BusinessMagazin

Tag: bnr

  • Discuţie cu un corporatist: Când o să scadă dobânzile pentru că am văzut că Isărescu a zis că inflaţia va scădea de la 16% la 7%? De la 1.900 lei când am luat creditul, rata mi-a crescut acum la 3.000 lei şi nu mai pot! Când au crescut dobânzile, BNR şi băncile ne-au spus că e din cauza creşterii inflaţiei. Acum când inflaţia scade de ce nu scad şi dobânzile la fel?

    Miercuri, Mugur Isărescu, guvernatorul BNR a anunţat noua prognoză de inflaţie pentru acest an, care ar indica o scădere de la 16,4%, cât a fost anul trecut la 7%, adică o reducere la jumătate.

    https://www.zf.ro/banci-si-asigurari/bnr-prognozeaza-acum-o-inflatie-de-7-la-sfarsitul-anului-2023-21609198

    Dintr-odată celor care au luat credite în lei în anii anteriori şi au fost loviţi de explozia ROBOR-ului, care a crescut de 3 ori şi a IRCC-ului, care a crescut de 4 ori, le-a revenit puţin zâmbetul.

    După ce l-au auzit pe Isărescu că inflaţia o să scadă, imediat cred că şi dobânzile vor scădea. Sau se aşteaptă la acest lucru.

    Anul trecut, când dobânzile au crescut, explicaţia Băncii Naţionale şi a băncilor a fost că a crescut inflaţia. Pentru publicul larg şi mai ales pentru cel mai educat, lucrurile sunt simple. Dacă BNR se aşteaptă ca publicul să înţeleagă cum e cu inflaţia de pe partea ofertei, cum e cu inflaţia importată prin preţurile la energie, cum este cu inflaţia de bază se înşeală.

    Mai mult decât atât publicul nu întelege, şi până la urmă nu trebuie să înţeleagă pentru că nu este treaba lui, cum se calculează ROBOR-ul, ce sunt dobânzile de pe piaţa interbancară şi cum se calculează IRCC-ul. Asta este responsabilitatea Băncii Naţionale.

    Publicul ştie, pentru ca aşa i s-a spus de la BNR şi de la bănci, că dobânzile au crescut pentru că a crescut inflaţia, că preţurile au crescut din cauza războiului din Ucraina şi a preţurilor la energie.

    Acum când inflaţia urmează să scadă, după cum a anunţat Isărescu, că preţurile la energie au scăzut, pentru ca aşa au citit peste tot, oamenii se asteaptă ca şi dobânzile să scadă, adică să scadă ratele pe care trebuie să le plătească la bancă.

    Dacă la o inflaţie de 16% am ajuns cu IRCC la 5,71%, la o inflaţie de 7% IRCC ar trebui să scadă la jumătate, nu? Aşa calculează oamenii. De aceea declaraţia lui Isărescu privind scăderea inflaţiei a fost mai urmărită şi mai citită ca niciodată.

    Problema este că dobânzile nu vor scădea aşa de repede, aşa cum speră cei care au luat credite ipotecare şi imobiliare în anii anteriori. Mai mult decât atât dobânzile nu vor mai scădea la nivelurile din anii anteriori, o spun economiştii şi o spune chiar şi BNR.

    https://www.zfcorporate.ro/banci-asigurari/deloitte-cfo-summit-2023-cristian-popa-bnr-cred-ratele-cheie-vor-21623089

    În 2020, un an când BNR  a scăzut dobânzile ca să susţină economia afectată de pandemie, băncile au dat credite ipotecare/imobiliare de 15 miliarde de lei.  Atunci ROBOR-ul era de 1 şi ceva la sută, iar IRCC-ul a fost cotat între 2,44 şi 1,88% pe tendinţă de scădere.

    În 2021, băncile au dat credite ipotecare/imobiliare de 21 de miliarde de lei când ROBOR-ul era sub 2%, iar IRCC-ul a fost cotat între 1,25 şi 1,86%. În T4/2021, deci când încă era linişte, IRCC-ul a înregistrat cea mai scăzuta valoare de 1,08%. Atunci o dobândă efectivă pentru un credit ipotecar era de 3,1%, adică IRCC +marja băncii de 2%.

    În 2022, băncile au dat credite ipotecare/imobiliare de 23,8 miliarde de lei, maxim istoric, cea mai mare parte în primele 3 trimestre, atunci când  IRCC-ul era de 1,17-1,86%.

    https://www.zf.ro/banci-si-asigurari/romanii-au-luat-2022-credite-ipotecare-lei-euro-24-5-mld-lei-maximul-21602669

    Toţi cei care au luat credite în 2020/2021/2022, când dobânzile erau mici s-au trezit acum cu explozia ratelor.

    Într-un caz concret al unui corporatist,  de la 1.900 de lei, rata a ajuns acum la 3.000 de lei, iar remarca celui afectat a fost: Nu mai pot, a crescut prea mult!

    Băncile au vândut clienţilor un credit ipotecar cu o dobânda foarte bună, care putea fi platită, dar nu prea au discutat cu aceştia despre posibilitatea majorării dobânzilor şi cât ar avea de plătit dacă dobânzile cresc. Este adevărat că la vremea respectivă nimeni nu lua în calcul majorarea dobânzilor şi nici nu se arătau semne în aceast sens, cel puţin în 2020 şi 2021.

    Acum clienţii se simt înşelaţi şi de bănci, dar şi de BNR, pentru că nimeni nu le-a spus că dobânzile vor creşte, atunci când au luat credite, nu atunci când dobânzile deja au crescut.

    Explicaţiile legate de creşterea dobânzilor nu ţin, atunci când un client trebuie să plătească o rată care i-a crescut de la 1.900 de lei la 3.000 de lei.

    Acum toţi işi pun speranţa că această scădere a inflaţiei pe care a anunţat-o Isărescu va duce imediat şi la scăderea dobânzilor, deci implicit la scăderea ratelor pe care le au de plătit la bancă.

