceasta reprezintă cea mai proastă serie din iunie 2011 pentru S&P 500 şi din noiembrie 2012 pentru Nasdaq, când pieţele erau lovite de criza datoriilor din zona euro şi de consecinţele prăbuşirii financiare globale.

    Nivelul acţiunilor din această săptămână a fost marcat de creşteri puternice în unele zile, dar vânzări şi mai puternice în altele, deoarece investitorii nedumeriţi au încercat să se poziţioneze pentru a pune capăt politicilor monetare uşoare adoptate de băncile centrale în primii doi ani ai pandemiei.

    Vineri, Biroul de Statistică a Muncii din SUA a publicat un alt raport privind locurile de muncă, care a arătat că angajatorii americani au adăugat 428.000 de locuri de muncă în aprilie, depăşind prognozele de 391.000 de noi angajaţi. A fost al 12-lea raport de locuri de muncă la rând care arată o prognoză de creştere lunară de peste 400.000 locuri de muncă.

     

  • Putin le cere oligarhilor ruşi să să-şi retragă afacerile de pe bursele străine

    Liderul de la Kremlin a semnat un amendament la lege care cere companiilor ruse să-şi delisteze acţiunile din ţări străine, grăbind astfel un proces care a accelerat după ce Rusia a anexat Crimeea de la Ucraina în 2014.

    Această mutare i-ar forţa pe marii oligarhi, inclusiv pe cel mai bogat om din Rusia, Vladimir Potanin sau pe magnaţii oţelului Vladimir Lisin şi Alexei Mordaşov, să reconfigureze structura acţionariatului afacerilor pe care le deţin, în parte, poate, prin acţiuni din ţări străine care plătesc dividende în valută.

    Analiştii spun că Putin îi forţează astfel pe oligarhi să distrugă ce au construit în 30 de ani de libertate.

  • Bursele îşi revin spectaculos după ce investitorii au aflat că ar putea exista pace în Ucraina. Petrolul se ieftineşte. La Bucureşti indicele BET al bursei locale are plus 4,8%

    Acţiunile europene cresc puternic pe parcursul şedinţei de tranzacţionare de miercuri, precum 5% la Frankfurt, 4,9% pentru Paris, 3,4% pentru IBEX35, iar la Bucureşti indicele BET are plus 5%, în timp ce petrolul scade cu 2% în contextul unor aşteptări pozitive ale investitorilor pentru o întâlnire diplomatică între Rusia şi Ucraina.

    Peste Ocean, contractele futures arată un plus de 1,5% prin prisma indicelui Dow Jones, potrivit datelor agregat de ZF.

    Înainte de întâlnirea de joi dintre miniştrii de externe ai Rusiei şi Ucrainei, care va avea loc în Turcia, analiştii au analizat o aparentă dezgheţare a poziţiilor. Preşedintele Ucrainei, Volodymyr Zelensky, a declarat că nu mai face presiuni pentru aderarea la NATO, unul dintre motivele declarate de Rusia pentru invazia sa. Iar investitorii au reacţionat pozitiv.

    “Deşi aceasta nu este singura cerere a preşedintelui rus Vladimir Putin, este una majoră şi îi oferă cel puţin o “victorie” pe care o poate revendica pentru a salva aparenţele în cazul în care vrea să se retragă”, spune Marshall Gittler, şeful departamentului de cercetare a investiţiilor de la BDSwiss Holding, citat de MarketWatch.

    Pe de altă parte barilul de petrol Brent scade cu 2% la 120 de dolari la o zi după ce preşedintele americane Biden a anunţat că interzice importurile de ţiţei rusesc în SUA.

    La Bucureşti, toate cele 19 acţiuni din prima ligă bursieră sunt pe plus, cu creşteri de la 1,4% pentru Petrom, 2% pentru Electrica, la 5% pentru Conpet, 6% pentru One United, la 12% pentru TeraPlast şi 13% pentru Medlife. Tranzacţiile se ridică la circa 40 mil. lei, în scădere faţă de zilele precedente.

  • Noi runde de declin pe bursele americane: Dow Jones scade cu 1,6% după anunţarea sancţiunilor lansate împotriva Moscovei. S&P 500 şi Nasdaq se depreciază cu 1,2%, respectiv 0,8%

    Marii indici de pe Wall Street încep ultima şedinţă de tranzacţionare a lunii februarie cu o nouă serie de scăderi, declanşate de sancţiunile îndreptate de Statele Unite şi Uniunea Europeană împotriva Federaţiei Ruse.

    La aproape o oră de la începutul şedinţei de tranzacţionare de astăzi, indicele Dow Jones Industrial Average se deprecia cu 1,6%. S&P 500 şi Nasdaq, indicele giganţilor din domeniul tehnologiei, scădeau cu 1,2%, respectiv 0,8%, potrivit CNBC.

    În ultimele săptămâni, unele sesiuni de tranzacţionare de pe Wall Street au început în teritorii negative şi s-au încheiat cu creşteri semnificative, sentimentul general al investitorilor părând să se schimbe astfel în curs de câteva ore.

    De exemplu, pe 24 februarie, ziua invaziei ruseşti în Ucraina, principalii indici din Statele Unite au deschis pe minus cu 2%-3%, însă au reuşit să încheie ziua pe plus.

    Totuşi, dinamica de luni ar putea arăta diferit, iar bursele americane să închidă şedinţa pe minus.

    De asemenea, se poate observa că Nasdaq a început astăzi cu o scădere mai mică prin comparaţie cu ceilalţi doi indici, în contextul în care benchmark-ul marilor companii tech a oferit scăderi mai pronunţate în ultimele luni. De exemplu,în 2022, Nasdaq este pe minus cu 14%. Dow Jones şi S&P au scăzut în aceeaşi perioadă cu 8%, respectiv 9,7%.

    La ora redactării ştirii, preţul aurului creştea cu 1,5%, iar preţul petrolului american WTI afişa un avans de 4%, potrivit MarketWatch.