BusinessMagazin

Tag: blocare

  • Ministrul Transporturilor: „Vreau să trag un semnal de alarmă. În lipsa unui buget aprobat proiectele riscă să fie blocate”

    „Vreau să trag un semnal de alarmă: în lipsa unui buget aprobat proiectele riscă să fie blocate. Mulţumesc constructorilor, pentru că au înţeles această situaţie, că se mobilizează în continuare pentru a putea respecta termenele asumate”, a spus Răzvan Cuc, vineri.
     
    Ministrul Transporturilor şi directorul general la Companiei Naţionale de Infrastructură Rutieră (CNAIR), Narcis Neaga, au vizitat, vineri, şantierul pentru varianta de ocolire a municipiului Rădăuţi (judeţul Suceava), evaluând stadiul de realizare a acestor lucrări. În discuţii, constructorul a precizat că termenul asumat pentru finalizare este anul 2021.
     
    „Eu nu pot decât să vă felicit. Este unul dintre obiectivele pentru care nu vom avea probleme la execuţie. Nu vom avea probleme cu întârzieri. Vom avea o surpriză plăcută. Constructorul ne-a demonstrat că în toate lucrările pe care le-a executat, atât pe infrastructura mare, cât şi pe drumurile naţionale, se mobilizează. Evident că o să monitorizez şi acest şantier, dar sunt convins că sunt alţi constructori care merită să fie mai atent monitorizaţi. 
     

  • Paznicii unui supermarket din Capitală, acuzaţi că au blocat roata maşinii unui bătrân cu handicap locomotor/ REACŢIA supermarketului | FOTO

    “Bravo Lidl România, sunteţi tari, astăzi la magazinul Lidl Apusului aţi blocat roata unui bătrân de peste 80 de ani cu handicap locomotor pe motiv că nu a respectat regulamentul intern Lidl cu privire la parcarea autoturismelor. Bătrânul a parcat lângă spaţiul special amenajat pentru persoane cu handicap fără a bloca accesul in magazin sau a circulaţiei, a parcat in acel loc pentru că că spaţiile pentru persoane cu handicap aveau accesul blocat cu lanţuri şi piloni de plastic”, a scris un bucureştean, pe Facebook.
     
    Bărbatul susţine că reprezentaţii firmei de pază SGG l-au văzut când a parcat, l-au lăsat sa între in magazin după care i-au blocat roata stânga faţă, iar la ieşire i-au solicitat sa plătească 100 lei taxa de deblocare.
     
    “Pentru ca bătrânul nu a avut suficienţi bani cei de la SGG au plecat deşi bătrânul le-a explicat cu lacrimi in ochi ca nu are bani suficienţi la el şi că are programare la o clinică de cardiologie in Ghencea. Au venit doua echipaje de poliţie care au aşteptat aproape o oră pe cei de la SGG care au declarat ulterior foarte relaxaţi că este parcarea privată a Lidl şi că bătrânul a parcat într-un loc interzis, că nu e problema lor că spaţiile pentru persoane cu handicap sunt blocate cu lanţ şi că bătrânul trebuie sa plătească. Trei poliţişti s-au umilit timp de aproape încă o ora in faţa unui paznic de la SGG rugându-l sa deblocheze roata bătrânului. Într-un final pentru ca Poliţia Română nu avea jurisdicţie pe proprietatea Lidl şi pentru că bătrânul se simţea rău am strâns noi cei revoltaţi 100 de lei pentru a debloca maşina omului. In tot acest timp şeful de magazin şi încă o persoană din conducerea Lidl aflată in inspecţie s-au hilizit in vitrina magazinului”, a mai scris bucureşteanul.
     

  • Unul dintre cele mai folosite medicamente împotriva tusei, retras din farmacii. Medicii de familie au fost anunţaţi să nu mai prescrie acest medicament

    De câteva zile, medicamentul Eurespal, atât sirop cât şi tablete, recomandat în tratamentul împotriva tusei, nu se mai prescrie de către medicii de familie din Bucureşti şi Ilfov, la recomadarea farmaciştilor. Agenţia Naţională a Medicamentului (ANM) nu a făcut în schimb nicio informare către medicii de familie cu privire la acest medicament, care ar avea o problemă, spun medicii de familie.


