Top 500. Iar ultimul brand mare, ca să vă daţi seama cât de mari sunt companiile, e Christian Dior. Valoarea brand-ului (subiectul clasamentului) se calculează cu algortimi care iau multe variabile în calcul. E vorba de venituri, cheltuieli, notorietate, tradiţie, oportunităţi. E un fel de valoare de piaţă mai simplu-zis.
IATĂ AICI TOPUL CELOR MAI PUTERNICE BRAND-URI ŞI CÂT COSTĂ FIECARE
Din estimările companiei, în piaţa motociclete de peste 500 cmc în România, un model din 3 este BMW Motorrad. A fost cel ami bun an din istoria mărcii pe piaţa locală şi al şaselea de creştere consecutivă, de când BMW Motorrad a preluat rolul de importator. În total au fost livrate 195 unităţi, o creştere de 27% faţă de anul precedent. Cel mai important model pe piaţa din România este R 1200GS Adventure cu 45 de livrări, urmat de R 1200 GS cu 36 de unităţi şi R 1200RT cu 27 de modele vândute.
Compania germană a vândut, la nivel global, mai multe motociclete şi maxiscutere decât oricând în istoria mărcii. Livrările au crescut cu 5,9% în comparaţie cu anul anterior. Până la finalul lunii decembrie, 145.032 de unităţi (anul trecut: 136.963 unităţi) au fost livrate clienţilor.
Cea mai importantă creştere a vânzărilor în 2016 a fost înregistrată pe pieţele din Europa. Cele mai importante creştere în ceea ce priveşte vânzările s-au înregistrat în Franţa, Italia, Spania şi Marea Britanie. Per total, aproximativ 7,5% mai multe motociclete şi maxiscutere au fost livrate clienţilor din Europa, inclusiv Germania, în comparaţie cu anul precedent. Piaţa din China, în special, continuă să aibă crească, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului anterior, livrările au crescut cu 52,7%, ajungând la 4.580 de unităţi.
Totuşi Germania rămâne cea mai mare piaţă pentru BMW Motorrad, cu vânzări de 24.894 de unităţi. BMW Motorrad a obţinut o creştere de 4,5% şi este lider de piaţă în ansamblu în Germania.
În 2016, BMW Group a obţinut cele mai bune vânzări ale sale din istoria companiei, al şaselea an consecutiv în care compania stabileşte un nou record al livrărilor, astfel că datorită celor trei mărci – BMW, MINI şi Rolls-Royce – îşi păstrează poziţia de lider global al constructorilor auto premium. După ce a înregistrat o creştere constantă a livrărilor de-a lungul anului, 2.367.603 automobile ale BMW Group au fost vândute în 2016, o creştere de 5,3% în comparaţie cu anul anterior. Creşterea internaţională se vede şi în România, explică Cristian Vlaşin, sales and business development manager, BMW Group România. „În mod tradiţional, România avea o evoluţie diferită şi un mix total diferit faţă de alte pieţe. Diferenţele în cauză tind să scadă, devenim din ce în ce mai vizibili, o piaţă matură în achiziţii. Oamenii sunt la a treia, a cincea maşină, sunt mult mai pregătiţi să înţeleagă ce înseamnă automobilul sau ce probleme să îşi pună la achiziţie, ce întrebări trebuie puse înainte să fie prea târziu. Ştim cu toţii, acum câţiva ani nimeni nu întreba unde îşi face service-ul, cât îl costă sau la ce preţ poate revinde maşina. Acum, nimeni nu mai cumpără dacă nu ştie aceste lucruri sau până nu apare un orizont pentru valoarea reziduală.”
La modul general, managerul spune că piaţa a mers puţin mai bine decât se aştepta. „Era destul de greu să anticipăm creşteri atât de mari; BMW nu doar că a ţinut pasul cu creşterea, a mai şi câştigat din cota de piaţă”, spune Vlaşin. Adaugă că există un interes din ce în ce mai mare pe noile tehnologii, mai ales pe I-uri. Şi modelele hibrid câştigă teren din nou, nu neapărat ca şi volume absolute foarte mari dar ca şi pondere în totalul vânzărilor. „Evident, şi maşinile SAV (sports activity vehicles) sunt în continuare extrem de căutate. Ca surpriză ar fi zona de sedan – Seria 3 şi Seria 5, în special Seria 5, care, chiar fiind pe finalul ciclului de viaţă, a fost numărul unu pe segment. Nu în ultimul rând, la capitolul performanţă peste medie au fost Seria 1 şi Seria 2. Este primul contact cu zona premium de la subpremium, reprezintă practic un upgrade.”
