BusinessMagazin

Tag: birouri

  • Un grup de arhitecţi olandezi vrea să schimbe felul în care va arăta Iaşiul. Ce proiect au propus ei

    „Bridging time, bridging communities” este mottoul sub care se va dezvolta în Iaşi, nu departe de complexul Palas deschis deja de mai bine de zece ani de omul de afaceri Iulian Dascălu, o nouă zonă efervescentă menită să coaguleze comunitatea din oraş şi chiar din regiune. Un concurs de arhitectură organizat la sfârşitul lunii iunie s-a încheiat cu alegerea unui singur proiect câştigător din patru participante, o idee concepută de un birou din Olanda, iar de acum înainte începe drumul către implementarea lui. Cum va schimba proiectul gândit de UNStudio aspectul capitalei Moldovei de dincoace de Prut?

    Patru birouri cu portofolii solide de proiecte la nivel mondial au participat la concursul internaţional organizat de grupul Iulius, fondat de omul de afaceri Iulian Dascălu, care deţine proiectul Palas din Iaşi. Scopul a fost selectarea ideilor pentru construirea unui reper arhitectural contemporan în Iaşi, care să cuprindă şi locuinţe, şi spaţii comerciale, şi zone verzi, un mix pe care Iulius l-a transformat în semnătură proprie.

    Astfel, Foster Ă Partners, MVRDV, UNStudio şi Zaha Hadid Architects, companii care au conceput de-a lungul timpului clădiri rezidenţiale şi de birouri, muzee, stadioane, ansambluri mixed-use, proiecte care contribuie la imaginea unui oraş sau a unei ţări, s-au întrecut în imaginaţie şi au propus mixuri care mai de care mai avangardiste. Câştigător a fost ales cel al biroului UNStudio din Amsterdam. „A fost cel mai greu proiect la care am lucrat în ultimii ani. În primul rând, a fost fundamental să cunoaştem oraşul şi oamenii, iar eu, deşi sunt pentru a patra oară aici, încă mai descopăr Iaşiul. Ne-am propus să facem aici un hub al comunităţii pentru următoarele generaţii, un loc unde tinerii să-şi dorească şi să-şi poată crea businessuri”, spunea Arjan Dingsté, director şi senior architect la UNStudio, cu o zi înainte de a afla că el şi echipa lui sunt câştigătorii concursului de arhitectură. Proiectul lor este dezvoltat pe principiul „construind în jurul orizontului”. În motivarea deciziei, juriul care a desemnat câştigătorul a precizat că „soluţia volumetrică este cea mai aplatizată dintre toate propunerile, construind un plan de relaţionare cu orizontul oraşului, care este în acelaşi timp şi o amplificare a platoului pieţei Palatului Culturii. Se oferă, astfel, o experienţă de 360 de grade către silueta Iaşiului şi a peisajul urban.

    Conexiunile spaţiale între cotele superioare şi inferioare se fac prin traseul plantat, o adevărată oază”. Din juriu au făcut parte arhitecţii Şerban Ţigănaş, Augustin Ioan, Dragoş Ciolacu, Mihai Corneliu Drişcu, Matei Bogoescu şi istoricul Cătălin Turliuc, specializaţi în aspecte de patrimoniu, urbanism, arhitectură contemporană şi valorificarea spaţiului public. Ei au întocmit o listă cu case de arhitectură care au proiecte de anvergură la activ, iar Iulius le-a contactat cu propunerea de a participa la concurs, birourile fiind remunerate pentru proiectele lor, indiferent că au câştigat sau nu. „Am încercat să creăm mai multe «rame» prin care să poată fi văzut oraşul din diferite perspective. Este ca o experienţă fotografică. Cred că încă mai avem multe de descoperit la acest oraş”, a mai spus Arjan Dingsté. Dezvoltarea pentru care a fost organizat concursul de arhitectură din iunie ar urma să se desfăşoare pe un teren de 16.500 de metri pătraţi în apropierea complexului Palas.

    Zona este una cu semnificaţie istorică şi culturală, deoarece acolo au fost făcute recent descoperiri arheologice, astfel că provocarea a fost şi mai mare pentru cei care au gândit proiectele, regimul redus de înălţime fiind unul dintre principalale criterii impuse. „Am lucrat la proiecte în toată lumea. Este uşor să proiectezi clădiri de 300 de metri înălţime, dar aici provocarea a fost să respectăm contextul istoric.” Proiectul câştigător „Bridging time, bridging communities” fragmentează baza ansamblului în şase corpuri distincte, asigurând permeabilitatea la nivelul pietonilor şi permiţând traseele de parcurgere a spaţiilor. Proiectul este gândit să fie flexibil pentru adaptări în timp, atât ale locuinţelor, cât şi ale spaţiilor publice incluse. În plus, a remarcat juriul, proiectul dă dovadă şi de sustenabilitate, printr-o amprentă de carbon scăzută. Comunitatea a fost elementul-cheie şi pentru celelalte birouri de arhitectură care s-au înscris în competiţie. Gideon Massland şi Riken Gijs, doi dintre arhitecţii care au realizat proiectul semnat de MVRDV, cu origini tot în Olanda, spuneau, în prezentarea conceptului lor, că „scopul a fost să creăm un loc care să coaguleze o comunitate, nu s-o separe, aşa că nu am fi vrut să proiectăm un zgârie-nori nici dacă nu ar fi trebuit să respectăm regimul de înălţime impus”.

    1.Œ Proiectul câştigător, al biroului UNStudio din Olanda, este dezvoltat pe principiul „construind în jurul orizontului”.

    2. Dezvoltarea pentru care a fost organizat concursul de arhitectură din iunie ar urma să se desfăşoare pe un teren de 16.500 de metri pătraţi în apropierea complexului Palas.

    3.Ž Comunitatea a fost elementul-cheie pentru toate birourile de arhitectură care s-au înscris în competiţie.

    4. Din juriu au făcut parte arhitecţii Şerban Ţigănaş, Augustin Ioan, Dragoş Ciolacu, Mihai Corneliu Drişcu, Matei Bogoescu şi istoricul Cătălin Turliuc, specializaţi în aspecte de patrimoniu, urbanism, arhitectură contemporană şi valorificarea spaţiului public.

    5. Dacă pentru birourile care nu au câştigat, aventura s-a încheiat odată cu finalul concursului, pentru UNStudio ea abia începe. La fel şi pentru grupul Iulius, care începe demersurile pentru obţinerea tuturor avizelor necesare demarării proiectului.

