BusinessMagazin

Tag: bijuterii

  • Afaceri de la zero. Mihaela Sari Drăgoiu a deschis Atelierul Ecrin în Bucureşti, unde face bijuterii unicat şi aşteaptă afaceri de 50.000 euro

    Antreprenoarea a renunţat la jobul său de manager în turism şi a deschis la sfârşitul anului 2016 atelierul de bijuterie, iar în 2019 a avut o cifră de afaceri de 60.000 euro.

    Mihaela Sari Drăgoiu a des­chis la sfârşitul anului 2016 Atelierul Ecrin, un atelier de bijuterii unicat din Bu­cu­reşti, iar pentru anul acesta speră să ajungă la o cifră de afaceri de 50.000 euro. Pandemia şi-a pus amprenta şi asupra micului business, dar Mihaela Sari Drăgoiu se aşteaptă ca anul acesta să crească cererea pentru bijuterii.

    „Pandemia ne-a afectat, ar fi fost frumos să nu o fi resimţit prea mult, dar 50-60% din biju­teriile pe care le facem sunt verighete, adică lucrăm pentru evenimente care au fost anulate, ne-a afectat destul de mult, anul tre­cut am ajuns undeva la jumătate cu cifra de afaceri pe care o aveam în 2019, când am avut o cifră de afaceri de 60.000 euro“, spune Mihaela Sari Drăgoiu.

    Antreprenoarea a renunţat la jobul său de manager din turism pentru a-şi deschide pri­­mul său business, dar experienţa sa ca an­gajat a ajutat-o să pornească prima sa afa­cere. La finalul anului 2016 a fost deschis Ate­lierul Ecrin, iar în ianuarie 2017 au înce­put să se promoveze în online, astfel că în câteva luni din ce în ce mai mulţi clienţi optau pentru bijuteriile făcute în Atelierul Ecrin.

    „Povestea noastră este simpatică, soţul meu lucrează în industria costumelor la co­man­dă de aproape nouă ani, colabora cu biju­tierul care acum este partener cu mine în business pentru bijuterii masculine, ace de cra­vată, butoni, tot felul de bijuterii mascu­line din argint şi aur. Ne-am gândit că ar fi o ide­e foarte bună, îmi plăcea arta, nu îmi era stră­ină deloc, bijutierul nostru este un artist biju­tier şi am zis să îmbinăm pasiunea noas­tră pentru artă şi pentru frumos şi să facem un busi­ness“, povesteşte Mihaela Sari Drăgoiu.

    Antreprenoarea îşi aminteşte că prima biju­terie făcută în Atelierul Ecrin a fost o pe­reche de verighete create după o creangă de co­pac. Bijuteriile lucrate în atelier sunt fie unicat, fie în serie mică.

    Investiţia iniţială în business a ajuns la 7.000 euro, dar pe parcurs antreprenoarea a mai investit pentru echipamente, astfel că în prezent investiţia a ajuns la 20.000 euro. „În urmă cu doi an am accesat şi o linie de credit pen­tru că simţeam nevoia de o îm­bu­nătăţire în atelier, să cumpărăm alte echipamente şi ne doream să li­vrăm bijuterii din ce în ce mai frumoase, suntem mulţumiţi la nivelul la care am ajuns“, adaugă Mihaela Sari Drăgoiu.

    Pe lângă clienţii din România, bijuteriile din Atelierul Ecrin au fost trimise şi în ţări precum Franţa, Belgia, Italia, Spania şi Marea Britanie. Antreprenoarea spune că pe lângă verighete, în atelier sunt create diverse bijuterii precum inele de logodnă, cercei şi coliere. În ceea ce priveşte capacitatea de pro­ducţie, aceasta depinde foarte mult de gradul de complexitate al bijuteriilor.

    „Depinde de complexitatea lor, pentru că avem poate un colier la care colegul meu poate să lucreze o săptămână, dacă e mai complex durează ceva timp, dar putem să livrăm cam 20-30 de perechi de verighete, dar pentru acest lucru se lucrează intens“, precizează Mihaela Sari Drăgoiu.

    Ea spune că cea mai scumpă bijuterie făcută în Atelierul Ecrin a fost un inel de logodnă de 8.000 euro.

    Momentan, antreprenoarea nu îşi doreşte să deschidă şi alte ateliere de bijuterie, în schimb, vrea să îl extindă pe cel de acum şi să mai angajeze încă doi bijutieri.