Potrivit estimărilor ZF, piaţa auto locală a revenit oficial la peste 100.000 de autoturisme noi livrate într-un an, iar anul 2016 s-a încheiat cu un volum de cel puţin 110.000 de maşini; Dacia a fost în continuare cel mai vândul brand, cu peste 30.000 de unităţi livrate. Vânzările către persoane fizice, care au reprezentat în 2016 circa 20% din piaţă, au fost susţinute de programul Rabla, care deşi a demarat târziu a fost extins treptat de la 17.000 la 25.000 de tichete a 1.500 de euro fiecare, ajungând astfel la volumul din anul anterior. Astfel, românii au cheltuit anul trecut pe maşini noi 1,7 miliarde de euro, în vreme ce piaţa maşinilor vechi importate din vest s-a ridicat la 2 miliarde de euro.
La autoturisme, topul pe mărci, după primele 11 luni ale anului 2016, era condus de către Dacia, cu 31.844 unităţi (30,6% cotă de piaţă, pe un volum în creştere cu 3,3% faţă de perioada similară din 2015), urmată de Volkswagen cu 11.067 unităţi (10,6% cotă de piaţă, volume în creştere cu 21,9% faţă de 2015); Skoda 9.483 unităţi (9,1% din total piaţă, volume în creştere cu 16,4%); Renault 7.491 unităţi (7,2% cotă de piaţă, volume mai mari cu 35,9%); Ford 6.241 unităţi (6% din total piaţă, volume în creştere cu 12,5%) şi Opel 4.854 unităţi (4,7% din total piaţă, volume mai mari cu 47,9%).
Cu cele 14.000 unităţi livrate pe piaţa autohtonă în primele 11 luni ale anului trecut, Dacia Logan a fost cel mai bine vândut model, urmat de Dacia Sandero cu 6.271 unităţi (+19,9%), Dacia Duster cu 6.116 unităţi (+2,5%), Skoda Octavia 4.085 unitaţi (+13,4%), şi Dacia Logan MCV cu 3.117 unităţi (+6,5%).
În funcţie de tipul de combustibil, ponderea autoturismelor diesel a înregistrat la nivelul lui 2016 o scădere de 7% faţă de anul precedent, potrivit datelor Asociaţiei Producătorilor şi Importatorilor de Autovehicule. Ca urmare, motorizările diesel mai reprezintă doar 48,9% din piaţă, comparativ cu anul 2015, când, după aceeaşi perioadă, ponderea acestora era de 53%. „Au fost câteva creşteri semnificative în toată Europa, în general cred că vorbim de 8% la nivel european per ansamblu. Toate pieţele mari au crescut, au fost şi unele care au avut creşteri fantastice, precum Slovacia sau Spania; sunt foarte multe efecte pozitive la nivel european din zone care sunt deja renumite ca fiind pieţe cu probleme. Încep să se redreseze, să crească, să ajungă la potenţialul lor de acum câţiva ani”, remarcă Vlaşin. Dincolo de creşterea totală de piaţă, spune el, a fost cota de piaţă a segmentului premium în total vânzări. Spre exemplu, în Germania, producătorii sunt aceeaşi şi în top 3 la vânzări de vehicule premium, dar şi în top 3 la volume; în România, această situaţie nu se va regăsi prea curând, dar segmentul premium a depăşit 10%, după câţiva ani în care s-a situat în jurul valorii de 8%. „Asta înseamnă nu doar o creştere cantitativă, ci şi un alt mix: nu doar că se cumpără mai mult, dar se cumpără mult mai multe produse premium. Trebuie remarcat însă că acest procentaj, raportat la pieţele mature, nu este unul senzaţional. Este infim dacă îl raportăm la Germania, Marea Britanie sau pieţele nordice.” Modelul BMW cu cel mai mare suuces în România a rămas, şi în 2016, SUV-ul X5. Iar 2018 va fi un an extrem de important în ceea ce priveşte clasa SUV. Compania va lansa două segmente noi: X2, care a fost prezentat sub formă de concept la Paris şi va fi lansat în vara lui 2018, şi X7, un model de lux peste X5 ca dimensiuni şi preţ. Tot pentru 2018 este anunţat şi SUV-ul Rolls Royce, brand ce face parte din portofoliul producătorului german.