    La rândul lor, cei de la Zaha Hadid Architects, un birou recunoscut pentru clădirile cu linii curbe şi forme unduitoare, s-au concentrat pe ideea de conexiune, fiind de părere că Iaşiul nu are nevoie de o altă clădire emblematică în afară de Palatul Culturii, în jurul căruia gravitează întreaga atmosferă cosmopolită. La concurs a participat şi biroul Foster Ă Partners din Marea Britanie, reprezentat de doi fraţi gemeni români – Maximilian şi Daniel Zielinski, senior partners în cadrul companiei. Una dintre cele mai celebre clădiri semnate de Foster Ă Partners este Gherkin din Londra, cunoscută şi ca 30 St Mary Axe, un zgârie-nori cu formă de ou, amplasat în mijlocul districtului financiar al Londrei, City of London. „Ne-am dorit dintotdeauna să facem un proiect în România, am mai avut discuţii şi cu alţi dezvoltatori, dar niciodată nu s-au concretizat”, spuneau cei doi fraţi înaintea anunţării câştigătorului. Nici de această dată dorinţa nu li s-a îndeplinit, însă concursul le-a deschis mai multe căi pentru a accesa, la un moment dat, piaţa locală a proiectelor arhitecturale ieşite din tipare. Dacă pentru birourile care nu au câştigat, aventura s-a încheiat odată cu finalul concursului, pentru UNStudio ea abia începe. La fel şi pentru grupul Iulius, care începe demersurile pentru obţinerea tuturor avizelor necesare demarării proiectului.

    „Construcţia nu va începe mai devreme de un an, pentru că este un proces de durată. Nu am avut o limită de buget impusă birourilor de arhitectură pentru proiectele lor, deoarece oricum preţurile materialelor de construcţii au variat foarte mult în ultima perioadă şi nu ar fi fost relevant. Ce a fost foarte important a fost componenta mixtă, chiar dacă pe rezidenţial va fi un început pentru noi, nu avem experienţă, cu excepţia unui singur proiect în zona Palas, dar de dimensiuni reduse”, spune Raluca Munteanu, director de dezvoltare la Iulius. De altfel, aceeaşi idee de dezvoltare mixtă este în pregătire şi pentru proiectul pe care Iulius îl va dezvolta în Cluj-Napoca, pe platforma fabricii de abrazive profesionale Carbochim. În primăvara acestui an, Iulius Group a anunţat că porneşte o investiţie de peste 500 de milioane de euro la Cluj-Napoca, pentru un nou proiect mixed-use similar celor pe care le-a dezvoltat la Iaşi şi la Timişoara. Zona industrială Carbochim va fi transformată şi va cuprinde retail, birouri, locuinţe şi spaţii verzi. „După ce am achiziţionat Carbochim, ne-am dorit să păstrăm producţia, dar s-o relocăm într-o zonă mai potrivită. A fost alegerea noastră să păstrăm activitatea de producţie, şi nu s-o închidem. Credem că este o afacere profitabilă, care are potenţial.”

    Investiţia va fi realizată în parteneriat cu Atterbury Europe, partenerul Iulius în portofoliul imobiliar. Proiectul este în etapa de analiză, consultare şi autorizare, demararea lucrărilor fiind estimată pentru începutul anului 2023. „Nu suntem dezvoltatori speculativi, noi construim doar pe baza unei cereri existente. Dacă vedeţi că săpăm, înseamnă că avem măcar 50-60% preînchiriat. În acest moment, toate proiectele noastre sunt închiriate 100%”, mai spune Raluca Munteanu. Momentan, prioritatea grupului este dezvoltarea de la Cluj-Napoca, însă Iulius mai lucrează în această perioadă şi la un proiect nou de birouri în Iaşi, sub numele Palas Campus, care nu se află departe de finalizare. Aproximativ 1.500 de muncitori au lucrat la etapa de construcţie a proiectului Palas Campus. Complexul, care va cuprinde la final şase imobile, este integral închiriat, iar patru corpuri de clădire au fost deja contractate de Amazon, cel mai mare retailer online din lume, care îşi va aduce aici peste 3.000 de angajaţi. Pe lângă americanii de la Amazon, au mai semnat deja alţi zece chiriaşi, toţi cu activitate în domeniul tehnologiei şi în IT. „În total vor fi 54.000 de metri pătraţi închiriabili de birouri şi 6.000 de metri pătraţi de retail, constând în 40 de spaţii comerciale, aflate la parterul clădirilor office. Investiţia este de 120 de milioane de euro, iar clădirea va fi gata anul acesta, urmând să aibă inaugurarea oficială în martie 2023“, spune Sebastian Mahu, head of asset management la Iulius. Palas Campus se ridică în apropierea complexului Palas, din spatele Palatului Culturii din Iaşi. Construcţia ansamblului de birouri a fost făcută de compania Build Corp, deţinută de George Ivănescu, firmă care a ridicat şi mare parte din celelalte clădiri ale lui Iulian Dascălu.

    „Suntem deja foarte ocupaţi cu proiectele pe care le avem, aşa că nu ne gândim să dezvoltăm ceva şi în Bucureşti deocamdată”, mai spune directorul de dezvoltare de la Iulius. Cel mai vizibil şi amplu proiect pe care Iulian Dascălu l-a dezvoltat până acum în Iaşi este ansamblul Palas, cu birouri, mall şi spaţii verzi, deschis în 2012. În acest complex, există astăzi şapte clădiri de birouri, însumând 75.000 de metri pătraţi închiriabili. Grupul Iulius a mai dezvoltat şi proiectul mixt Iulius Town din Timişoara, dar şi mallurile sub brandul Iulius din Iaşi, Timişoara, Cluj-Napoca şi Suceava şi câteva clădiri de birouri. Din 2017, Iulian Dascălu împarte reţeaua Iulius Mall şi proiectul Iulius Town cu fondul Atterbury Europe, care a anunţat, la finalul lunii iunie, majorarea pachetului de acţiuni deţinut de cel mai mare fond de pensii din Africa de Sud – Government Employees Pension Fund, care gestionează active de aproximativ 95 miliarde de euro. Astfel, Pareto Limited şi BVI (Business Venture Investments No. 1360 Proprietary Limited – controlată integral de GEPF din Africa de Sud, administrat de PIC) vor deţine 50% din acţiunile Atterbury Europe, prin preluarea pachetului de la RMH Property Holdings (Pty) Ltd (RMH Property), în cadrul unui proces amplu de restructurare a RMB Holdings Limited, proprietar al RMH Property, demarat în anul 2019.

  • Piaţa imobiliară sub semnul inflaţiei: rezidenţialul, industrialul şi retailul, cele mai expuse sectoare la presiunile inflaţioniste; segmentul de birouri, cel mai rezilient

    Inflaţia şi creşterea dobânzilor vor afecta piaţa imobiliară rezidenţială, o piaţă puternic legată de politica de creditare, consideră Bogdan Sergentu, Head of Valuation & Consulting în cadrul companiei de consultanţă imobiliară Cushman & Wakefield Echinox.

    În paralel, diminuarea puterii de cumpărare ar putea afecta şi vânzările retailerilor, generând o estompare a creşterii cererii în domeniul spaţiilor de depozitare.