    „Nu ne-a dat ANM niciun fel de informare. M-au sunat de la farmacie, să-mi spună să nu mai prescriu Eurespal sirop şi pastile, aşa circulă informaţia în România. Deci nu am avut nicio informare oficială de la ANM, nicio hârtie. Nici pe aplicaţiile cu lista medicamentelor care sunt instalate pe telefon. Nici DSP nu ne-a anunţat, nici Ministerul Sănătăţii. De la farmacii mi-au spus că Eurespal s-a blocat la depozite şi că nu mai poate fi distribuit. Am înţeles că toţi medicii de familie au primit de la farmacii recomandări, nu au avut hârtii oficiale”, a declarat, pentru MEDIAFAX, dr. Sandra Alexiu, preşedinte al Asociaţiei Medicilor de Familie Bucureşti – Ilfov.

    Potrivit sursei citate, nici motivul pentru care acest medicament a fost blocat la vânzare nu se ştie, pentru că autorităţile nu au comunicat nimic oficial către medici.

    „Motivul nu-l ştim pentru care s-a oprit acest medicament, dacă are o problemă cu substanţa activă sau este o greşeală de etichetare. Se dă în tusea productivă şi este printre foarte puţinele siropuri de tuse care se prescrie gratuit la copii. Este foarte posibil să fie un exces de prescriere din acest motiv. Se dă şi la tuse spastică şi la tuse productivă, iar foarte multă lume este panicată că nu-l mai dăm, pentru că e gratis”, mai spune Sandra Alexiu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • FĂRĂ motor, FĂRĂ curent şi cu uşile BLOCATE. Noi aventuri în autobuzele turceşti alese de Firea

    Un călător a filmat toată întâmplarea şi a postat înregistrarea pe contul său de Facebook.
     
    Sistemul hidraulic a cedat complet, i-ar când o femeie a încercat să forţeze una dintre uşi, câţiva călători i-au atras atenţia că riscă ”să rupă” maşina. ”Lăsaţi, doamnă, să plătească Firea, că ea le-a luat pe astea bune. Haideţi, coborâţi!” a fost replica ei.
     
    Şoferul transmite dispeceratului ceea ce s-a întâmplat, iar pe feţele unor călători se poate citi panica. Potrivit autorului postării, autobuzul se mai defectase o dată puţin mai devreme, când motorul s-a oprit din senin şi a fost repornit cu greu de către şofer.
     
    ”Prizonieri într-unul dintre noile autobuze bucureştene, pe linia 137, astăzi 22 ianuarie in jurul orei 12!!! Primele semne au apărut la semafor în zona Podului Eroilor, total întâmplător odată cu urcarea unei echipe de controlori, când s-a oprit motorul. După 3-4 minute de încercări reporneşte, dar frânele rămân blocate încă vreo 2 minute. Totul revine la normal, dar nu pentru mult timp. În zona Răzoare – Cotroceni îşi dă obştescul sfârşit – fără motor, fără curent, fără presiune hidraulică, fără sistemul de deschidere de urgenţă a uşilor!“, a spus pe Facebook Cristi Roşu, autorul postării.
     

  • Industria IT, victimă colaterală a taxei pentru bănci. Ce trebuie să ştie it-iştii

    „Zona care contribuie cel mai mult la consumul intern este cea guver­na­men­tală şi bancară. Băncile au anunţat re­ducerea investiţiilor, iar acest lucru va avea un impact major. Din câteva dis­cuţii, sunt furnizori care au co­mu­nicat că proiectele lor s-au blocat până se face analiză internă pentru 2019. Ră­mâ­ne de văzut dacă sunt blocate cu totul sau doar amânate“, spune Georgescu.
     