Cât de mult vor mai fi însă oamenii interesaţi de clasa SUV? „Gândiţi‑vă că tehnologiile verzi sunt din ce în ce mai dezvoltate: o maşină care avea deja două tone şi ceva, dacă o mai echipai şi cu baterie ar fi ajuns pe la vreo trei tone, fizic nu mai erau compatibile. Acum toate aceste neajunsuri sunt deja depăşite şi eu cred că performanţa bateriilor va creşte, vedem şi în cazul altor categorii de produse ce ritm de evoluţie au. Şi trebuie să avem în vedere că pot deveni chiar şi mai eficiente, şi mai prietenoase cu mediul, având în continuare atuurile care există la o maşină de genul acesta, de la siguranţă la ţinută de drum şi altele. Ai multe argumente ca să alegi raţional un SUV”, remarcă Cristian Vlaşin.
Dana Popescu, manager BMWi, este de părere că SUV-urile se vând atât de bine la noi pentru că românii fac drumuri foarte lungi cu maşina. „Dacă se pune problema de mers la Viena, cred că 90% preferăm să luăm maşina; dacă întrebi lucrul ăsta în Germania, cred că toată lumea ia avionul, nimeni nu mai foloseşte maşina pe drumuri mai lungi de 300‑400 de kilometri.”
Pe lângă segmentul de autovehicule, cei de la BMW spun că urmăresc cu atenţie şi alte zone de business, care au un fel de rol de barometru: piaţa de camioane şi cea de real estate, unde există o creştere peste prognoză în ceea ce priveşte segmentul de birouri. Iar zona de birouri, spune Cristina Vlaşin, înseamnă şi investiţii străine, care pot constitui primul pas către investiţiile publice.
Producătorul BMW este pregătit să investească un miliard de dolari pentru o nouă fabrică în Mexic, în contextul în care Donald Trump ameninţă că va taxa suplimentar maşinile importate, anunţă BBC.
BMW va cheltui un miliard de dolari pentru o fabrică în Mexic, în timp ce alte firme investesc în Statele Unite sau mută producţia înapoi în ţară în contextul în care preşedintele ales, Donald Trump, ameninţă că va impune o taxă la graniţă firmelor care produc maşini în Mexic pentru piaţa din Statele Unite.
Ian Robertson, directorul de marketing şi vânzări al BMW, a declarat că firma va investi un miliard de dolari în fabrica din Carolina de Sud.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Piaţa mondială a motocicletelor creşte, iar odată cu ea şi vânzările din regiune şi pe plan local. Cu toate acestea, motociclismul în România este văzut în continuare ca un hobby. Despre piaţa locală şi caracteristicile ei povesteşte Ionuţ Bâtu, şeful BMW Motorrad România şi Bulgaria.
Deşi ultimele date arată că în România sunt în jur de 900.000 de posesori de carnet de conducere A1, A2 şi A, pe străzile din ţara noastră circulă doar în jur de 140.000 de motociclete, iar vânzările se situează la câteva sute de unităţi anual. În România au fost comercializate anul trecut aproximativ 420 de motociclete noi din categoria cu motoare de peste 500 cmc, dar piaţa este în creştere. „Economia a condus spre creşterea pieţei. În România motociclismul a fost şi este considerat în continuare un hobby. A venit perioada de criză şi toată lumea a tăiat din hobby-uri. Acum cred că îşi permit să se reîntoarcă la hobby-uri sau să-şi descopere altele noi”, spune Bâtu, care la rândul lui şi-a descoperit pasiunea pentru motociclism în urmă cu câţiva ani.
Această încredere a populaţiei în economie a dus pe piaţa de motociclete plusuri de 20-22% în primele luni, potrivit lui Ionuţ Bâtu, care crede că până la finalul anului „o să mai crească cu încă puţin pentru că vremea încă-ţi permite să mergi cu motocicleta”.