    „Cu siguranţă inflaţia şi creşterea dobânzilor vor afecta piaţa imobiliară rezidenţială, o piaţă puternic legată de politica de creditare. Diminuarea puterii de cumpărare poate afecta şi vânzările retailerilor, şi ar putea duce şi la o estompare a creşterii cererii în domeniul spaţiilor de depozitare”, spune Bogdan Sergentu într-o analiză realizată de Cushman & Wakefield Echinox.  

    El precizează că în ceea ce priveşte sectorul de birouri, acesta va fi mai rezilient, evenimentele actuale putând afecta această piaţă doar în cazul persistenţei lor pe o perioadă medie şi lungă.

    Analiza realizată de Cushman & Wakefield Echinox indică faptul că volatilitatea preţului energiei ar putea accelera procesul de mutare a companiilor în clădiri verzi, eficiente energetic şi în care au fost implementate măsuri pentru îndeplinirea standardelor ESG.

    “Într-o piaţă în care rata anuală inflaţiei a fost de 14,5% în luna mai a acestui an, a rată alimentată de creşterea preţului la energie electrică, gaze şi încălzire centrală cu peste 40% într-un an, chiriaşii vor fi mai preocupaţi în a căuta soluţii eficiente energetic pentru desfăşurarea activităţii lor”, spun consultanţii Cushman & Wakefield Echinox.

    Şi la nivel global sunt dezvoltatori care întâmpină dificultăţi din cauza lipsei de materiale, dar şi din cauza creşterii  preţurilor terenurilor, în timp ce administratorii de active sunt nevoiţi să gestioneze costuri de operare volatile, iar investitorii se confruntă cu o incertitudine în ceea ce priveşte costul finanţării.

    “Pentru chiriaşii spaţiilor de birouri, rata record a inflaţiei va avea ca impact creşterea costurilor de ocupare, care în prezent reprezintă până la 10% din costurile de exploatare”, notează analiza companiei de consultanţă imobiliară.

    Trebuie menţionat însă că nivelul chiriei pe piaţa de birouri este în mare măsură determinat de condiţiile pieţei – acest lucru înseamnând că o majorare a chiriei este un fenomen care ţine de fundamentele pieţei locale şi a ratelor de neocupare şi mai puţin de evoluţia inflaţiei.

    Un element foarte important pentru chiriaşii clădirilor de birouri este stabilirea din timp a necesarului de spaţii de lucru şi a strategiilor de închiriere, având în vedere impactul creşterii preţurilor asupra costurilor cu amenajarea birourilor, dar şi a schimbărilor intervenite în modul de lucru al angajaţilor.

    Pe piaţa de retail, companiile au înregistrat o creştere a cifrei de afaceri odată cu inflaţia, ceea ce face ca în mare parte chiria să rămână stabilă ca procent din cifra de afaceri, însă majorarea costului cu utilităţile nu a putut fi contracarată.

    Deşi valoarea vânzărilor de retail a crescut în general ca urmare a majorării preţurilor, în viitorul apropiat această tendinţă se poate atenua odată ce cumpărătorii vor deveni mai sensibili la preţuri, pe fondul costurilor mai mari pentru combustibil, alimente şi alte produse esenţiale.

    Pentru a menţine traficul în magazine şi a maximiza conversiile în vânzări, retailerii vor trebui să fie atenţi la schimbarea obiceiurilor de cumpărare ale clienţilor şi să îşi adapteze întreaga strategie omnichanel la aceste schimbări. În ceea ce priveşte costurile, creşterea cheltuielilor de exploatare va diminua considerabil capacitatea firmelor de a rămâne profitabile în acest mediu inflaţionist.

    Sectorul industrial a fost numit în ultimii ani „vedeta pieţei imobiliare”. Cu toate acestea, chiriaşii care ocupă spaţii industriale se confruntă cu o presiune determinată de costurile cu forţa de muncă, costurile operaţionale şi cele imobiliare.

    Presiunea inflaţionistă se va manifesta diferit însă pe piaţa industrială şi de logistică, unde în România, pe lângă stocul de circa 5,6 milioane de metri pătraţi destinaţi închirierii, există circa 3 milioane de metri pătraţi de spaţii care sunt deţinute de companiile care le operează, reţelele de retail şi firmele de automotive fiind cele mai active din acest punct de vedere, se specifică în analiza realizată de Cushman & Wakefield Echinox.

    Acest lucru însemnă că o pondere mai mare a ocupanţilor de astfel de spaţii este vulnerabilă la capriciile condiţiilor pieţei în comparaţie cu alte sectoare imobiliare.

    De altfel, ocupanţii care au ca strategie achiziţia sau construirea propriilor spaţii se confruntă cu creşterea preţurilor terenurilor şi a costurilor de construcţie.

    În plus, ei trebuie să găsească soluţii pentru deficitul de forţă de muncă în construcţii. Pentru chiriaşii de proprietăţi industriale, creşterea neaşteptată a costului de ocupare a spaţiilor reprezintă principala provocare.

    În final, indiferent dacă sunt chiriaşi sau proprietari ai spaţiilor în care funcţionează, ocupanţii de proiecte de logistică şi industrială vor fi la fel de afectaţi de creşterea inflaţiei, chiar dacă în direcţii diferite.

     


     

     

  • Patru birouri de arhitectură, care au proiectat mai clădiri cunoscute din Statele Unite şi Europa, vor concura la Iaşi pentru a-şi pune amprenta pe arhitectura oraşului

    Patru birouri de arhitectură cunoscute la nivel mondial urmează să participe la un concurs de specialitate cu invitaţi, organizat de IULIUS, la Iaşi, cu scopul construirii unui reper arhitectural pentru oraş.  Soluţiile vor fi propuse de Foster+Partners, MVRDV, UNStudio şi Zaha Hadid Architects, birouri de arhitectură care şi-au pus semnătura asupra unor clădiri emblematice de pe tot mapamondul şi care lucrează în premieră pentru un concurs de specialitate în ţara noastră.

    Dezvoltatorul imobiliar Iulius a anunţat că urmează să construiască un nou ansamblu reprezentativ în Iaşi, în zona Sf. Andrei – Piaţa Palatului Culturii, proiectat care să îmbine valorile arhitecturale ale oraşului şi o abordare contemporană. În acest scop, compania va organiza un concurs în care patru birouri de arhitectură cunoscute la nivel internaţional – Foster+Partners, MVRDV, UNStudio şi Zaha Hadid Architects, îşi vor expune propunerile.
    De-a lungul timpului, cele patru birouri au conceout clădiri rezidenţiale şi de birouri, muzee, stadioane, ansambluri mixed-use şi alteproiecte care contribuie semnificativ la imaginea unui oraş sau a unei ţări. Printre cele mai ambiţioase proiecte din portofoliul acestora se numără: sediul Apple – Apple Park California, clădirea cu funcţiuni mixte – Markthal Rotterdam, ansamblul mixed-use Four Frankfurt şi National Museum of XXI Century Arts din Roma.