    Dar acest lucru nu se va întâmpla atât de uşor, iar oamenii vor deveni din ce în ce mai nervoşi pentru că le este greu să susţină aceasta creştere a ratelor, în condiţiile în care toate preţurile din viaţa de zi cu zi au explodat. Iar salariile nu prea au crescut, şi oricum dacă a fost o majorare ea a fost înghiţită imediat.

    Iar întrebarea celui cu care am avut această discuţie legată de declaraţia lui Isărescu privind scăderea inflaţiei, de reducerea puţin probabilă a dobâzilor, cel puţin anul acesta, a fost: Şi eu ce fac în continuare?

     

     


     

     

  • Poate este mai bine să iei un credit ipotecar acum, când dobânzile sunt mari şi poţi să-ţi testezi rezistenţa la plata unor rate mai mari

    Acum două săptămâni, o declaraţie a lui Alexandru Păunescu, director în cadrul Băncii Naţionale şi reprezentant al BNR în cadrul Centrului de Soluţionare Alternativă a Litigiilor Bancare, a stârnit rumoare. El a recomandat românilor să îşi amâne intenţia de a lua credite, cel puţin pentru 2023, având în vedere că suntem într-o perioadă tulbure. „Având în vedere că suntem într-o perioadă de dobânzi extrem de ridicate, recomandarea noastră pentru consumatori este să îşi amâne investiţia într-un imobil cu credit sau achiziţionarea unor bunuri de folosinţă îndelungată, măcar pe parcursul acestui an. Există situaţii în care oamenii care se calificau la un credit acum câteva luni, ca urmare a creşterii destul de însemnate a dobânzilor nu se mai califică. Mai bine să mai aştepte o perioadă. Dacă aş fi în locul consumatorilor nu aş face un credit în această perioadă, cel puţin pe parcursul anului 2023”, a spus el. La prima vedere toţi am fi de acord cu acest lucru. ROBOR-ul a crescut la 7,1%, în timp, ce IRCC-ul, dobânda de referinţă pentru creditele ipotecare este de 5,71%, iar de la 1 aprilie va creşte la 6 şi ceva la sută. Dacă adăugăm marja băncii de 2 pp, rezultă o dobândă efectivă de peste 9% pentru cei care au ca indice ROBOR, sau peste 8% pentru cei care au ca referinţă IRCC.

    Aceasta este situaţia statică. Dar dacă ar fi să credem prognoza BNR, care mizează pe o scădere a inflaţiei de la 15% în ianuarie la o inflaţie cu o singură cifră începând din al doilea trimestru, ne-am putea aştepta că şi dobânzile la lei vor scădea. De fapt, ROBOR a scăzut de la finalul anului trecut de la 8,2% la 7,1%. Pe piaţa monetară dobânzile s-au cam stabilizat, iar din partea a doua a anului analiştii cred că dobânzile de pe piaţă vor scădea. IRCC-ul, care se calculează pe baza dobânzilor efectiv tranzacţionate de pe piaţa interbancară, cel mai probabil va începe să scadă din iulie. De aceea, tocmai acum, când nu îţi vine să iei credit pentru că dobânzile sunt mari, este cel mai bine să iei credit. Dacă ai venituri suficiente, dacă banca îţi dă credit conform simulărilor pe care le face, atunci când dobânzile vor scădea vei începe să plăteşti mai puţin.  Acum un an şi jumătate, când IRCC-ul era la cel mai redus nivel, de 1,08%, toate băncile te îndemnau să iei credit ipotecar. Totul părea extrem de luminos. Numai că între timp a venit inflaţia peste noi, mai avem şi un război la graniţă, iar dobânzile au crescut spectaculos şi mult într-o perioadă redusă de timp. Aşa că mulţi s-au trezit că au luat un credit ipotecar/imobiliar cu o rată de 1.900 de lei pe lună, iar acum trebuie să plătească peste 3.000 de lei, având în vedere creşterea IRCC. Nu ştiu câte bănci au prezentat clienţilor cum ar arăta un grafic de rambursare dacă dobânzile efective – DAE – ajung la 8-10% de la 3-4%. Dacă băncile ar fi făcut simularea pe o dobândă mai mare, mulţi s-ar fi gândit de două ori dacă să se înhame sau nu la acest credit. Aşa că este mai bine varianta actuală, cu dobânzi mari, în care îţi testezi capacitatea de plată a unui credit, iar dacă te încadrezi ar putea să fie o decizie foarte bună luarea unui împrumut pentru achiziţia unui apartament. Când piaţa va simţi că lucrurile s-au liniştit şi că urmează scăderea dobânzilor, preţurile apartamentelor  vor creşte instantaneu, ceea ce va însemna în realitate o pierdere pentru client, pentru că a ratat să cumpere acel apartament la un preţ mai mic, cînd dobânzile erau mai mari. Salariul mediu a crescut anul trecut cu 13%, iar la o inflaţie de 16,4% nu este o mare tragedie în scăderea puterii de cumpărare. Când românii vor reveni la bancă pentru un credit ipotecar, preţurile la apartamente vor fi mai mari. De asemenea, dacă salariile cresc poţi să te încadrezi mai bine în plata ratei la bancă, pentru că principalul nu se schimbă. Aşa că părerea mea este că atunci când sunt dobânzile mari îţi testezi rezistenţa la credit şi capacitatea de rambursare, nu atunci când dobânzile sunt mici şi au unde să crească. Eu cred că nu ne vom mai întâlni curând cu un deceniu de dobânzi mici şi ultramici, aşa cum a fost în ultimii 10-15 ani. Aşa că ratele actuale de plată, cu dobânzi mai mari, reprezintă nivelul de referinţă pentru un client. Aşa că poate este mai bine să iei credit acum, cât dobânzile sunt mari, iar preţurile apartamentelor încă nu au început să crească. 