Nu doar România a avut această ascensiune în domeniu, ci întreaga regiune a Europei Centrale şi de Est. Dacă acum cinci ani întreaga regiune vindea în jur de 1.300 de motociclete BMW, dintre care 40 în România, în 2016 regiunea a crescut de trei ori şi România de aproape şase, potrivit lui Bâtu. În continuare, Polonia reprezintă pentru BMW cea mai bună şi cea mai mare piaţă de desfacere din regiune, susţinută de o populaţie numeroasă, dar şi de faptul că „acolo există sprijin din partea statului. De exemplu, au un program numit Prima Motocicletă. Am adresat şi noi o cerere asemănătoare autorităţilor, dar nici măcar nu am primit răspuns şi asta spune foarte multe”.
În linie cu evoluţia pieţei, şi producătorul german a înregistrat o evoluţie pozitivă; veniturile estimate pentru anul curent se situează la 5 milioane de euro, cu tot cu after sales, care înseamnă 18% din business. În 2015, compania a vândut motociclete de 3,6 milioane de euro şi anul acesta aşteaptă vânzări de 4,1 milioane de euro. „Practic vânzările noastre au crescut cu 30% faţă de ce prognozasem noastră, fapt care ne-a adus un target mai mare pentru anul viitor. Un obiectiv ambiţios, dar se pare că toată piaţa s-a mişcat. Au început să apară din ce în ce mai multe motociclete şi pe stradă”, explică degajat managerul în vârstă de 31 de ani.
Bulgaria este o piaţă de trei ori mai mică decât cea a României, dar aceasta nu este singura diferenţă dintre cele două ţări, din perspectiva acestei companii. „Bulgarii sunt mai rezervaţi cu cheltuielile, dar în momentul în care se decid să facă o achiziţie, nu vin de 20 de ori la showroom. La noi durează mai mult procesul de achiziţie”, explică Bâtu una dintre diferenţe.
Cota de piaţă a producătorului german pe segmentul motocicletelor de peste 500 cmc este de 35% din totalul de motociclete noi vândute pe plan local, aceasta fiind cea mai mare cotă din Europa a BMW Motorrad.
Tânărul executiv susţine că BMW a câştigat teren pe fondul inovaţiei adusă produselor, care la rândul ei a dus la o siguranţă sporită pe şa şi astfel a crescut numărul de cumpărători. De asemenea, Bâtu se aşteaptă la o creştere a veniturilor şi în 2017 bazându-se pe aşa-numiţii „sleeperi”, care „şi-au luat permisul de conducere la 18-19 ani. Poate au condus un an, apoi s-au oprit, iar acum au 35 de ani şi îşi permit să se reapuce de acest hobby: sunt mai maturi în gândire şi nu se mai expun inutil la anumite riscuri”. De fapt, clientul tipic al BMW Motorrad România este un bărbat aflat la 40 de ani, care are familie, copii, conduce un business. „În Europa media de vârstă ajunge spre 45 de ani. Ne depăşeşte doar Harley la capitolul ăsta”, spune Ionuţ Bâtu râzând.
Un motiv pentru media de vârstă ridicată este preţul pe care îl au motocicletele producătorului german. Nu orice tânăr de 20-30 de ani şi le poate permite, având în vedere că în medie costul unei motociclete BMW vândute în România este de 16.500 – 17.000 de euro.
Însă de anul viitor, atât media de vârstă, cât şi preţul mediu al unei motociclete ar putea scădea, odată cu introducerea unui nou tip de vehicul pe două roţi – BMW G310 şi G310 GS, despre care Bâtu estimează că se va vinde cu aproximativ 5.000 de euro plus TVA. „Aceste modele au fost realizate în special pentru pieţele emergente precum cele din America Latină sau Asia, dar ne gândim că vor merge şi aici. Ţintim public mai tânăr, dar şi pe cei care au carnet însă nu au mai condus de foarte mult timp. Aceste motociclete sunt mai docile, mai uşoare şi mai accesibile. Poţi să-ţi dai seama dacă ai vrea să mergi din nou cu motocicleta”, afirmă Bâtu. Tot el adăugă că „este prima dată când BMW are motociclete sub 500 cmc. Teritoriu complet nou. În primvară se vor vinde peste tot, inclusiv în România”.