    „Simţim că domeniul acesta îşi va reveni, iar anul acesta sperăm să ajungem la nivelul din 2019, deci vrem să angajăm încă doi bijutieri şi să ne mutăm poate într-un spaţiu mai mare“, spune ea.

    Însă, pentru viitor, dacă va găsi bijuteri profesionişti în alte oraşe din ţară se gândeşte să meargă cu Atelierul Ecrin şi în alte oraşe din ţară.

    De la începutul businessului şi până în prezent, Mihaela Sari Drăgoiu spune că piaţa de bijuterie s-a schimbat, astfel, acum clienţii sunt mult mai informaţi cu privire la ceea ce îşi doresc, ceea ce înseamnă că atelierele de bijuterie trebuie să se dezvolte continuu.

    „Atelierele trebuie să se perfecţioneze non stop, să acumuleze cât mai multă informaţie pe care să o livreze câtre clientul final într-un format cât mai bine documentat, clientul cu care interacţionezi este destul de bine pregătit“, precizează Mihaela Sari Drăgoiu.

     

    ZF şi Banca Transilvania au lansat proiectul Afaceri de la zero, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. 

    ► Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    ► În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

  • Accesorii umane: cum pot părţile corpului să devină bijuterii

    În căutarea unor surse de inspiraţie, creatorii de bijuterii ajung şi la corpul uman, după cum o demonstrează ultimele noutăţi în domeniu, scrie New York Times. Creatoarea americană Sophie Buhai a lansat, de exemplu, o broşă din aur în formă de nas, luând ca model nasul unei prietene. Inedita broşă se găseşte doar în ediţie limitată, fiind confecţionată pe bază de comandă şi costă 16.000 de dolari. Casa Schiaparelli a prezentat brăţări şi cercei cu dinţi, apărători de aur pentru vârfurile degetelor de la picioare şi de la mâini, acestea din urmă cu tot cu unghii, precum şi măşti din aur.

  • Cum să faci 3 milioane de euro în România din vânzarea de parfumuri şi cosmetice online

    Brasty.ro, un business cu origini cehe care vinde exclusiv în online parfumuri, produse cosmetice şi de îngrijire, precum şi bijuterii, a ajuns anul trecut la vânzări de 3 milioane de euro în România. Grupul Brasty este format din 10 magazine online răspândite în Europa şi a avut un business total de 15 milioane de euro anul trecut, astfel că doar cehii, polonezii şi germanii i-au întrecut pe clienţii români care au cumpărat astfel de articole atât de pe platforma proprie a Brasty.ro, cât şi prin marketplace-ul eMAG.

    România este o piaţă cu foarte mare potenţial, iar ideea de a veni aici s-a dovedit a fi un succes”, a spus Brînduşa Maskova, country manager al Brasty.ro, în cea mai recentă ediţie a emisiunii ZF Ecosistemul Marketplace.

    Brasty Group este o firmă fondată în Cehia în urmă cu un deceniu, care este prezentă în 10 ţări din Europa în mediul online. Iniţial, compania comercializa parfumuri, iar de-a lungul timpului, gama de produse s-a diversificat, fiind în prezent formată din ceasuri, cosmetice, produse pentru îngrijirea tenului şi a corpului şi chiar şi bijuterii. Sediul central al companiei este în continuare în Cehia, ulterior, aceasta a crescut şi s-a extins pe mai multe pieţe.

    Pe piaţa din România, Brasty a intrat 2016, atât printr-un magazin online, cât şi prin intermediul platformei marketplace a eMAG.

    „În comparaţie cu celelalte ţări, aş spune că partea de îngrijire este mai cerută aici – produsele de îngrijire, cosmeticele, produsele pentru păr, corp şi parfumurile. Totuşi, nu observ o diferenţă foarte mare prin comparaţie cu pieţele din Germania, Polonia, Slovacia şi Cehia.”

    Cel mai bine vândute produse pe piaţa locală sunt parfumurile. Acestea sunt urmate de bijuterii, ceasuri şi cosmetice, iar cosmeticele pentru îngrijirea părului au mai mult succes, prin comparaţie cu cele de îngrijire a tenului, explică Maskova. Valoarea comenzilor diferă şi variază în funcţie de perioada anului. Spre exemplu, în perioadele de vârf, cum ar fi Black Friday, sărbătorile de iarnă sau Valentine’s Day – numărul produselor din comandă sunt cel puţin trei, iar valoarea unei comenzi poate depăşi 600 – 700 de lei. Există însă şi comenzi care conţin mai multe produse cu o valoare mai mică, dar tendinţa valorii comenzilor este una crescătoare, observă Country Managerul Brasty.ro.