    Sectorul financiar-bancar a devenit una dintre principalele zone de activitate ale pieţei locale de servicii IT în urma unui trend început în urmă cu zece ani, când băncile efectuau inves­ti­ţii masive în infrastructură, şi care se con­tinuă cu digitalizarea. Doar anul tre­cut, veniturile pieţei locale de ser­vicii IT din sectorul financiar-bancar au crescut cu 20%.
     

  • America lui Trump: Un guvern blocat de aproape trei săptămâni, instituţii cheie care nu mai au bani, un milion de oameni nu şi-au primit salariile şi mii de persoane riscă să fie evacuate în stradă

    Guvernul american este blocat de 18 zile iar discuţiile par să nu ajungă nicăieri.

    În ciuda negocierilor zilnice dintre cele două tabere, nici preşedintele Donald Trump, nici democraţii nu renunţă la poziţia lor, iar guvernul rămâne în continuare blocat, potrivit Business Insider.

    Blocajul, pe care Trump l-a pornit după ce a refuzat o înţelegere bipartizană de extindere a bugetului înaintea Crăciunului, este aproape de a deveni cea mai lungă perioadă în care instituţii şi programe cheie ale statului funcţionează fără bani sau pe fonduri de urgenţă.

    În primul rând, muncitorii federali şi contractorii nu şi-au mai primit banii. Salariile a circa 800.000 de angajaţi federali au fost plătite abia la începutul lui ianuarie pentru luna decembrie, însă dacă guvernul rămâne blocat, aceşti muncitori nu îşi vor primi următorul salariu pe 15 ianuarie.

    Aproape 40 de milioane de americani şi-ar putea pierde bonurile de masă. Departamentul pentru Agricultură a transmis că că beneficiile denumite SNAP, acordate populaţiei ca asistenţă alimentară, mai are bani doar pentru luna ianuarie şi o rezervă de 3 miliarde de dolari pentru luna februarie pe care nu ar fi trebuit să o acceseze decât în caz de dezastre. Cu toate acestea, programul costă 4,7 miliarde dolari pe lună.

    Americanii care primesc ajutor pentru plata chiriei vor fi evacuaţi. Departamentul de Dezvoltare Urbană a trimis o scrisoare la peste 1.500 de proprietari care au chiriaşi ce beneficiază de asistenţă pentru plata chiriei, cerându-le să nu evacueze oamenii.

    Din lipsă de bani, acelaşi Departament a anulat inspecţiile de sănătate şi de siguranţă pentru casele cu venituri mici, încât nu are fonduri să le inspecteze pe toate.

    Securitatea din aeroport s-a deteriorat masiv. Muncitori din aeroporturi sună în număr mare la muncă pentru a anunţa că sunt bolnavi sau lipsesc efectiv de la lucru deoarece nu au mai fost plătiţi.

    Mai mult, Federaţia pentru Administraţia Aviaţiei susţine că aeroporturile vor deveni mult mai puţin sigure deoarece angajaţii nu mai sunt implicaţi, nemaifind plătiţi în ultima lună.

    În plus, milioane de americani care trebuie să îşi primească înapoi o parte din taxele plătite în 2018 şi aşteaptă acei bani, trebuie să mai aştepte, încât instituţiile nu au momentan fonduri pentru aşa ceva.

     

  • Cioloş consideră că a găsit calea prin care să blocheze o eventuală OUG pentru amnistie şi gratiere

    “Platforma România 100 PLUS depune astăzi (marţi – n.r.) la Curtea de Apel o cerere de suspendare a actelor administrative care pot să ducă la modificarea Codului Penal şi Codului de procedură penală pentru că o să fie foarte nocivă statului de drept din România.
     
     O ordonanţa de amnistie şi graţiere riscă să scape de justiţie oameni inclusiv din mediul politic, oameni cu responsabilităţi la vârf în stat şi oameni care au căpătat puterea şi au pus mâna pe putere şi pe care o folosesc pentru a scăpa de justiţie, în loc să o folosească pentru binele cetăţenilor”, a declarat Dacian Cioloş, într-o conferinţă de presă cu tema înfiinţării Partidului Libertate, Unitate şi Solidaritate (PLUS).
     