UniCredit este primul grup financiar din România care susţine transportul eco, punând la dispoziţia utilizatorilor de maşini electrice staţii de alimentare, de tipul Wallbox, montate la sediile sale centrale din Bucureşti
Primele două staţii vor fi montate în această săptămână la sediul central al UniCredit Bank, din Bucureşti, Bulevardul Expoziţiei 1F, sector 1, şi la sediul central al UniCredit Leasing Corporation, din Bucureşti, Strada Gheţarilor 23-25, sector 1. Utilizatorii, indiferent dacă sunt sau nu clienţi ai băncii sau ai companiei de leasing, le pot folosi în mod gratuit şi cu program non-stop. Pe parcursul anului 2017 proiectul va fi extins prin montarea unui număr suplimentar de staţii de alimentare, inclusiv în alte oraşe din ţară.
În contextul aceluiaşi proiect, UniCredit a achiziţionat două autoturisme nepoluante (cu zero emisii), 100% electrice, marca BMW i3. Autoturismele sunt puse la dispoziţia reprezentanţilor UniCredit prin intermediul produsului de leasing operaţional oferit de către UniCredit Leasing Fleet Management, afiliat al UniCredit Leasing Corporation şi membră a Grupului UniCredit. În intervalul decembrie 2016 – ianuarie 2017, una dintre maşini va fi expusă în Băneasa Shopping City, acolo unde va fi organizat şi un birou UniCredit Bank iar reprezentanţii băncii vor oferi consultanţă clienţilor pentru serviciile oferite.
Întregul proiect se desfăşoară în contextul parteneriatului tradiţional pe care UniCredit Leasing Corporation, liderul pieţei de profil din România, îl are cu BMW România, iniţiat în 2006, şi care acoperă finanţarea clienţilor finali. Parteneriatul dintre UniCredit Leasing Corporation şi BMW România funcţionează sub brandul BMW Financial Services.
Implicarea BMW România şi a grupului UniCredit în susţinerea transportului eco înseamnă şi crearea unui pachet de finanţare dedicat pentru automobile electrice prin BMW Financial Services. Este vorba despre un pachet BMW Select creat special pentru i3, cu valoare reziduală de 51,6% după trei ani.
„Credem în viitorul mobilităţii electrice. Transportul electric este nepoluant, silenţios şi sigur. (…) UniCredit Leasing este şi prima companie de leasing care finanţează maşini electrice. Ne dorim ca susţinerea mobilităţii durabile să fie parte constantă a strategiei noastre” , a declarat Mircea Cotigă, CEO al UniCredit Leasing.
UniCredit Bank este parte a UniCredit, grupul financiar european cu reţeaua cea mai extinsă din Europa Centrală şi de Est şi una dintre cele mai importante din Europa. UniCredit Bank deserveşte aproximativ 650.000 de clienţi şi este prezent în România prin: UniCredit Bank, UniCredit Consumer Financing, UniCredit Leasing Corporation, UniCredit Insurance Broker, UniCredit Leasing Fleet Management, UCTAM, Pioneer Asset Management şi UniCredit Business Integrated Solutions.
BMW Group, Daimler AG, Ford Motor Company şi Volkswagen Group cu Audi şi Porsche au semnat un Memorandum de Înţelegere pentru a crea cea mai puternică reţea de încărcare din Europa. Obiectivul este construirea rapidă a unui număr mare de staţii de încărcare pentru a permite călătorii pe distanţe lungi pentru conducătorii de automobile electrice (BEV).
Staţiile de încărcare ultra-rapide şi de mare putere vor avea până la 350kW, fiind mult mai rapide decât cea mai puternică staţie de încărcare din prezent. Conform planului, construcţia staţiilor va începe în 2017. Ţinta este construirea a aproximativ 400 de astfel de puncte de încărcare în Europa. Până în 2020, clienţii vor avea acces la sute de puncte de încărcare de mare putere. Scopul este de a permite călătoriile pe distanţe lungi cu ajutorul reţelei deschise de staţii de încărcare plasate de-a lungul autostrăzilor şi arterelor importante, ceea ce nu a fost posibil pentru majoritatea conducătorilor de automobile electrice (BEV) până în prezent. Această soluţie ar urma să permită sistemului de încărcare cu energie electrică să devină la fel de simplu ca alimentarea cu combustibil de la benzinăriile clasice.