    Tema concursului a fost formulată ţinând cont şi de modul în care ieşenii văd dezvoltarea de mai departe a oraşului, perspectiva acestora fiind analizată în urma unui studiu realizat de Iulius în noiembrie 2021. Majoritatea ieşenilor au declarat că îşi doresc o evoluţie sustenabilă pentru oraşul în care locuiesc, ţinând cont de patrimoniul şi locuitorii săi. Un oraş al oamenilor, digital şi verde – este viziunea rezidenţilor pentru viitorul Iaşului. În această direcţie.

    Arhitecţi ai celor patru birouri au efectuat vizite pe situl de la Iaşi şi proiectează conform temei de concurs.

    Demersul este coordonat de o echipă de specialişti formată din istoricul Cătălin Turliuc şi arhitecţii Şerban Ţigănaş, Augustin Ioan, Dragoş Ciolacu, Mihai Corneliu Drişcu şi Matei Bogoescu.

  • Arhitecţii internaţionali care au proiectat atracţii urbane precum The Gherkin din Londra, biblioteca Tianjin Binhain din China, Muzeul Mercedes-Benz din Stuttgart şi National Museum of XXI Century Arts din Roma concurează pentru realizarea unei clădiri la Iaşi

    Patru birouri de arhitectură renumite pe plan internaţional, Foster+Partners, MVRDV, UNStudio şi Zaha Hadid Architects, participă la un concurs organizat la Iaşi de Iulius Group în vederea construirii unui reper arhitectural pentru oraş.

    Printre cele mai cunoscute proiecte arhitecturale ale celor patru firme se numără sediul Apple – Apple Park California, clădirea cu funcţiuni mixte – Markthal Rotterdam, ansamblul mixed-use Four Frankfurt şi National Museum of XXI Century Arts din Roma.

    Iulius vrea să dezvolte o clădire emblematică în Iaşi, în zona Sf. Andrei – Piaţa Palatului Culturii, respectând valorile arhitecturale ale oraşului şi cu o abordare contemporană.  

    Potrivit unui studiu realizat de Iulius în noiembrie 2021, majoritatea ieşenilor au declarat că îşi doresc o evoluţie sustenabilă pentru oraşul în care locuiesc, ţinând cont de patrimoniul şi locuitorii săi.

    Arhitecţi ai celor patru birouri au efectuat vizite pe situl de la Iaşi şi proiectează conform temei de concurs. Noua clădire va ţine cont de contextul istoric de patrimoniu şi particularităţile topografice ale sitului şi va integra şi pune în valoare vestigiile arheologice recent scoase la lumină pe amplasament.

    Demersul este coordonat de o echipă de specialişti formată din istoricul Cătălin Turliuc şi arhitecţii Şerban Ţigănaş, Augustin Ioan, Dragoş Ciolacu, Mihai Corneliu Drişcu şi Matei Bogoescu.

    Biroul de arhitectură Foster+Partners are reprezentanţe în 14 metropole şi 380 de proiecte realizate. Compania are în portofoliu edificii precum sediul Apple – Apple Park din California, sediul european al agenţiei de ştiri Bloomberg Headquarters din Londra, renumita clădire de birouri – 30 St Mary Axe (The Gherkin) din Londra, Great Court de la British Museum Londra, transformarea clădirii Parlamentului german – Reichstag.

    ”Ne dorim să avem oportunitatea să aducem un suflu nou în Iaşi şi să creăm o nouă destinaţie vibrantă, care să completeze moştenirea oraşului şi să reflecte ambiţiile locuitorilor săi. Ca români, considerăm că este responsabilitatea noastră morală să ne implicăm şi să dăm înapoi ceva semnificativ ţării, iar perspectiva de a contribui la viitorul Iaşului ne motivează foarte mult”, declară arhitecţii români Maximilian şi Daniel Zielinski, Senior Partner Foster.

    Biroul de arhitectură MVRDV are proiecte în 47 de ţări şi oferă soluţii la problemele arhitecturale şi urbane contemporane din cele 4 birouri localizate în Rotterdam, Shanghai, Paris, New York şi Berlin. „Nu am construit niciodată în România şi ne-am pus întrebarea dacă primul proiect nu ar trebui să fie în Capitală, însă am vizitat Iaşul, ne-am îndrăgostit de bogata istorie a oraşului, clădirile monument, colinele, bisericile, Palatul Culturii şi ne-a plăcut, mai ales, potenţialul sitului”, afirmă  Gideon Maasland, Director şi Architect MVRDV.

    Dintre cele peste 600 de proiecte realizate, printre cele mai cunoscute sunt Markthal din Rotterdam – o clădire cu funcţiuni mixte, ce include şi o piaţă care a fost denumită de multe ori „una dintre cele mai frumoase din lume”; biblioteca Tianjin Binhain din Tianjin (China); grădina Seoullo Skygarden din Seul, „depozitul de artă” din Rotterdam – Depot; clădirea mixed-use Valley din Amsterdam.

    UNStudio are birouri în Amsterdam, Frankfurt, Shanghai, Hong Kong, Dubai şi Melbourne. Printre cele 120 de proiecte realizate se numără Muzeul Mercedes-Benz din Stuttgart, ansamblul multifuncţional Four Frankfurt, Arnhem Central Station, Doha Metro, Erasmus Bridge din Rotterdam.

    Cu peste 120 de proiecte pe 6 continente şi sedii în Londra, Beijing şi Hong Kong, compania Zaha Hadid Architects a proiectat o serie de clădirile spectaculoase, precum Maxxi: National Museum of XXI Century Arts din Roma, birouri precum Galaxy Soho din Beijing, stadioane ca Forest Green Rovers Eco Stadium din Stroud, Marea Britanie (în curs de dezvoltare), clădiri rezidenţiale precum 520 West 28th Street din New York, respectiv hotelul Morpheus Hotel & Resort at City of Dreams din Macao.

    Soluţiile birourilor de arhitectură vor fi prezentate în faţa juriului la finalul lunii iunie.

     

  • Cinci motive pentru care angajaţii români nu vor să se întoarcă la birou

    Traficul, cheltuielile, parcarea, sau modul în care se împacă viaţa personală cu cea profeesională se numără printre motivele penttru care patru angajaţi din zece nu vor să se întoarcă la birou, arată un studiu CBRE. 