    În ceea ce priveşte impactul pandemiei asupra businessului, Maskova spune că au înregistrat  creşteri semnificative: „Vânzările au crescut cu 40-45% în perioada aceasta, de la începutul pandemiei; de asemenea, a crescut numărul de comenzi cu plăţile prin card, care în România nu erau foarte populare anterior. Aceasta ne-a ajutat să simplificăm lucrurile şi procesele necesare pentru expediere.”

    Pe marketplace-ul eMAG au intrat tot în 2016: „Am intrat pas cu pas, a fost un drum destul de anevoios cel de integrare pe eMAG, noi fiind o firmă din Cehia, care trimite şi operează din Cehia. Printre condiţiile eMAG se număra cel de a avea sediul în România, produsele să ajungă la client cât mai repede. Până la urmă ne-au primit cu braţele deschise şi noi ne-am străduit ca ai noştri clienţi să nu simtă acest impediment, că expediem din afară şi să îşi primească produsele în timp util – ca şi când am avea depozitul în ţară.”

    În 2020, vânzările totale ale grupului au ajuns la aproximativ 15 milioane de euro, iar România se situează pe locul trei ca pondere în vânzări prin comparaţie cu celelalte ţări. Celelalte pieţe din top sunt Cehia (şi Polonia, aflată cam la acelaşi nivel cu Cehia) şi Germania.

    Pentru fiecare ţară există câte un responsabil de dezvoltarea businessului, iar Brînduşa Maskova se ocupă de piaţa românească. Ea este originară din România, dar locuieşte în Cehia de 15 ani.

    „Chiar dacă este o ţară mică, Cehia este foarte dezvoltată, are economia foarte bine pusă la punct. Există posibilităţi pentru orice start-up – chiar şi pentru o persoană străină care doreşte să facă business aici. Singurul impediment pentru un străin este limba, care este destul de grea – nu este o limbă uşoară, fiind o limbă slavă, dar nu este imposibil de învăţat”, descrie ea particularităţile pieţei cehe.

    În continuare, şi-au propus să extindă portofoliul şi gama de produse. De asemenea, îşi doresc să continue investiţiile şi să se extindă şi în alte ţări. „Avem în plan să deschidem încă în trei ţări din Europa anul acesta – Franţa, Belgia şi Olanda – nu avem o ţintă pentru anul în curs, dar având în vedere creşterile şi perioada aceasta în care într-adevăr vânzările online au crescut simţitor, ne aşteptăm la o creştere de aproape 50% a businessului, poate şi mai mare pentru anul în curs.”

    Brînduşa Maskova observă şi că perioada actuală este una foarte bună pentru dezvoltarea unui magazin online şi oferă câteva sfaturi pentru un antreprenor care începe un astfel de business: „Online-ul creşte în toate domeniile fiindcă din lipsa timpului, majoritatea oamenilor preferă să comande orice este posibil online. Aş sfătui să îşi aleagă în aşa fel produsele pe care vrea să le ofere la vânzare încât să le poată vinde la început sau pe tot parcursul dezvoltării businessului la un preţ convenabil. Preţul este un factor care contează foarte mult în vânzări, mai ales pentru România. Românii se orientează de obicei, din experienţă spun, spre preţuri mici şi caută mereu reduceri, vouchere, cadouri, oricât de mici. Apoi, atenţie mărită la transport. Dacă clientului i se oferă transport gratuit, este deja câştigat – cu siguranţă se întoarce la acel magazin şi comandă din nou şi recomandă magazinul. Apoi, poate conta foarte mult modul în care sunt prezentate produsele pe site, descrierea produselor etc. Comunicarea este foarte importantă de asemenea: toţi clienţii aşteaptă să fie trataţi elegant, cu respect, să li se răspundă imediat, să nu fie lăsaţi să aştepte, să li se ofere ceea ce doresc.”