    Dacă ar fi să credem prognoza BNR, care mizează pe o scădere a inflaţiei de la 15% în ianuarie la o inflaţie cu o singură cifră începând din al doilea trimestru, ne-am putea aştepta că şi dobânzile la lei vor scădea. De fapt, ROBOR a scăzut de la finalul anului trecut de la 8,2% la 7,1%. Pe piaţa monetară dobânzile s-au cam stabilizat, iar din partea a doua a anului analiştii cred că dobânzile de pe piaţă vor scădea. IRCC-ul, care se calculează pe baza dobânzilor efectiv tranzacţionate de pe piaţa interbancară, cel mai probabil va începe să scadă din iulie. De aceea, tocmai acum, când nu îţi vine să iei credit pentru că dobânzile sunt mari, este cel mai bine să iei credit.

    (cristian.hostiuc@zf.ro)

  • Cristian Popa, BNR: Inflaţia cum a venit, aşa şi pleacă. Foarte important, asta nu înseamnă că preţurile vor scădea. Preţurile vor mai creşte, dar cu rate de creştere mai mici

    Cristian Popa, , membru în Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României (BNR), a spus, al Deloitte CFO Summit 2023, că inflaţia va scădea în 2-23, iar din trimestrul al treilea va ajunge la o cifră.

    „Inflaţia cum a venit aşa şi pleacă. Factorii exogeni care au dus inflaţia sus duc în mare parte şi în jos acum. Foarte important, asta nu înseamnă că preţurile vor scădea. Preţurile vor mai creşte, dar cu rate de creştere mai mici.”

    Deloitte România organizează astăzi, 15 februarie, cea de-a patra ediţie a Deloitte CFO Summit, conferinţa dedicată directorilor financiari.

    Ce a mai spus Cristian Popa la Deloitte CFO Summit 2023:

    Problema cu care omenirea s-a confruntat era că erau prea puţine bunuri. Suntem într-o situaţie nouă. Toate băncile centrale sunt conştientă că sursa principală a inflaţiei nu este cererea, pe care o controlează mai bine, ci oferta. Nu este ideal să ataci acest gen de probleme cu creşteri de dobândă, dar nu poţi să stai degeaba.

    Instrumentele de politică monetară nu au capacitatea de a rezolva şocurile de partea ofertei, însă ele încep să se amelioreze.

    Politica monetară este ca atunci când dai drumul la duş: durează până vine apa caldă, mai întâi vine apă rece. Începem să vedem rezultatele. Este un mix ce vedem acum: componentele exogene devin dezinflaţioniste.

    În trimestrul trei al acestui an ar trebui să vedem inflaţia la o cifră în România.

    Nu cred că ratele-cheie vor scădea prea curând. Când vorbim de dobânzile de piaţă, acolo se observă normalizarea lichidităţii, care este factorul principal din spatele evoluţiei ROBIR, care scade.

    La dobânzile de 0 şi 1% nu cred cp vom reveni curând, pentru că sunt schimbări structurale peste tot în lume. Dobânzile sunt o reacţie la inflaţie, dacă inflaţia coboară, coboară şi dobânzile.

    Situaţia este că atunci când cursul se apreciază, este considerat ca evoluţie pozitivă. Însă, când ai deficit de cont curent atât de mare, bineînţeles că această apreciere nu este neapărat de lăudat. Poate fi o preocupare, aş spune că trebuie atenţie. Cum prea multă depreciere strică, s-ar putea şi ca prea multă apreciere să strice.

    Nu vedem recesiune. Vedem mai degrabă un scenariu de reducere accelerată a ritmului de creştere.  Vedem de asemenea că piaţa muncii este tensionată.

     

  • Mugur Isărescu, guvernatorul BNR: Când ajungi la 10% din PIB cu deficitul de cont curent trebuie să ciuleşti urechile cu mare atenţie. Am mai avut în 2008 o astfel de situaţie

    Deficitul de cont curent de aproape 10% din PIB este “măricel”, însă deocamdată acest deficit este bine finanţat, în principal cu fluxuri care nu generează datorie, precum participaţii de capital, investiţii straine directe şi absorbţia de fonduri europene, a declarat Mugur Isărescu, guvernatorul BNR la conferinţa de prezentare a Raportuli trimestrial asupra inflaţiei.

    “Avem deficit de cont curent de aproape 10%, este măricel. Când ajungi la 10% cu deficitul de cont curent trebuie să ciuleşti urechile cu mare atenţie. Am mai avut în 2008 o asemenea situaţie. Deocamdată deficitul de cont curent este bine finanţat în principal cu fluxuri negeneratoare de datorie, participaţii de capital, investiţii străine directe şi absorbţia de fonduri europene. Avem o problemă de fond, deficitul structural fiind mare”, a explicat Isărescu.

    Deficitul de cont curent a fost în 2022 de 26,5 de mld. euro. Pe de altă parte, investiţiile străine au ajuns la 10,7 mld. euro, iar fondurile europene intrate în economie au fost de 7,8 mld. euro. Astfel, investiţiile străine, fondurile UE şi remiterile, care sunt în medie de 4 mld. euro/an, compensează deficitul de cont curent şi ţin cursul de schimb la sub 5 lei pentru un euro.

  • De ce cursul valutar nu creşte, cum ar justifica inflaţia dublă din România şi imensul deficit comercial? După ce au scăzut presiunile pe inflaţie şi pe creşterea dobânzilor la lei, acum principala problemă a lui Isărescu este cum să facă să nu lase cursul leu/euro să scadă

    Vineri, 10 februarie 2023, BNR a afişat un curs valutar de 4,9045 lei pentru un euro. Pe 10 februarie 2020, cursul valutar a fost de 4,7668 lei/euro, pe 10 februarie 2021 cursul a fost de 4,8744 lei/euro, iar pe 10 februarie 2022 cursul a fost de 4,9450 lei/euro. Deşo de trei ani suntem în criză, cursul valutar leu/euro aproape că nu s-a mişcat deloc.

    De luni bune, BNR face eforturi să ţină cursul valutar nu să nu crească, cum s-ar aştepta lumea, cum ar justifica creşterea inflaţiei, dar mai ales deficitul comercial imens raportat de România pentru anul 2022, de nu mai puţin de 34 de miliarde de euro, ci să nu scadă.