    Peste 70% dintre angajatorii din regiunea EMEA se îndreaptă către sistemul de lucru hibrid, potrivit studiului Office Occupier Survey realizat anual de CBRE. Datele arată tendinţa de reîntoarcere la birouri a angajaţilor. Şi în România, angajaţii par dornici să se întoarcă în sediile companiilor. Aproximativ 60% dintre respondenţii unui sondaj online realizat de CBRE România în ultima jumătate a lunii aprilie au precizat că îşi doresc mai degrabă să lucreze la birou decât de acasă. La polul opus, 40% dintre români preferă să lucreze în continuare de acasă sau în sistem hibrid.

    Cele 5 motive pentru care angajaţii nu vor să se întoarcă la birou sunt: Timpul pierdut în trafic – 35% dintre respondenţii la sondajul CBRE consideră că pierd prea mult timp în traficul rutier către birou şi înapoi; Cheltuieli suplimentare pentru transport, mâncare şi îmbrăcăminte adecvată – 21% dintre participanţii la sondaj nu sunt dispuşi să investească în transport, mâncare şi îmbrăcăminte adecvată pentru birou; Nu reuşesc să îmbine eficient viaţa personală şi cea profesională – 16% dintre angajaţi preferă să lucreze de acasă pentru a petrece mai mult timp alături de cei dragi; Găsirea unui loc de parcare – 11% dintre respondenţi au precizat că dificultatea de a găsi un loc de parcare duce la reticenţa de a merge la birou; Modul neplăcut în care arată spaţiul de lucru – peste 7% dintre salariaţi aleg să lucreze de acasă din cauza designului mediului de lucru.

    Pe lângă argumentele precizate mai sus, respondenţii menţionează printre motive şi lipsa opţiunilor de luat masa în apropierea biroului (peste 6%), cât şi relocarea departe de acesta sau chiar în afara oraşului în perioada pandemie (3%).

    “Efervescenţa din piaţă privind noile moduri de lucru a generat un interes puternic din partea companiilor pentru soluţii care implică procese de change management, lucru pe care îl observăm de altfel printr-o creştere semnificativă a proiectelor pe care suntem solicitaţi să le conducem folosind principii de management al schimbării. Vorbim de proiecte care variază de la 100 la 3500 de angajaţi implicaţi în proces, spre exemplu. Managementul schimbării facilitează modificarea şi adaptarea spaţiului de lucru pentru a fi îndeplinite nevoile firmelor şi dorinţele angajaţilor, mai ales când procesele sunt realizate în mod inteligent, de experţi în implementarea acestora. Deşi unele companii nu vor face nicio schimbare, ceea ce automat va genera frustrări printre angajaţi, tot mai multe companii au înteles că trăim o nouă paradigmă, cea a sistemului de muncă hibrid, şi că aceasta cere în mod natural reamenajarea spaţiilor de lucru”, declară Tudor Ionescu, Head of CBRE’s Romania Advisory & Transaction Services | Office.

    Rezultatul sondajului desfăşurat de CBRE arată că angajaţii care îşi doresc revenirea la birou pun în prim plan conectarea cu compania.

    În plus, aceştia îşi doresc să fie la curent cu informaţii care îi ajută în carieră sau la îndeplinirea task-urilor (36%). Discuţiile cu colegii au reprezentant şi ele unul dintre argumentele puternice pentru care angajaţii îşi doresc să revină la birou, însumând 33,4% din totalul răspunsurilor. Şi lipsa spaţiului de acasă a fost în favoarea lucrului de la birou cu 13,3%, la fel ca şi lipsa mobilierului adecvat pentru care au optat 12%. În plus, 5% dintre angajaţi s-au gândit şi la reducerea costurilor cu utilităţile, atunci când au votat să revină la birou.

    Cei care îşi doresc reîntoarcerea la birou au însă o serie de aşteptări când vine vorba de amenajarea spaţiului de lucru la sediul companiei. Spaţiile exterioare amenajate astfel încât angajaţii să poată lucra de afară contează pentru mai mult de 25% din angajaţi. De asemenea, foarte importante sunt şi birourile fixe care lasă angajaţilor posibilitatea de a le amenaja după bunul plac (20%). Un sediu care are mai multe terase contează pentru 16% dintre angajaţi, iar 15,3% dintre respondenţi consideră importante spaţiile pentru fiecare departament. Peste 7% dintre angajaţi îşi doresc şi un sistem de rezervare a biroului/a spaţiului de lucru.

    De asemenea, conform datelor CBRE, există câteva caracteristici în amenajarea unui spaţiu de lucru care îi fac pe angajaţi să se simtă bine şi să fie mai productivi. Printre acestea sunt atmosfera generală creată de aspectul biroului (40%), mobilierul ergonomic (22%), modul în care este integrată tehnologia necesară conferinţelor video (peste 16%), zonele de lounge (12%) şi hot desking – posibilitatea de a lucra de la orice birou din spaţiul de lucru (11%).

    Privind din punctul de vedere al angajatorilor, rezultatele studiului Office Occupier Survey realizat anual de CBRE în regiunea EMEA, dezvăluie intenţiile companiilor privind locul de desfăşurare a activităţii. Conform acestor rezultate doar 6% dintre companii impun munca exclusiv de la birou, în timp ce 70% permit întoarcerea voluntară. În acelaşi timp, 72% dintre angajatori spun că se îndreaptă către sistemul de lucru hibrid.

    Astfel, în ceea ce priveşte sistemul de lucru hibrid, cei mai mulţi angajatori (43%) le solicită angajaţilor să lucreze de la birou un anumit număr de zile pe săptămână, stabilit de comun acord între companie/echipă şi angajaţi. Totodată, 33% le cer angajaţilor să lucreze de la birou un anumit număr de zile stabilit doar de companie sau echipă. Datele arată că 17% nu le cer şi nu au în plan să impună cât de des să lucreze de la sediul companiei. În acelaşi timp, 7% dintre angajatori permit angajaţilor să decidă câte zile pe săptămână să lucreze de la birou.

    Aproape 90% dintre companiile chestionate au indicat că vor face modificări în strategia lor de real-estate ca urmare a pandemiei. Legat de acest lucru, sondajul a demonstrat, de asemenea, importanţa tot mai mare a strategiei de design a spaţiilor de lucru, în comparaţie cu aceeaşi perioadă de acum un an. Companiile caută din ce în ce mai mult să crească zonele colaborative – de la 36% anul trecut la 63% şi revizuiesc standardele de proiectare (de la 22% anul trecut la 50%). Îmbunătăţirea sau creşterea facilităţilor la locul de muncă (de la 9% anul trecut la 36%) şi modificarea compartimentării pentru a oferi mai mult spaţiu deschis au crescut, de asemenea, în popularitate. Sondajul a scos în evidenţă şi o dorinţa de a pune un accent sporit pe sănătate şi wellness, 41% dintre companii menţionând acest lucru ca fiind important.