  • O PIATRĂ găsită de un puşti de 12 ani pe care a folosit-o 9 ani ca OPRITOR DE UŞĂ valorează azi 80 MILIOANE DE DOLARI. Ce au făcut cu ea

    Când Roy Spencer, un băieţel de 12 ani, a găsit în 1938, în Queensland, Australia, o piatră neagră, tatăl său, miner într-un centru de exploatare minieră a bijuteriilor, nu şi-a dat seama că ceea ce părea un simplu cristal negru era de fapt un safir de 1, 156 carate. 

    Tratat timp de nouă ani ca răţuşca cea urâtă din povestea lui Hans Christian Andersen, safirul stea a fost folosit ca opritor pentru uşă în casa familiei Spencer. Abia când Harry Spencer, tatăl copilului, a aflat că safirele pot fi găsite în toate culorile curcubeului (mai puţin cele roşii, acelea fiind rubine), şi-a dat seama că poate obţine o avere, găsind cumpărătorul potrivit. Acesta nu a întârziat să apară.

    Aflând de safirul scos la vânzare, bijutierul armean Harry Kazanjian a călătorit din Los Angeles în Queensland, oferindu-i minerului 18,000 de dolari (aproape 185,000 de dolari în valoarea actuală).

    Convins că sub forma brută a pietrei se află ceva mai preţios, după doua luni de gândire, Kazanjian s-a decis să taie safirul, în urma acestei operaţii găsind înăuntru modelul unei stele cu şase colţuri, care poate fi văzut privind safirul cu o singură sursă de lumină deasupra capului. 

    Chiar daca a trebuit să sacrifice 423 de carate tăind piatra, valoarea de după a safirului stea era de 1 milion de dolari în 1949.

    “The Black Star of Queensland” (Steaua neagră a Queensland-ului n-red.), cum a fost numit preţiosul safir, a fost transformat într-un pandativ încadrat de 35 de diamante şi este unul dintre cele mai faimoase din lume, valoarea lui actuală fiind de aproape 80 de milioane de dolari.
     

  • Bijuteriile cu coperţi şi file

    Anda Jurcă, group sales director al producătorului român de bijuterii Teilor şi una dintre cele mai admirate femei din mediul de business local, ne-a povestit despre pasiunea sa pentru obiecte preţioase, dar nu despre cele care îţi înfrumuseţează chipul, ci mintea: cărţile.

    Anda Jurcă este absolventă a University of Human-Social Sciences, cu o diplomă de master în Relaţii Internaţionale şi Studii Europene, vorbeşte trei limbi străine – engleză, franceză şi arabă şi lucrează în industria bijuteriilor de lux de peste două decenii, potrivit informaţiilor disponibile pe platforma LinkedIn. De-a lungul carierei ea a lucrat ca expat în Emiratele Arabe Unite, în cadrul companiilor Damiani şi Cartier, iar echipei Teilor i s-a alăturat în 2017, în funcţia de National Sales Director, din care a fost promovată la începutul acestui an în rolul de Group Sales Director.

    Deopotrivă cu pasiunea pentru bijuterii şi-a cultivat-o şi pe cea pentru lectură, aşa că citeşte zilnic, preponderent articole din aria de business în care activează. „Citesc cărţi de business, management, ledearship, din care aplic aspectele care mi se par potrivite companiei şi oamenilor alături de care lucrez. Totul este într-o continuă schimbare, şi noi ca oameni, şi companiile, şi modelele de business, de aceea nu cred că poţi aplica idei foarte bine definite ci mai degrabă să le transformi în conformitate cu mediul tău şi nevoile pe care le ai. În acest sens mi-au plăcut mult evenimentele BrandMinds care mi se par foarte ancorate în realitate, din care am deprins idei foarte fresh şi aplicabile. Specific industriei citesc multe articole, urmăresc evenimentele şi brandurile de referinţă în domeniu pentru a fi la curent cu noutăţile şi trendurile din Fine Jewellery. Sunt şi câteva site-uri de specialitate pe care le accesez negreşit pentru a fi în permanenţă conectată la noutăţi. Cărţile le savurez în weekeduri, zile libere şi vacanţe, deşi dacă este ceva ce doresc să aprofundez nu voi lăsa din mână cartea până nu o termin, indiferent că am programul încărcat.” În prezent citeşte „Why We Sleep”, de Matthew Walker, „una dintre recomandările lui Bill Gates, ca fiind printre cărţile sale preferate în anul 2020”.

    Ea spune că îşi alege cărţile după recenzii, la recomandarea persoanelor pe care le admiră sau pur şi simplu din colecţiile scriitorilor care au impresionat-o de la prima carte pe care a citit-o.