    Ca o dată istorică, în 2008, când am intrat în criză, deficitul comercial ajunsese la 23,9 miliarde de euro.

    Acest deficit comercial din 2022, rezultat al unor exporturi de 92 de miliarde de euro dar al unor importuri de 126 de miliarde de euro, se duce mai departe în deficitul de cont curent, care va fi publicat în următoarele zile pentru anul 2022, dar care va arăta un nivel extrem de îngrijorător, de peste 9% din PIB.

    După cum ar arăta anumiţi indicatori macro ai României – deficitul comercial, deficitul de cont curent, deficitul bugetar şi inflaţia, dublă faţă de Europa -, chiar ar fi trebuit să avem creşterea cursului valutar leu/euro, deci o depreciere a monedei naţionale, dar în schimb avem presiuni pentru scăderea cursului, deci aprecierea monedei naţionale.

    Dacă dăm timpul înapoi cu trei ani în urmă, în 10 februarie 2020, cu o săptămână înainte de izbucnirea oficială a pandemiei şi închiderea economiilor, cursul era cotat la 4,7668 lei pentru un euro.

    A venit pandemia, iar două-trei săptămâni BNR a vândut valută cu toate mâinile pentru a nu lăsa cursul să crească prea mult, având în vedere presiunile care erau atunci când lumea îşi scotea leii din bănci ca să-i schimbe în valută. De altfel, pe piaţa caselor de schimb au fost câteva zile în care cursul depăşise 5 lei pentru 1 euro la vânzare.

    După trei ani, timp în care am avut o pandemie, am avut apoi explozia preţurilor la energie, războiul militar din Ucraina, învierea inflaţiei – care a ajuns la cel mai ridicat nivel din ultimii 30-40 de ani în lumea occidentală, iar la noi la cel mai ridicat nivel din ultimii 20 de ani -, cursul valutar a crescut cu numai 2,88% (în 2021 am avut 0,6% având ca reper 10 februarie, în 2022 s-a înregistrat o apreciere de 0,8%).

    În cei trei ani – 2020, 2021, 2022 – inflaţia adunată în România a fost de 26,4%, iar în Europa a fost de 12,25%. Deci ar fi trebuit să avem o creştere a cursului de 14,15%.

    Dacă adunăm creşterile economice, în România am avut în trei ani o creştere cumulată de 6,7% iar în Europa de 3,01%, ar rezulta un avantaj în favoarea României de 3,7%. Dacă scădem acest avantaj din diferenţialul de inflaţie, rezultă 10,35%, cât ar fi trebuit să crească cursul, măcar să nu pierdem competitivitate. În schimb, avem o creştere a cursului de numai 2,88%, deci avem o supraapreciere a leului de 7,47%.

    Aceste cifre ar reclama o creştere a cursului valutar, dar presiunea este în sens contrar.

    De la finalul anului trecut, de când Banca Naţională a lăsat mai multă lichiditate în piaţă pentru ca Ministerul Finanţelor să aibă de unde să se împrumute iar băncilor să nu li se taie respiraţia, România a fost invadată de investitori de portofoliu cu miliarde de euro, pe care le-au schimbat în lei şi au cumpărat titluri de stat.

    Dacă în primele luni de la izbucnirea războiului din Ucraina investitorii de portofoliu, care speculează mişcările de curs valutar  şi de dobândă, şi-au retras banii având în vedere că suntem la graniţă cu războiul, ceea ce a creat mari probleme Ministerului de Finanţe în a găsi bani pentru finanţarea deficitului şi a datoriilor care ajungeau la scadenţă, acum investitorii au revenit pe piaţă să cumpere titluri de stat româneşti. Aşa se face că randamentul titlurilor pe 10 ani a scăzut de la peste 9% la 7,5% în prezent, iar ROBOR a scăzut de la 8,2% la 7,1%, cât a fost cotat pe 10 februarie. Această scădere de dobândă la titluri de stat şi la ROBOR a fost în contradicţie cu creşterea de dobândă de referinţă operată de Banca Naţională a Românei în acelaşi interval.

    Revenirea investitorilor de portofoliu are legătură şi cu îmbunătăţirea perspectivelor legate de evoluţia inflaţiei, în lume şi în România.

    În comunicatul de după şedinţa de politică monetară în care a păstrat dobânda de referinţă la 7%, BNR a anunţat că inflaţia va ajunge la o singură cifră cu două trimestre în avans faţă de estimările anterioare. Imediat, analiştii economici şi-au schimbat prognozele, ultimele date indicând o inflaţie în jurul a 8% pentru acest an faţă de 10-12% estimările anterioare. Chiar BNR avea o prognoză de 10,59% pentru 2023, dar asta înainte de ultimele evenimente. Săptămâna aceasta Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, va prezenta ultimele date legate de evoluţia inflaţiei şi ceea ce se întâmplă pe piaţa monetară şi valutară.

    Dacă Isărescu s-a luptat în ultimul an şi jumătate cu inflaţia şi cu creşterea dobânzilor la lei, acum se luptă mai mult cu cursul valutar, în sensul scăderii, nu creşterii lui, având în vedere miliardele de euro care intră pe piaţa titlurilor de stat, pe piaţa monetară din fondurile europene şi din investiţiile străine.

    Aşa se face că deşi avem o explozie a deficitului comercial şi a deficitului de cont curent, rezerva valutară a BNR nu scade, ci chiar creşte. În ultimii trei ani rezerva valutară a crescut cu 13,7 miliarde de euro, de la 32,9 miliarde de euro la 46,6 miliarde de euro. BNR cumpără valută de pe piaţă pentru a evita o apreciere şi mai mare a cursului valutar, dar asta înseamnă că injectează şi mai multă lichiditate în lei în piaţă, ceea ce ar contribui la scăderea mai mare a dobânzilor la lei, lucru pe care BNR ar vrea să-l evite ca să nu apară din nou presiuni inflaţioniste.