    De asemenea, un număr tot mai mare de companii se aşteaptă ca portofoliile lor de birouri să se extindă. În urmă cu un an, o treime dintre companii se aşteptau să se extindă fizic în următorii trei ani. Procentul a crescut acum la peste 40 % în ansamblu, cifra ajungând la 60 % în sectorul tehnologic.

    Nu în ultimul rând, companiile îşi doresc să colaboreze cu lideri din business pentru o comunicare targetată şi strategii, cu parteneri din IT pentru experienţe hibride prin video conferinţe mai bune, să adopte reguli privind vaccinarea, testarea şi purtarea măştilor sau să organizeze evenimente sau alte activităţi pentru a încuraja revenirea la birou.

     

  • Cum arată noile spaţii de lucru: relaxarea de acasă, adusă la birou. Celebrele „cafeteria“ din birourile moderne devin noile săli de şedinţă, menite să-i ajute pe angajaţi să fie mai creativi, într-o atmosferă ca acasă

    Reticenţa de a se întoarce la birou a angajaţilor care s-au obişnuit în cei doi ani de pandemie să lucreze într-un mediu mult mai relaxat a adus schimbări importante în aşa-numitele birouri hibrid.

    Pentru a-şi convinge angajaţii să se întoarcă la birou, unele companii investesc în reamenajarea spaţiilor de lucru, pentru a aduce un „vibe“ mai potrivit pentru colaborare şi pentru a crea atmosfera relaxată de acasă. Cu toate acestea, în multina­ţionalele cu mulţi angajaţi există o reticenţă a oamenilor de a reveni 5 zile pe săptămână înapoi la birou. „Clădirile de birouri din Bucureşti sunt încă departe de a avea acelaşi grad de ocupare de dinainte de de­butul pandemiei. Chiar dacă rela­xarea restricţiilor a impulsionat atât angajaţii, cât şi companiile în accelerarea unor decizii referitoare la revenirea în spaţiile de lucru, rit­mul general este mai lent în com­paniile cu mai mult de 500 de an­gajaţi faţă de cele mai mici, care au o rată de reîntoarcere apropiată de nivelul de ocupare din 2019“, a spus Tudor Ionescu, Head of Advisory & Transaction Services Office în cadrul companiei de con­sul­tanţă imobiliară CBRE România.

    Companiile au stabilit, în cele mai multe cazuri, un format de lucru hibrid, cu un număr de zile dedicate muncii de la birou, în funcţie de necesităţile echipelor. Şi pentru că realitatea postpandemie este dife­rită, companiile au început să soli­cite din ce în ce mai multe proiecte de management al schimbării.

    „Vorbim de proiecte care variază de la 100 la 3.500 de angajaţi implicaţi în proces, spre exemplu. Fenomenul este unul însă foarte natural: contextul a schimbat modul de gândire al oamenilor care, puşi în situaţia de a reveni la birou, regăsesc spaţiile neschimbate şi astfel neadaptate la noua realitate. În oglindă, sunt companii care au implementat schimbări în spaţiul de lucru, adaptându-l noii realităţi fără a se asigura că aceasta reflectă ceea ce oamenii lor au nevoie pentru a performa în noul context“, a mai spus Tudor Ionescu.

    Legat de beneficiile tradiţionale oferite angajaţilor înainte de pandemie, precum fructe proaspete şi apă la discreţie, consultanţii CBRE spun că angajatorii au menţinut aceste beneficii  – care pot creşte productivitatea oamenilor cu până la 45% – şi în birourile hibrid.

    „Dacă înainte de pandemie astfel de strimulente împreună cu designul spaţiului de lucru funcţionau ca elemente de employer branding, în noua realitate a birourilor de astăzi, în care acestea se reinventează, ele tind să devină lucruri fireşti. Tendinţa birourilor este de a se transforma într-o destinaţie de plăcere cu sens şi valoare, ieşind din zona de obligaţie a angajatului. De aceea cuvintele-cheie sunt Experienţă şi Colaborare, spaţiile subsumându-se acestor concepte“, a mai spus Tudor Ionescu.

     

  • Ce spun companiile angajaţilor: ”Aruncaţi-vă treningurile în dulap, nu beţi a doua cafea acasă şi haideţi la birou măcar trei zile pe săptămână”

    Aruncaţi-vă treningurile în dulap, nu beţi a doua cafea acasă şi haideţi la birou măcar trei zile pe săptămână – acesta pare să fie mesajul angajatorilor care fac, de câteva luni, pregătiri pentru „marea reîntoarcere” la birouri. Eliminarea restricţiilor şi încetinirea fenomenului „marea demisioneală” pe fondul situaţiei din Ucraina conturează o nouă tendinţă pe piaţa muncii: în următoarele luni, 60-70% dintre angajaţii români care au lucrat de acasă în ultimii doi ani vor merge, zilnic, la birou.

    „M-am întors la birou de circa un an, nu mai suportam să mă mut dintr-o cameră în alta când aveam fie eu, fie prietena mea, calluri. În zilele bune, vin la birou maxim 20 – 30 din totalul celor 300 de angajaţi pe care îi avem, iar mulţi dintre ei vin pentru că au stabilite întâlniri. S-au întors în special colegii care au copii sau care – cum e cazul meu – nu au cele mai bune condiţii să lucreze de acasă”, spune Valentin, 32 de ani, manager într-o companie locală de IT.

    Angajatorul său nu îi va obliga pe angajaţi să se întoarcă la birou, pentru că, spune el, modul hibrid şi flexibil de lucru este noul normal. În plus, nu au destule birouri faţă de cât de mult s-a extins echipa. De aceea, “noul birou” va cuprinde o aşa-numită zonă de hot desk, birouri care pot fi rezervate de către angajaţii care lucrează de obicei remote şi care vor să vină, din când în când, la serviciu, pentru întâlniri.

    Dacă pentru unii angajaţi revenirea la birou este opţională, pentru alţii a devenit obligatorie cel puţin pentru câteva zile pe lună, pentru ca, în viitor, mersul la birou să devină o obişnuinţă.

    Vom începe cu două zile pe săptămână de acasă pentru majoritatea angajaţilor, iar cei din departamentul de IT vor sta acasă trei zile pe săptămână. Peste câteva luni vom face bilanţul”, a spus Radu Mavrodin, VP human resources în cadrul OMV Petrom, companie cu peste 8.200 de salariaţi, în cadrul conferinţei „ZF HR Trends 2022: Resetarea pieţei muncii”.

    Totul s-a schimbat în HR după doi ani de pandemie”. Aprilie şi mai sunt luni de tranziţie pentru angajaţii OMV Petrom, iar din iunie aşteptarea este de revenire în formulă completă la birou.

    Trendul întoarcerii la birou a fost dat încă de la începutul anului de către marile companii de pe Wall Street, iar banca de investiţii americană
    Goldman Sachs a anunţat deja că vrea revenirea tututor angajaţilor din SUA la birouri, pe când alte bănci mari, precum Morgan Stanley sau JP Morgan, îşi încurajează angajaţii să se întoarcă la muncă.