    În opinia sa, tipul de cărţi care îţi serveşte drept sursă de inspiraţie depinde de perioada pe care o traversezi în viaţă. „Am fost inspirată în adolescenţă de cărţi de aventură care făceau apel la curajul fiecărui tânăr, dar îmi plăcea să citesc şi cărţi biografice, printre care îmi amintesc de «Arta Succesului: Coco Channel»”. De-a lungul carierei au inspirat-o în schimb multe cărţi de business, din care spune că a deprins tehnici noi, iar în unele cazuri chiar a aplicat la job anumite procese. „Printre acestea enumăr: «The 7 Habbits of Highly Effective People», a scriitorului Stephen R. Covey, «Mindset: The New Psychology of Success», de Carol Dweck, şi «Maxim – Psihologia forţei de vânzări», a scriitorilor Bogdan Comănescu şi Ovidiu Atanasiu.” În domeniul educaţiei financiare, drept sursă de inspiraţie i-a servit cartea „Rich Dad, Poor Dad”, de Robert Kiyosaki şi Sharon L. Lechter, pe care a citit-o în jurul vârstei de 20 de ani şi despre care spune că i-a deschis noi orizonturi de gândire. Şi cărţile lui Nassim Taleb au fascinat-o, printre ele numărându-se „Lebăda Neagră”, „prima pe care am citit-o dintre scrierile sale şi care a rămas favorita mea”. De altfel, cu Nassim Taleb i-ar plăcea să aibă şi o sesiune de coaching.

    Pentru a se relaxa, nu are un tip anume de cărţi, „însă senzaţia pe care trebuie să mi-o lase o lectură de vacanţă sau de weekend este cea de reflecţie, de introspecţie, să creeze aceea ruptură între viaţa de zi cu zi şi lumea viselor, să dea frâu liber imaginaţiei.” În acest sens, spune că i-a făcut mare plăcere să citească «Sapiens» şi «Home Deus» de Yuval Noah Harari.

    În copilărie povesteşte că au fascinat-o „Legendele Olimpului”, care o purtau „pe tărâmuri cu zei, într-o   lume a faptelor legendare”. Acum, peste ani, spune că îi este aproape imposibil să numească o singură carte care i-a influenţat decisiv viaţa sau cariera.

    În opinia sa, într-o cultură organizaţională, lectura este esenţială pentru orice angajat. „În companie avem o bibliotecă cu cele mai interesante titluri, care se actualizează periodic. Încurajăm cultura cititului îndemnând angajaţii să fie curioşi şi informaţi. Un obicei pe care ni l-am format este să oferim cărţi colegilor, cu titlurile pe care considerăm că trebuie să le citească şi li se potrivesc, un cadou simbolic care va dăinui peste ani, nu ca obiect ci ca dezvoltare mentală.” Anda Jurcă este de părere că un om de business trebuie, ca în piramida nevoilor a lui Maslow, să-şi contureze foarte limpede piramida pricipiilor de business. „Cred că «The 7 Habbits of Highly Effective People» reuşeşte în mare să facă acest lucru.” Pe viitor, notează ea, era digitalizării nu se va opri din evoluţie nici în domeniul cărţilor, drept urmare „cred că vor fi din ce în ce mai puţine cărţi publicate, iar de-a lungul anilor, odată cu maturizarea adolescenţilor de azi, uşor, uşor vom ofta nostalgic asupra imaginii bibliotecii copilăriei noastre. Prefer cărţile tipărite, îţi accesează mai multe simţuri şi sunt deja înrădăcinate în subconştientul meu”.

     Legendele Olimpului – Alexandru Mitru
    Cartea copilăriei sale:

      Why we sleep – Matthew Walker 
    Lectura curentă a Andei Jurcă:

    Lebăda Neagră – Nassim Taleb 
    Una dintre cărţile sale favorite:

    Sapiens – Yuval Noah Harari

    Home Deus – Yuval Noah Harari


    Cărţile care o ajută să dea frâu liber imaginaţiei:

    MINDSET: THE NEW PSYCHOLOGY OF SUCCES – CAROL DWECK

    RICH DAD, POOR DAD – ROBERT KIYOSAKI ŞI SHARON L. LECHTER

    THE 7 HABBITS OF HIGLY EFFECTIVE PEOPLE – STEPHEN R. COVEY

    LECTURI DE BUSINESS PE CARE LE RECOMANDĂ:

    MAXIM – PSIHOLOGIA FORŢEI DE VÂNZĂRI – BOGDAN COMĂNESCU ŞI OVIDIU ATANASIU


     

    Acest articol face parte din proiectul #BooksOfLeaders lansat de Libris.ro cu scopul de a aduce în atenţia cititorilor importanţa şi rolul definitoriu pe care îl are lectura în dezvoltarea şi menţinerea unui business.