    Când dobânzile la lei vor mai scădea iar cele la euro vor creşte, pentru că Banca Centrală Europeană anunţă o nouă creştere a dobânzii de referinţă de la 2,5% la 3%, investitorii de portofoliu vor ieşi de pe piaţă repede, la fel cum au intrat, pentru că se anulează diferenţialul de dobândă între leu/euro şi leu/dolar.

    Atunci să vedem cum va evolua cursul valutar.

  • Cum se explică scăderea dobânzilor pe piaţa interbancară? ROBOR la 3 luni a coborât vineri la 7,11%, după decizia BNR de a menţine dobânda-cheie la 7%. Surplusul de lichiditate din piaţa interbancară influenţează scăderea dobânzilor, spun analiştii

    ♦ Excesul de lichiditate a urcat în ianuarie 2023 la un nivel record, depăşind 21 mld. lei ♦ Scăderea ROBOR în 2023 spre 7% a venit după ce în 2022 băncile „au cam sărit calul cu ROBOR“, ducând dobânzile peste 8% ♦ Deşi indicele ROBOR la 3 luni, folosit pentru calcularea dobânzilor variabile la creditele retail în lei luate înainte de luna mai 2019, precum şi de companii, scade spre 7%, rămâne peste valoarea IRCC, noul indice de referinţă pentru calculul ratelor la bancă la creditele noi ipotecare şi de consum acordate după luna mai 2019, care a crescut de la 1 ianuarie 2023 la 5,71%.

    Indicele ROBOR la 3 luni, folosit pentru calcularea dobânzilor variabile la creditele în lei contractate de populaţie înainte de luna mai 2019, precum şi pentru creditele companiilor în lei, a fost în ianuarie şi februarie 2023 pe o tendinţă preponderent de scădere, coborând spre 7%, potrivit datelor BNR. 

    Vineri cotaţia ROBOR la 3 luni a coborât la 7,11%, de la 7,14% joi, după ce BNR a decis să menţină dobânda-cheie la 7%, în condiţiile „descreşterii semnificativ mai alerte“ a inflaţiei şi a încetinirii progresive a economiei şi creditării.

    ­Comparativ, în 3 ianuarie 2023 indicele ROBOR la 3 luni era de 7,56%, iar pe 30 decembrie 2022 indicele era cotat la 7,57%. Nivelul maxim atins de acest indice în 2022 a fost de 8,21%, în luna octombrie 2022. Deşi indicele ROBOR la 3 luni, folosit pentru calcularea dobânzilor variabile la creditele în lei contractate de populaţie înainte de luna mai 2019, precum şi de companii, scade spre 7%, rămâne în continuare peste valoarea IRCC, noul indice de referinţă pentru calculul ratelor la bancă la creditele noi ipotecare şi de consum acordate după luna mai 2019, care a crescut de la 1 ianuarie 2023 la 5,71%.

    Evoluţia ROBOR este influenţată de mai mulţi factori, dintre care cei mai importanţi se referă la politica monetară a BNR, lichiditatea de pe piaţă, inflaţie şi politica fiscală.

    Valentin Tătaru, economistul-şef al ING Bank România, şi Frantisek Taborsky, EMEA FX & FI Strategist în cadrul grupului olandez ING, susţin că motivul principal al scăderii dobânzilor din piaţa interbancară a fost, fără îndoială, surplusul masiv de lichiditate care a atins maxime istorice în ianuarie, depăşind 21 mld. lei. ìAcest lucru depăşeşte cu mult estimările noastre iniţiale, care s-au apropiat oarecum de excedentul din decembrie de aproximativ 11 mld. lei, susţin analiştii ING Bank. Pe medie, ROBOR la 3 luni a scăzut faţă de decembrie cu aproape 50 de puncte de bază, tranzacţionându-se acum aproape de rata-cheie de 7%.

    Piaţa interbancară a început anul 2023 cu excedent de lichiditate record, de aproape 21,3 mld. lei, rămânând pe surplus, aşa cum a şi închis anul 2022, iar în luna ianuarie nu a fost nicio operaţiune repo şi niciun împrumut de urgenţă Lombard, după cum reiese din datele Băncii Naţionale. Lichiditatea revenise pe piaţa interbancară din noiembrie 2022, când surplusul a fost de aproape 5,5 mld. lei, după opt luni consecutive de deficite mari, atât în primăvară şi vară, cât şi în primele două luni de toamnă de anul trecut piaţa fiind secată de lichiditate. În decembrie 2022, surplusul de lichiditate urcase la peste 10,9 mld. lei.

    Suma depusă de bănci la BNR prin facilitatea de depozit a fost în ianuarie 2023 de aproximativ 21,3 mld. lei, cel mai ridicat nivel din ultimul deceniu. Valori mai ridicate ale depozitelor plasate de bănci la BNR prin această facilitate, de peste 30 mld. lei, au fost înregistrate în primul trimestru din anul 2012.

    Scăderea ROBOR în 2023 spre 7% a venit după ce în 2022 băncile Ñau cam sărit calul cu ROBORî, ducând dobânzile peste 8%, peste nivelul dobânzii-cheiedin 2022, dar şi peste nivelul dobânzii la facilitatea de creditare Lombard.

    Creşterea substanţială a indicelui ROBOR în 2022, peste 8%, în urma înăspririi politicii monetare determinate de explozia inflaţiei spre 17% a mărit tensiunea persoanelor fizice şi companiilor cu credite cu dobânda variabilă legată de acest indice şi a determinat românii să meargă la bancă şi să solicite diverse măsuri precum schimbarea indicelui de referinţă în IRCC, trecerea la dobândă fixă, refinanţări, suspendări de rate sau alte măsuri.

    După ce la începutul anului 2022 indicele era cotat la 3,02%, în luna iulie de anul trecut ROBOR la 3 luni a trecut de 7%, pentru ca în august să depăşească 8%, nivelul rămânând ridicat până la jumătatea lunii noiembrie 2022, când a început o uşoară tendinţă de scădere a indicelui, spre 7,6% în decembrie.