    În cadrul furnizorului de servicii de business process outsourcing Computer Generated Solutions (CSG), care are 4.500 de angajaţi în România, o parte dintre angajaţi încă lucrează de acasă, dar tendinţa este de revenire la birou. Compania a făcut 1.000 de noi angajări din martie 2020 până în prezent, iar lunar recrutează câte 250 de persoane.

    Media de vârstă pe multe proiecte este de 21-22 de ani, e ca o facultate la noi. În pandemie, mulţi angajaţi s-au dus să stea cu părinţii în oraşele din care provin, ca să economisească o chirie. Dar am avut şi proiecte în care clienţii nu au permis munca remote, din raţiuni de securitate şi au condiţionat proiectul de munca la birou. Nu puteam lăsa pe drumuri 500 de oameni, astfel că ei au venit la birou în fiecare zi”, a explicat Mihai Şoproni, vice-president operations în cadrul CGS Romania. Compania îşi propune o revenire la birou, treptată, într-un model hibrid. Acolo unde se va putea, dacă proiectul permite, angajaţii vor putea lucra remote dacă îşi doresc acest lucru.

    „Nu toţi îşi doresc remote, pentru că nu au condiţiile necesare acasă. Dacă stai cu părinţii într-un apartament cu 2 camere şi mai ai un frate, nu ştiu unde îţi mai faci munca. Avem undeva la 2.000 de oameni care lucrează pentru SUA şi care încep programul după-masă, iar unii termină la 3-4 dimineaţa. Nu poţi prelua apeluri din sufragerie la 3 dimineaţa dacă ai părinţii care dorm în camera alăturată”, a mai spus Mihai Şoproni.

    În România, cele mai multe companii apelează la modelul hibrid de muncă, pentru că încă este prea devreme pentru o schimbare atât de radicală a modului de lucru.

    Informaţiile din piaţa muncii arată că angajatorii pun o oarecare presiune pe angajaţi să se întoarcă la birou, spune Adrian Dinu, CEO al Creasoft, producător român de software care a dezvoltat o soluţie de pontaj. 

    ”Aparent toată lumea vrea o revenire la birou, dar toţi angajatorii încep uşor, cu două-trei zile la birou pe săptămână. Toţi îmi spun că fac asta pentru ca oamenii să se obişnuiască. Uşor, uşor acele trei zile pot să devină patru zile”, a spus Adrian Dinu.

     

    CITITI AICI MATERIALUL INTEGRAL

  • Ţara care rămâne fără mâncare apelează la soluţii extreme. Preşedintele trimite angajaţii din birouri şi fabrici pe câmp pentru a se alătura luptei împotriva secetei

    Angajaţii din Coreea de Nord de la birouri şi muncitorii din fabrici au fost trimişi în zonele agricole din întreaga ţară pentru a se alătura luptei împotriva secetei, a anunţat miercuri presa de stat, pe fondul îngrijorărilor legate de o penurie prelungită de alimente.

    Liderul nord-coreean Kim Jong Un a cerut măsuri pentru a îmbunătăţi situaţia alimentară puternic afectată de pandemia de coronavirus şi de taifunuri.

    Seceta şi inundaţiile reprezintă de mult timp o ameninţare sezonieră pentru Coreea de Nord, care nu dispune de sisteme de irigaţii şi de alte infrastructuri, iar orice risc natural grav ar putea paraliza economia sa izolată, care se resimte deja din cauza sancţiunilor internaţionale.

    Ziarul nord-coreean Rodong Sinmun a declarat că oficialii guvernamentali şi lucrătorii din companii şi fabrici “şi-au dat mâna cu fermierii din întreaga ţară” pentru a distribui echipamente de pompare şi a dezvolta resursele de apă în regiunile predispuse la secetă.

    Agenţia meteorologică a declarat săptămâna trecută că temperatura medie pentru luna aprilie a fost cu 2,3 grade Celsius (36,1 Fahrenheit) mai mare decât de obicei, cu doar 44% din media precipitaţiilor la nivel naţional.

  • Ţara care rămâne fără mâncare apelează la soluţii extreme. Preşedintele trimite angajaţii din birouri şi fabrici pe câmp pentru a se alătura luptei împotriva secetei

    Angajaţii din Coreea de Nord de la birouri şi muncitorii din fabrici au fost trimişi în zonele agricole din întreaga ţară pentru a se alătura luptei împotriva secetei, a anunţat miercuri presa de stat, pe fondul îngrijorărilor legate de o penurie prelungită de alimente.

    Liderul nord-coreean Kim Jong Un a cerut măsuri pentru a îmbunătăţi situaţia alimentară puternic afectată de pandemia de coronavirus şi de taifunuri.

    Seceta şi inundaţiile reprezintă de mult timp o ameninţare sezonieră pentru Coreea de Nord, care nu dispune de sisteme de irigaţii şi de alte infrastructuri, iar orice risc natural grav ar putea paraliza economia sa izolată, care se resimte deja din cauza sancţiunilor internaţionale.

    Ziarul nord-coreean Rodong Sinmun a declarat că oficialii guvernamentali şi lucrătorii din companii şi fabrici “şi-au dat mâna cu fermierii din întreaga ţară” pentru a distribui echipamente de pompare şi a dezvolta resursele de apă în regiunile predispuse la secetă.

    Agenţia meteorologică a declarat săptămâna trecută că temperatura medie pentru luna aprilie a fost cu 2,3 grade Celsius (36,1 Fahrenheit) mai mare decât de obicei, cu doar 44% din media precipitaţiilor la nivel naţional.

  • Noua faţă a biroului. Cum vor lucra românii în anii care urmează şi ce diferenţe există între perioada pandemiei şi perioada actuală

    Studiile realizate la nivel internaţional arată că aproximativ 80% dintre angajaţi asociază confortul la locul de muncă strict cu felul în care se simt stând pe scaunul din biroul companiei.  Într-o perioadă în care oamenii continuă să abordeze modele de muncă hibridă, cum se prefigurează noua faţă a mediului office?

    Schimbările generate de cei doi ani de pandemie conturează o nouă „eră” a birourilor, unde cuvintele cheie sunt flexibilitatea, dinamismul şi ergonomia. De altfel, munca hibrid este preferată de majoritatea românilor care obişnuiau să îşi desfăşoare activitatea în birouri înainte de apariţia coronavirusului. În contextul actual, amenajările şi reamenajările de birouri vizează adaptarea spaţiului companiei la noul sistem, punându-se accent pe socializare, colaborare şi schimb constant de idei între colegii aflaţi la birou şi cei care lucrează în regim remote.