Reţeaua se va baza pe tehnologia standard Combined Charging System (CCS). Infrastructura de încărcare planificată se extinde de la standardul tehnic existent de încărcare pentru curent continuu şi alternativ către următorul nivel al capacităţii de încărcare rapidă cu curent continuu, de până la 350 kW. Maşinile electrice care sunt compatibile cu puterea maximă a staţiilor de încărcare se pot reîncărca, indiferent de marcă, în mult mai puţin timp decât în prezent. Reţeaua este proiectată pentru a deservi toate automobilele echipate cu CCS, facilitând astfel adoptarea maşinilor electrice (BEV) în Europa.
„Există doi factori decisivi pentru noi: încărcarea foarte rapidă şi poziţionarea corectă a staţiilor de încărcare”, a declarat Oliver Blume, Chairman of the Executive Board la Porsche AG. „Împreună, aceşti doi factori ne permit să călătorim cu maşinile alimentate electric la fel cum călătorim cu maşinile convenţionale cu combustie. În calitate de constructor auto, ne implicăm activ în modelarea viitorului nostru, nu numai prin construirea automobilelor integral electrice, ci şi prin construirea infrastructurii necesare”.
În timp ce partenerii fondatori – BMW Group, Daimler AG, Ford Motor Company şi Volkswagen Group – vor fi parteneri cu drepturi egale, şi alţi producători de automobile vor fi încurajaţi să participe la reţea pentru a ajuta la stabilirea unor soluţii de încărcare confortabile pentru proprietarii maşinilor electrice (BEV). Societatea mixtă este deschisă şi la colaborări cu parteneri regionali.
Înfiinţarea societăţii mixte este condiţionată de implementarea acordurilor finale şi de reglementările cu privire la fuziuni din diferite jurisdicţii.
Timp de 30 de ani, Michael Schmidt, cel care acum controlează grupul Automobile Bavaria, un business de 360 de milioane de euro, s-a rupt de România. După ’90, la întoarcerea din Germania, trecea rar prin satul natal, prin Criţ, pentru că dorea să ţină cu el amintirea locului, aşa cum era odată. Nu era o misiune uşoară. Nimic nu mai era aşa cum lăsase. În urmă cu 7 ani însă, alături de soţia sa, Veronica Schmidt, omul de afaceri pune bazele unei fundaţii care-i poartă numele, fundaţie al cărei unic scop este să facă din Criţul din amintiri, Criţul de acum. Primul pas a fost renovarea Bisericii Fortificate din sat. Al doilea este acesta, Casa Kraus, o experienţă a ospitalităţii rezervată pentru un fel aparte de călător.
„Împreună cu soţul meu, Michael Schmidt, am pus bazele fundaţiei care îi poartă numele, acum 7 ani, când ne-am hotărât să contribuim activ la promovarea zonei şi a tradiţiilor săseşti. Povestea începe însă mai demult. Pentru soţul meu, sas originar din Criţ, ruptura de casă a fost dură, acum mai bine de 30 ani, când a emigrat în Germania. Deşi s-a întors în România în anii ’90, trecea rar prin satul natal, tocmai pentru că voia să îl păstreze în amintire aşa cum îl lăsase, animat de oameni, cu case trainice şi pământuri cultivate. Cu toate acestea, într-o vizită la Criţ, acum 7 ani, am hotărât împreună că e momentul ca amintirile să devină din nou realitate, înainte să fie prea târziu şi să nu mai avem ce să reconstruim sau să consolidăm. Primul nostru proiect de anvergură, alături de alte fundaţii din zonă, a fost proiectul de renovare a bisericii din sat, precum şi a orgii, iar apoi a venit proiectul de reconstrucţie a fostei case parohiale, întocmai după planurile originale“, spune Veronica Schmidt, vicepreşedintele Fundaţiei Michael Schmidt.
Vrem să vindem 800.000 maşini până în 2020. Asta e declaraţia pe care o susţine şi o semnează preşedintele Volvo. S90 Excellence este unul dintre modelele care participă la acest obiectiv. Este cea mai luxoasă limuzină Volvo şi este mai mult decât un S90 standard – care înlocuieşte S80. Cei 400 de cai vin dintr-un motor turbo de 2 litri, cu 315 cai putere care se duc la roţile faţă. Restul până la 400 vin dintr-un motor electric şi alimentează cu putere roţile spate. Înăuntru are o modificare extraordinară de design la care nici Mercedes, Audi sau BMW nu s-a gândit.