    După creşterea substanţială a ROBOR, până la 7-8%, la începutul lunii noiembrie Consiliul Concurenţei a început să descindă în birourile celor 10 bănci care cotează ROBOR-ul, începând o investigaţie legată de evoluţia dobânzilor la lei, însă ancheta poate să dureze câţiva ani. Investigaţia Consiliului Concurenţei la bănci din noiembrie, a venit după ce încă din vară, în luna august 2022, şi guvernatorul BNR Mugur Isărescu critica băncile au suprareacţionat şi au majorat artificial ROBOR-ul, mult peste dobânda-cheie şi peste rata Lombard. ìIndicele ROBOR din piaţa interbancară evoluează în general aproape de dobânda de politică monetară, însă timp de câteva luni acesta s-a decuplat, băncile <sărind calul> şi ducând ROBOR-ul mult peste rata-cheieî, spunea în august 2022 Isărescu.

    Şi seceta de lichiditate a împins băncile ìsă sară calul cu ROBOR-ulî, BNR înăsprind condiţiile de lichiditate pentru a determina băncile să împingă mai sus dobânzile la depozite. Comparativ, indicele IRCC, folosit în T4/2022 de bănci pentru calcularea dobânzilor la creditele noi luate începând din primăvara lui 2019, era cotat la 4,06%.

    Timp de mai multe luni din 2022, banca centrală a încercat să determine băncile comerciale să majoreze mai mult dobânzile la depozitele populaţiei şi firmelor, inclusiv prin restrâgerea lichidităţii din piaţa interbancară. Mai exact, BNR a decis să păstreze controlul ferm al lichidităţii din piaţa monetară, iar facilitatea de creditare (Lombard) este considerată instrumentul operaţional relevant în cadrul politicii de control ferm al lichidităţii. Când banca centrală vrea să ţină lichiditatea mai strâns şi nu mai organizează operaţiuni repo, băncile care au deficit de lichiditate sunt nevoite să se împrumute la Lombard, la dobânzi mai mari.

     

  • Cu ochii la scăderea „semnificativ mai alertă“ a inflaţiei, dar şi la încetinirea economiei şi creditării, BNR ţine dobânda la 7%

    BNR a oprit ciclul de înăsprire a politicii monetare, păstrând dobânda-cheie la 7%, după cum au anticipat analiştii, după o serie de 11 majorări consecutive.

    Perspectiva „descreşterii semnificativ mai alerte“ decât s-a anticipat anterior, a inflaţiei anuale şi scăderea la o cifră din T3, în timp ce economia „încetineşte  progre­siv“, ca şi creditarea, au determinat BNR să menţină dobânda la 7% la a doua şedinţă de politică monetară din 2023. Cele mai recente date şi analize indică o încetinire progresivă a creşterii economiei în trimestrele IV 2022 şi I 2023, atenţionează BNR.

    Banca centrală vorbeşte şi despre „decelerarea“ creşterii anuale a creditului acordat sectorului privat.

    În ianuarie 2023, rata-cheie fusese majorată de BNR cu 0,25 puncte procentuale, de la 6,75% până la 7% după cele opt creşteri operate în 2022.

    Scăderea inflaţiei în 2023 ar veni după ce în decembrie 2022 rata anuală a inflaţiei a scăzut uşor la 16,4%, de la 16,8% în noiembrie. BNR prognoza în noiembrie 2022 o inflaţie de 11,2% pentru 2023. La categoria incertitudini şi riscuri „considerabile“ atât la adresa perspectivei activităţii economice, cât şi a evoluţiei pe termen mediu a inflaţiei, BNR vorbeşte despre escaladarea războiului din Ucraina şi sancţiunile asociate, dar şi de politica fiscală, absorbţia fondurilor europene.

    O importanţă deosebită o au în actuala conjunctură deciziile de politică monetară ale Fed şi BCE, precum şi atitudinea băncilor centrale din regiune, inclusiv din perspectiva diferenţialului ratelor dobânzilor în continuă schimbare, precum şi a mişcărilor de capital.

     

  • Băncile din România sunt cele mai profitabile din Uniunea Europeană, de trei ori mai profitabile decâtîn Franţa sau Germania

    (Urmare din pagina 1)

     

    Din perspectiva concurenţei din sistemul banacar românesc, analistul economic este de părere că acest aspect nu oferă o explicaţie privind rentabilitatea capitalului. Pe de altă parte, o explicaţie privind profitul record consemnat de sistemul bancar în 2022 este decalajul care a avut loc între creşterea dobânzilor pe piaţa financiară la credite şi creşterea dobânzilor la depozite.

    „Băncile din România au avut un moment favorabil anul trecut pentru că a existat un decalaj între creşterea dobânzilor pe piaţa financiară la credite şi creşterea dobânzilor la depozite. Băncile din România au fost foarte bine capitalizate, cu bani suficienţi în rezerve încât nu trebuia să se omoare cu atragerea de noi depozite prin mărirea dobânzilor. Atunci, şi-au permis să întârzie mărirea dobânzilor, în timp ce dobânzile la credite, pe măsură ce BNR creştea dobânda de referinţă, acestea au crescut. Această diferenţă dintre momentul creşterii dobânzilor la credite şi momentul creşterii dobânzilor la depozite, care

    s-a întâmplat în a doua parte a anului 2022, a favorizat băncile. S-ar putea ca în acest an fenomenul să fie invers, dar din datele pe care le ştiu, nu sunt prea multe bănci care să fie disperate după depozite şi să fie gata să acorde dobânzi foarte mari“, a mai adăugat Aurelian Dochia.

    În ciuda pandemiei COVID şi a efectelor războiului de la graniţă, băncile din România au făcut profituri record în ultimii ani. La finalul lunii septembrie 2022, profitul net al sistemului bancar a fost de 7,6 mld. lei, un nivel record, în creştere cu circa 20% faţă de câştigul băncilor din perioada similară a anului 2021.

    Chiar şi BNR a recunoscut că ROE băncilor din România este cea mai mare din Europa.