    Fostul premier a adăugat că, în cazul în care Curtea de Apel Bucureşti va decide să suspende actele normative ale Guvernului, atunci Executivul nu va mai avea documentele premergătoare unei OUG pentru amnistie şi graţiere.
     

  • Concedierile lui Teodorovici. Care sunt posturi care vor dispărea de la ANAF

    Din ANAF nu vor fi concediaţi oameni, urmând să dispară doar posturile blocate, a declarat joi ministerul Finanţelor Eugen Teodorovici.
     
    Un proiect de act normativ pus în dezbatere publică de Ministerul Finanţelor anunţă reducerea a circa 4000 de posturi din 21 de ministere şi din Agenţia Naţională de Administrare Fiscală.
     
    Consiliul Naţional al Federaţiei Naţionale a Sindicatelor din Finanţe a reacţionat, anunţând că sistemul fiscal are un deficit de aproximativ 3700 de funcţionari publici, generat de lipsa angajărilor de aproximativ 7 ani.
     
    „Am şi întrebat şi confirmat cu preşedintele Consiliului Naţional respectiv. E un subiect depăşit, pentru că am avut o discuţie cu colegii din sindicate şi lucrurile sunt în regulă. Singurul mesaj din partea mea a fost sprijinul întregii echipe ANAF, sprijin în sistemul IT, cu servere, pentru tot personalul. Lucrurile s-au clarificat între cele două părţi sindicale şi MFP”, a declarat joi Eugen Teodorovici.
     

  • Partidul Democrat reintră în joc prin victoria din Casa Reprezentanţilor

    Democraţii aveau nevoie să câştige doar 23 de locuri deţinute de republicani, dar au încheiat ziua de 6 noiembrie cu un rezultat chiar mai bun, câştigând 222 de locuri din totalul de 435 existente. Partidul Republican a păstrat controlul asupra Senatului. Victoria democraţilor este extrem de importantă în contextul în care Casa Reprezentanţilor poate bloca iniţiativele legislative venite din partea republicanilor. Analişti politici ai unor publicaţii din Statele Unite au discutat şi despre alte scenarii, cum ar fi punerea sub acuzare a preşedintelui Donald Trump pentru legăturile cu Rusia din timpul alegerilor prezidenţiale desfăşurate la finalul lui 2016.

  • Povestea uneia dintre cele mai DISTRUGĂTOARE AREME cibernetice din istoria modernă

    Una dintre aceste grupări poartă numele de Sandworm şi este responsabilă pentru NotPetya, una dintre cele mai distrugătoare arme cibernetice din istoria modernă.
     
    Henrik Jensen, un administrator IT de la firma Maersk  unul dintre cei mai mari operatori maritimi din lume, cu 76 de porturi şi peste 800 de nave  pregătea un update software pentru cei 80.000 de angajaţi ai companiei când calculatorul său s-a resetat, aparent din senin. Jensen a întors capul, curios dacă şi alţi colegi se confruntă cu aceeaşi problemă, şi a văzut că toate ecranele afişează acelaşi mesaj. Jensen şi colegii săi aveau să descopere, în doar câteva momente, că staţiile lor de lucru erau blocate în mod ireversibil, după cum relatează un articol al publicaţiei americane Wired.

    Dimensiunea crizei devenea evidentă în toate departamentele Maersk; în mai puţin de treizeci de minute, angajaţii împânziseră holurile, alergând dintr-o cameră în alta şi avertizându-şi colegii să se deconecteze de la reţeaua principală înainte ca unităţile să fie afectate. În acelaşi timp, zeci de tehnicieni dădeau buzna în săli de conferinţe şi deconectau toate laptopurile.

    Deconectarea întregii reţele globale a Maersk a durat ceva mai mult de două ore. La finalul procesului, toţi angajaţii primiseră ordin să închidă calculatorul sau laptopul şi să îl lase pe birou.

    În jurul orei 15, un director al companiei a intrat în biroul în care se aflau Jensen şi colegii săi şi le-a spus să se ducă acasă. Reţeaua era atât de puternic afectată, încât nici cei de la departamentul IT nu puteau face nimic.