    „Birourile viitorului sunt foarte bine digitalizate, astfel încât să permită «accesul» fizic sau virtual al tuturor angajaţilor, indiferent că lucrează remote sau on site. Ecranele şi conectarea virtuală sunt foarte prezente, în special în zonele dedicate discuţiilor sau muncii în echipă”, spune Horaţiu Didea, managing partner al Workspace Studio, companie specializată în soluţii de amenajări şi mobilier de birou.Totodată, schimbările din ultima perioadă marchează în aceeaşi măsură o evoluţie şi o adaptare la mediul digital, având în vedere că utilizarea la scară largă a device-urilor mobile trasa deja o direcţie nouă pentru birouri.

    Ca în multe alte domenii, efectele impuse de criza sanitară au accelerat transformarea, spaţiile office fiind acum mai aerisite, tinzând să aibă un design mai viu, cu o ergonomie superioară din punct de vedere fizic şi social. Mai mult, amenajarea tip „fermă” de birouri pare să fie depăşită, întrucât noua paradigmă a muncii arată că utilitatea fostului model este tot mai scăzută. Prin urmare, biroul se transformă încet şi sigur într-un spaţiu de muncă de proiecte, mentorat, socializare şi team building, o „oază” în care procesele creative sunt susţinute mai eficient decât aproape în orice alt loc, observă Didea.

    „Am remarcat şi o creştere a interesului faţă de piesele de mobilier premium, care adaugă o notă elegantă birourilor şi contribuie la o percepţie pozitivă a angajaţilor şi vizitatorilor asupra brandului organizaţiei. În contextul în care concurenţa pentru atragerea talentului se intensifică în majoritatea domeniilor, spaţiul de birou devine mai exclusivist şi totodată o carte de vizită a companiei”, adaugă el. Astfel, pandemia a dat startul unei dezvoltări pe termen lung şi unei orientări către design şi calitate, însă, la polul opus, proiectele au încetinit, iar ritmul de implementare a avut de suferit în mod constant, compania confruntându-se cu deja binecunoscutele întreruperi ale fluxurilor de import. Ponderea zonelor comune din proiectele Workspace – zone de socializare şi muncă în echipă – a crescut cu circa 50% din valoarea proiectului, faţă de 20%-25% prepandemie.

    „Majoritatea sălilor de conferinţă şi birourilor individuale au dispărut, ele fiind înlocuite de cabine acustice, care acomodează până la 4-6 persoane, zone dedicate pentru munca individuală sau cele multifuncţionale de lucru în echipă, mentorat sau prezentări. Zonele de open space se transformă tot mai mult în zone de tip informal, astfel că mobilierul tradiţional este parţial înlocuit şi/sau dublat de mobilier dedicat lucrului interactiv.” Antreprenorul susţine că vom vedea din ce în ce mai multe zone de amfiteatru, training, prezentare, care vor renunţa la scaune şi mese în favoarea canapelelor şi fotoliilor, iar pereţii arhitecturali modulari vor înlocui partiţiile fixe. În plus, zonele care îşi vor schimba amenajarea şi funcţiunea în 24 de ore vor deveni normă. Prin definiţie, „birourile viitorului” sunt foarte bine digitalizate, astfel încât să permită „accesul” fizic sau virtual al tuturor angajaţilor, indiferent că lucrează remote sau on site.

     

    De la bridge, la antreprenoriat

    Horaţiu Didea a absolvit Academia de Studii Economice şi, din 2000, are un master în ştiinţe politice. După terminarea studiilor a locuit doi ani la New York, unde a reuşit să se întreţină din bridge, jucând şi oferind meditaţii. Ulterior, a lucrat în Regatul Unit, unde a deţinut o funcţie financiară la cel mai mare fond de locuinţe din Londra. În 2005, a revenit în România cu dorinţa de a porni o afacere, însă înainte de a alege drumul antreprenorialului, a petrecut cinci ani într-o firmă de amenajări de birouri. Doi ani mai târziu, a dat naştere companiei Ergonomics, concentrată pe ergonomie industrială şi soluţii de well-being, iar în 2010 a lansat Workspace Studio. În proiect au intrat de la început soţia sa, Delia Didea, arhitect, şi Bogdan Bolohan, un vechi prieten, aflat în fruntea diviziei de construcţii. „Eram convins că piaţa amenajărilor de înaltă calitate pentru birouri va creşte puternic. Am văzut o oportunitate în faptul că generaţiile de angajaţi se schimbă, iar o dată cu ele şi preferinţele şi aşteptările privind spaţiul de lucru. Ergonomia m-a fascinat inclusiv la nivel personal din perspectivă psihosocială, pentru că efectul pozitiv pe care îl are o amenajare ergonomică asupra unui angajat este uriaş”, consideră Horaţiu Didea. Workspace Studio a depăşit în 2019 nivelul de 10 milioane de euro cifră de afaceri (menţinută şi anul trecut), iar în 2021, investiţia medie a clienţilor într-un birou ergonomic de locuinţă a oscilat între 1.000 şi 2.000 de euro. În ceea ce priveşte amenajările din organizaţii, bugetul mediu alocat per angajat în proiectele desfăşurate de Workspace a depăşit pragul de dinainte de pandemie, companiile investind în medie 2.500 de euro/post de lucru. Anul trecut, 90% dintre proiectele de amenajare sau reamenajare realizate de companie au fost de dimensiuni mici şi medii, adaptate la echipe de 50 până la 200 de persoane, majoritatea proiectelor intrând în intervalul 300-1.000 de metri pătraţi. Bugetul total alocat per proiect s-a încadrat între 100.000 şi 500.000 de euro.

    În prezent, compania are în vedere investiţiile în showroom pentru prezentarea mai multor produse dedicate atât segmentului rezidenţial, cât şi celui comercial, luând în vizor şi îmbunătăţirea vânzărilor online de produse ergonomice. „Am lansat magazinul online la finalul anului 2020. Investiţia în extinderea către zona B2C a fost de 100.000 de euro, direcţionată către platforma online şi stocurile iniţiale de scaune Herman Miller dedicate acestui segment de public.  În prezent avem în vedere investiţii în capacitatea logistică şi platformele online.” Creşterea pe segmentul respectiv s-a dovedit accelerată, aşa că vânzările către B2C de anul trecut au generat venituri de 700.000 de euro, plus 16% faţă de 2020.

    Celelalte investiţii constau în resursa umană, punându-se accent pe serviciile din piaţa de design, management al construcţiilor de interior şi customer service, şi în dezvoltarea capabilităţilor de distribuţie pe piaţa locală. „Chiar dacă în ultimii ani noi am anticipat destul de exact dinamica din piaţă, realitatea este că activitatea de zi cu zi este îngreunată de amânarea deciziilor şi de schimbarea planurilor de investiţie ale organizaţiilor – totul pe fondul incertitudinii generalizate, determinată de factori​ independenţi de noi”, a declarat Horaţiu Didea.