    „Se observă că începând cu anul 2015, odată cu atenuarea costurilor riscului de credit asociate crizei financiare internaţionale din 2008, pro­fitabilitea sectorului bancar românesc a devenit con­sistentă. Consolidarea profitabilităţii începând cu anul 2015 a oferit sectorului bancar românesc resurse pentru întărirea sol­vabilităţii şi rezilienţei la şocurile potenţiale recente. Istoricul ultimelor decade evidenţiază însă o ciclicitate mai pronunţată a profitabilităţii în România comparativ cu cea din Uniunea Europeană sau zona Europei Centrale şi de Est de-a lungul ultimelor decade“, se menţionează într-o analiză realizată de Simona Ichim, Angela Pîslaru şi Claudia Voicilă, de la BNR, într-un Caiet de Studii publicat în luna august a anului 2022.

    În top 30 de ţări în funcţie de nivelul ROE, România rămâne pe prima poziţie, cu un nivel al ROE cu 3,2 punte procentuale mai mare la finalul lunii septembrie 2022, până la 19,5%, faţă de perioada similară din 2021.  La o distanţă relativ mică se află Slovenia cu un nivel al rentabilităţii de 18,9%, urmată de Grecia cu 15,9%, Cehia cu 15,2%, Norvegia cu 12,3%, Bulgaria cu 12,1%, Lituania cu 11,8%, Austria cu 11,6%, Suedia cu 11,3%, Croaţia cu 11,2%, Spania cu 10,6% şi Islanda cu 10,1%, potrivit datelor publicate de European Banking Authority (EBA).

    Începând cu Ungaria, nivelul ROE scade sub 10%. Astfel, doar Ungaria, Letonia, Slovacia, Estonia şi Blegia au înregistrat o rentabilitate a capitalului bancar între 9% şi 9,9%. La polul opus, ţările din clasament cu cele mai mici rentabilităţi sunt Danemarca şi Malta, care la finalul lunii septembrie 2022 aveau un ROE de -0,4%, respectiv -1,3%, urmate de Cipru cu 2,8%, Germania cu 4,7%, Luxemburg cu 6%, Franţa cu 6,2%, Polonia cu 6,8%şi Irlanda cu 6,9%.

    Comparativ cu rentabilitatea capitalului băncilor din Austria, Italia şi Franţa, ţări din care provin băncile mamă ale unor bănci mari din România, nivelul ROE este mai mare în România cu 7,9 puncte procentuale, 10,6 puncte procentuale şi respectiv 13,3 puncte procentuale.

  • BNR recunoaşte: băncile din România au un rol foarte redus la finanţarea investiţiilor. Doar 6% din investiţii în echipamente şi maşini se fac cu bani de la bancă

    „Aceste evoluţii impun o analiză mai riguroasă a politicilor economice şi o calibrare mai atentă a programelor guvernamentale, prin promovarea sectoarelor şi companiilor competitive sau care pot diminua vulnerabilităţile macroeconomice ale României“, susţine BNR.

    Creditele contractate de companii pentru maşini şi echipamente au înregistrat majorări importante de flux, dar acestea au o contribuţie modestă în finanţarea investiţiilor (6% în 2020, conform INS), majoritatea investiţiilor fiind finanţate din surse proprii (75%), susţine BNR.

    „Aceste evoluţii impun o analiză mai riguroasă a politicilor economice şi o calibrare mai atentă a programelor guverna­mentale, prin promovarea sectoarelor şi companiilor competitive sau care pot diminua vulnerabilităţile macroeconomice ale României“, se arată în cel mai recent raport al BNR asupra stabilităţii fi­nanciare.

    Pe de altă parte, volumul creditelor acordate pentru nevoile curente (finanţarea stocurilor şi credite de trezorerie) s-au majorat substanţial în 2022, ponderea acestor credite ajungând la 70% în totalul creditelor noi în primele nouă luni ale anului 2022, comparativ cu 67% în anul 2021, mai susţine BNR.

    Conform datelor băncii centrale, creditele noi corporate în euro au urcat în septembrie la 795 mil. euro (3,9 mld. lei), maximul istoric lunar din 13 ani, depăşind în premieră în ultimul deceniu creditele noi corporate în lei, de 2,8 mld. lei.

    Cumulat, creditele noi corporate în euro au ajuns în primele 9 luni din 2022 la un volum cumulat de echivalentul a 21,9 mld. lei (4,4 mil.euro), cu 74% peste nivelul din 9 luni/2021, în timp ce nivelul cumulat al creditelor noi corporate în lei a fost în primele 9 luni din 2022 de 31,5 mld. lei, cu circa 9% peste nivelul din ianuarie-septembrie 2021.

    Pe total, în primele 9 luni din 2022 companiile au luat credite noi în lei şi euro de 53,4 mld. lei, cu 29% peste volumul din 9 luni din 2021, de 41,3 mld. lei.

    Evoluţia economiei din prima parte a anului 2022 s-a realizat în condiţiile apelării într-o mai mare măsură de către companii la creditarea bancară, rata anuală de creştere a creditului acordat companiilor nefinanciare ajungând în septembrie 2022 la Ă25%, susţine BNR.

    Pe ansamblul primelor 9 luni/2022 creşterea economică din România a fost de 5%.

    România a înregistrat o creştere importantă a PIB în prima parte a anului 2022, pe fondul eliminării restricţiilor sanitare impuse de pandemia COVID-19 şi al evoluţiilor pozitive la nivel global, dinamica trimestrială fiind printre cele mai mari din UE19.

    Însă, izbucnirea războiului din Ucraina, criza energetică, tensiunile geopolitice şi deteriorarea balanţei externe au determinat o temperare în trimestrul al doilea, rata de creştere diminuându-se la 1,8% comparativ cu 5,1% în primul trimestru (modificări trimestriale, serii ajustate sezonier).