    Rădăcinile unui atac devastator

    În cartierul Podil din Kiev, pe o stradă din apropierea unei autostrăzi, îşi desfăşura activitatea o mică afacere de familie. Compania de software Linkos Group realiza actualizări pentru un program de contabilitate extrem de popular în rândul cetăţenilor. Serverele deţinute de companie, prin care se lansau respectivele actualizări, au fost punctul de plecare a celui mai devastator atac cibernetic din istorie.

    Codul dezvoltat de cei de la Sandworm a avut ca scop principal răspândirea rapidă. „Până în prezent, NotPetya rămâne malware-ul (codul maliţios – n.red.) cu cea mai rapidă viteză de propagare“, le-a explicat celor de la Wired Craig Williams, director în cadrul Cisco, una dintre primele companii care au analizat NotPetya. „În secunda în care ai realizat ce se întâmplă, datele tale sunt deja pierdute.“

    NotPetya este un tip de virus care cere o anumită sumă de bani, ameninţând că în caz contrar va şterge anumite informaţii sau documente aflate pe serverele companiilor vizate.

    Creatorii NotPetya s-au folosit de două erori descoperite anterior: în primul rând, ei au utilizat EternalBlue, un program realizat de Agenţia Naţională de Securitate a Statelor Unite (NSA) şi care ajunsese în mâinile publicului în urma unei breşe. EternalBlue exploata vulnerabilităţile dintr-un protocol Windows, permiţând hackerilor să facă orice cu datele dintr-un calculator după instalarea unui anumit program. În al doilea rând, cei de la Sandworm au folosit Mimikatz, un soft creat cu scopul de a scoate în evidenţă mai multe probleme ale sistemelor de operare.

    Microsoft lansase o actualizare de Windows înainte de atac, care bloca accesul prin EternalBlue, dar combinarea celor două softuri le-a permis hackerilor să dezvolte un malware aproape imposibil de oprit.
    NotPetya îşi luase numele de la un alt program maliţios, Petya, care funcţiona pe acelaşi sistem. Cei de la Sandworm nu aveau însă intenţia de a da înapoi accesul: orice încercare de a plăti pentru răscumpărarea datelor era inutilă.

    Lansarea NotPetya a fost un act clar de terorism cibernetic, unul cu efecte mult mai grave decât anticipaseră, probabil, creatorii săi. În câteva ore de la apariţia sa, codul s-a răspândit în toată Ucraina şi în mii de alte calculatoare din lumea întreagă. A blocat activitatea a sute de multinaţionale precum Maersk, TNT Express, gigantul farmaceutic Merck sau compania franceză de construcţii Saint-Gobain. Malware-ul a ajuns chiar şi înapoi în Rusia, afectând compania petrolieră de stat Rosneft. Fiecare incident a generat costuri de milioane de dolari.

    Pagubele totale s-au ridicat la peste 10 miliarde de dolari, potrivit unui calcul al Casei Albe confirmat de reprezentanţi ai Departamentului de Securitate Internă.

    Pentru a înţelege amploarea atacului cu NotPetya, este utilă o comparaţie cu WannaCry. Sute de mii de terminale din companii şi instituţii publice din întreaga lume au fost lovite în luna mai 2017 de ameninţarea WannaCry, care folosea o vulnerabilitate prezentă în majoritatea versiunilor sistemului de operare Windows. Atacatorii au exploatat aceeaşi vulnerabilitate (EternalBlue) care ar fi fost folosită în scopuri de spionaj de către agenţii guvernamentale pentru a livra victimelor diverse ameninţări informatice. Incidentul a fost mult mai puternic mediatizat, deşi pagubele totale au fost de aproximativ 4-5 miliarde de dolari.