  • Avuţia imobiliară a românilor a făcut un salt de 11% în ultimul an, urcând la aproape 2.200 mld. lei (450 mld. euro) în 2022, nivel record al ultimului deceniu. Avuţia financiară: 690 mld. lei, mai puţin de un sfert din avuţia totală

    ♦ Faţă de nivelul de acum 10 ani, averea imobiliară a românilor a crescut cu circa 80% ♦ Activele financiare ale românilor reprezintă doar 24% din total (692 mld. lei) ♦ Avuţia netă a românilor, imobiliară şi financiară, a ajuns la finalul primului semestru din 2022 la 2.886 mld. lei (585 mld. euro), în creştere cu peste 10% faţă de S1/2021.

    Activele imobiliare ale ro­mânilor au continuat să crească, ajungând la fina­lul primului semestru din 2022 la aproape 2.200 mld. lei, un nivel record al ultimului deceniu, potrivit celor mai recente date ale Băncii Naţionale. Exprimată în euro, avuţia imobiliară a populaţiei ar fi de aproximativ 450 mld. euro, având în ve­dere cursul mediu de peste 4,93 lei/euro din 2022.

    Avuţia imobiliară a românilor a fă­cut un salt de 11% în ultimul an, ascen­siunea fiind influenţată în principal de majorarea preţurilor imobiliare (+8,5% în iunie 2022 faţă de iunie 2021).

    Un volum ridicat al activelor imo­biliare a mai fost înregistrat în 2008, de 1.860 miliarde de lei, nivelul exprimat în euro fiind atunci mai mare, de circa 500 de miliarde de euro, deoarece cursul mediu era de 3,68 lei/euro în 2008.

    Activele imobiliare continuă să aibă o pondere majoritară în avuţia netă a românilor, de circa 76%, pe fondul ratei ridicate de deţinere a imobilelor (95,8%, conform Eurostat).

    Avuţia imobiliară a românilor a trecut pragul de 1.000 miliarde de lei (peste 280 mld. euro) în urmă cu 15 ani, în 2006, atunci cursul de schimb mediu leu/euro fiind de 3,52 lei/euro. Doar în perioada pandemiei de COVID-19 acti­vele imobiliare ale populaţiei au crescut cu 233 mld. lei, respectiv cu 13,4%.

    Creşterea avuţiei imobiliare a româ­ni­lor de-a lungul timpului a fost influen­ţată şi de majorarea preţurilor (indicele de preţ imobiliar fiind în creştere).

    BNR a arătat că ascensiunea active­lor imobiliare indică rezilienţa pieţei imo­biliare, iar această situaţie se dato­rează în mare măsură legislaţiei care încurajează deţinerea de active imobi­lia­re mai degrabă decât (re)investirea în activităţi productive. Creşterea activelor imobiliare ale românilor a fost susţinută şi de bănci, creditarea ipotecară fiind în ascensiune.

    Faţă de nivelul de acum 10 ani, averea imobiliară a românilor a crescut cu circa 80%.

    Fondul locativ la nivelul României a depăşit 9 milioane de locuinţe.

    Cu toate că România înregistrează cea mai ridicată rată a deţinerii de imobile din Uniunea Europeană, persistă un grad crescut al inegalităţii de avuţie.

    În T2/2022, creditele ipotecare au înregistrat o creştere de 12%, iar cele de consum de 4,6% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.

    Majoritatea creditelor ipotecare acordate sectorului populaţiei (81%) în luna septembrie 2022 au avut drept destinaţie utilizarea în scop propriu. Totodată, circa jumătate din creditele ipotecare au fost acordate persoanelor fizice care au fost cumpărători de imobile pentru prima dată (49%, septembrie 2022).

    Fluxul cumulat pe 12 luni de credit nou ipotecar a ajuns la 19,2 mld. lei în septembrie 2022, în creştere cu 6% faţă de septembrie 2021. Acesta reprezintă aproximativ jumătate din volumul creditului nou. În structură, se poate observa o reorientare a populaţiei către creditele noi ipotecare standard. Acestea reprezintă 90% din totalul creditelor noi ipotecare în septembrie 2022, în creştere cu 22% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului anterior. Creditele noi de tip „Noua casă“ au marcat o scădere anuală de 50% în septembrie 2022, conform datelor BNR.

    În timp ce activele imobiliare au o pondere majoritară pe plan local, activele financiare ale românilor reprezintă mai puţin de un sfert din activele totale (în jur de 24%), ajungând în S1/2022 la 692 mld. lei (140 mld. euro). Comparativ, în zona euro activele financiare reprezintă circa 45% din avuţia populaţiei.

    „Activele financiare au marcat o rată anuală de creştere de 7% în prima jumătate a anului 2022 comparativ cu cea de 3% din decembrie 2021. Cea mai importantă pondere în activele financiare o au depozitele (31%, iunie 2022), în creştere cu 6,1% în termeni anuali. În structură, se observă o intensificare a realocării de monedă dinspre depozitele la vedere (engl. overnight) către depozite la termen în lei, în contextul majorării pronunţate a costului de oportunitate al deţinerii celor dintâi. Astfel, dinamica anuală a depozitelor la vedere a scăzut la 5,3%, în timp ce cea aferentă depozitelor la termen a crescut la 4,4% (septembrie 2022)“, se menţionează în raportul BNR.

    Cea mai importantă pondere în activele financiare o au depozitele (31%, iunie 2022), în creştere cu 6,1% în termeni anuali. În structură, se observă o intensificare a realocării de monedă dinspre depozitele la vedere către depozite la termen în lei, în contextul majorării pronunţate a costului de oportunitate al deţinerii celor dintâi, se arată în cel mai recent Raport asupra Stabilităţii Financiare publicat de BNR.

    Avuţia netă totală a populaţiei (imobiliară şi financiară) şi-a continuat traiectoria ascendentă (Ă10,4% în termeni anuali (iunie 2022), ajungând la 2.886 mld. lei (585 mld. euro).

    Totodată, raportul între datorii şi averea netă s-a menţinut relativ constant în ultimii doi ani. Economisirea populaţiei a înregistrat un ritm de creştere mai alert comparativ cu evoluţia din Raportul anterior.