    „Deşi nu vorbim de pierderi de vieţi, NotPetya a fost echivalentul folosirii unei bombe nucleare pentru a obţine o mică victorie tactică“, a spus Tom Bossert, expert în securitate cibernetică şi care ocupa, la momentul atacului, funcţia de consilier al preşedintelui american Donald Trump.
    Ucraina a fost aproape complet paralizată de atac: NotPetya a lovit patru spitale, şase furnizori de energie electrică, două aeroporturi, 22 de bănci, ATM-uri, sisteme de plată cu cardul şi majoritatea agenţiilor guvernamentale. „Sistemul de stat era mort“, a descris incidentul Volodimir Omelyan, ministrul ucrainean pentru infrastructură.

    Potrivit unor oficiali din Ucraina, 10% din toate calculatoarele din ţară au fost afectate de NotPetya.Ca urmare a incidentului, oficiali din SUA şi Marea Britanie au anunţat că vor emite o alertă în legătură cu aceste atacuri cibernetice, considerându-le parte a unei campanii de spionaj care în viitor ar putea fi folosită pentru operaţiuni ofensive. „Atunci când observăm astfel de activităţi cibernetice nocive, indiferent că vin din partea Kremlinului ori a altor entităţi statale negative, le respingem“, a declarat Rob Joyce, coordonatorul pentru securitate cibernetică al preşedinţiei SUA. Guvernele celor două ţări le-au cerut victimelor atacurilor să semnaleze orice activitate dăunătoare, pentru a se înţelege mai bine impactul campaniei cibernetice.

    Încă „nu avem o perspectivă completă asupra scopului atacurilor cibernetice“, a explicat Jeanette Manfra, un oficial din cadrul Departamentului pentru Securitatea Internă. „Ar putea fi poziţionate softuri pentru a fi folosite în perioade tensionate“, a atras atenţia şi Ciaran Martin, directorul Centrului Naţional pentru Securitate Cubernetică al Marii Britanii, explicând că au fost vizate „milioane de computere“. Acesta a mai explicat că autorităţile monitorizează de un an aceste activităţi, subliniind că este vorba de o campanie amplă, care poate afecta „sisteme precum cele ale marilor companii ori birouri private“. Experţii în antivirus sunt de părere că cel puţin 2.000 de atacuri au fost lansate împotriva reţelelor guvernului ucrainean şi companiilor din Ucraina.

    Theresa May l-a acuzat chiar pe preşedintele rus Vladimir Putin, la finalul anului trecut, că ar încerca să provoace un conflict între statele din Occident prin ingerinţele în alegerile electorale, prin diseminarea de informaţii false şi prin războiul cibernetic.
    Ruşii au negat însă că ar avea vreo responsabilitate pentru atacul NotPetya, argumentând că inclusiv instituţii din Rusia au fost afectate. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că Rusia neagă categoric acuzaţiile oficialilor britanici privind responsabilitatea armatei ruse în atacul cibernetic. În cadrul unei conferinţe telefonice cu reporterii, Peskov a afirmat că acuzaţiile sunt nefondate şi fac parte dintr-o campanie „rusofobă“ condusă în unele state occidentale. „Condamnăm astfel de acuzaţii, le considerăm nefondate, ele fiind parte din campania bazată pe ura faţă de Rusia“, a mai spus el.

    La o săptămână după primul incident, poliţia din Ucraina a ajuns la Linkos Group; autorităţile găsiseră ceea ce căutau, şi anume serverele care au servit drept „pacient zero“ în atacul orchestrat de Sandworm.

    A trecut mai bine de un an de la incidentul NotPetya, dar experţii în securitate cibernetică nu au ajuns la un consens în ceea ce priveşte codul maliţios şi adevăratele intenţii ale hackerilor. Firma de securitate ISSP, din Kiev, a înaintat teoria conform căreia NotPetya nu a fost lansat cu scopul de a distruge date, ci cu acela de a şterge urme. Hackerii ar fi avut acces la informaţii din mii de calculatoare câteva luni bune, iar lansarea malware-ului a reprezentat ocazia perfectă de a şterge orice dovadă în acest sens.

    Toţi cei care au studiat NotPetya sunt însă de acord cu un lucru: astfel de incidente ar putea avea loc din nou, şi la o scară mai mare. Corporaţiile globale au devenit interconectate, iar schimbul de informaţii este aproape imposibil de protejat.