    #BooksOfLeaders este despre oameni, business-uri de succes şi lecturile care au lăsat o amprentă puternică în parcursul şi dezvoltarea acestora. Este despre felul în care lectura construieşte succesul cu fiecare pagină. Asumarea evoluţiei continue prin lectură reprezintă pasul de început pentru un lider, iar cărţile stau la baza formării expertului în domeniul ales. Proiectul îşi propune să evidenţieze rolul cărţilor în viaţa şi afacerile liderilor de succes din România şi să ofere inspiraţie celor care îşi doresc să exploreze un stil de viaţă bazat pe cunoaştere. 

    În ultimele luni, probabil cea mai provocatoare perioadă traversată de mediul de business din România, vânzările online de carte din categoria Afaceri au crescut pe Libris.ro cu 80%. Interesul pentru lectura de business dovedeşte faptul că mediul de afaceri caută în cărţi idei, soluţii şi abordări eficiente la problemele curente. În acest context, o privire către poveştile liderilor locali şi cărţile pe care ei le recomandă în cadrul #BooksOfLeaders este deopotrivă aspiraţională şi interesantă. 

    În peste 11 ani de activitate, Libris.ro a devenit una dintre destinaţiile favorite ale publicului român avid de lectură. Prin misiunea sa asumată, încurajează lectura prin campanii susţinute, având ca ţel să atingă de fiecare dată un public nou, care să descopere importanţa dezvoltării continue prin lectură.

  • Noua modă în materie de măşti faciale

    Purtat în principal la gât, iar uneori şi la ochelari, lănţişorul se poartă mai nou şi la măşti, scrie The Independent, după ce a intrat în atenţia unor creatoare de bijuterii şi accesorii. Printre acestea se numără Karen Perez, care, prin compania sa Second Wind, a pus în vânzare lănţişoare pentru măştile sale din pânză şi mătase ori Lele Sadoughi, căreia i-a venit ideea să creeze asemenea accesorii adaptând lănţişoarele pentru ochelari de soare pe care le comercializa. Lănţişoarele, confecţionate din aur, argint, perle sau chiar material textil şi mărgele, au atras atenţia unor lanţuri de magazine şi chiar şi a unor vedete, printre care Jennifer Lopez.

  • Povestea a doi tineri care şi-au început afacerile în balcon, unul al apartamentului, altul al garsonierei din Bucureşti. Unde au ajuns acum cei doi

    Glorybox şi Joined by Fire Studios sunt cele două nume în jurul cărora gravitează toată experienţa, priceperea şi creativitatea Andreei Badragan. Este artist ceramist, cu studii în arte, psihologie şi informatică şi cu experienţă în resurse umane, publicitate online şi management de echipă. În Joined by Fire, pune toate acestea la bătaie alături de experienţa de bijutier a partenerului ei, Florin Chiuta, şi împreună dau viaţă micilor piese menite să înnobileze orice purtător.

    Glorybox este al meu, dar el nu mai există separat de Joined by Fire, care este, în egală măsură, al meu şi al lui Florin. El este bijutier cu experienţă în atât de multe domenii încât mi-ar fi greu să le enumăr. Bijuterie a învăţat singur, acasă, într-un atelier improvizat pe balconul de unu pe doi al unei garsoniere. A ajuns astfel să realizeze obiecte de cult timp de şapte ani, iar în paralel a lucrat în diverse ateliere de bijuterie, unde a realizat ceea ce se numeşte fine jewelry”, povesteşte Andreea Badragan.

    Pe cont propriu, ea lucrează de 11 ani. Mai întâi a fost Glorybox, iar în ultimii doi ani şi jumătate a construit în paralel şi Joined by Fire Studios. Până în 2018, lucra pentru Glorybox din propriul apartament, dar după ce l-a cunoscut pe Florin, fiecare şi-a părăsit atelierul lui de pe balcon şi au deschis împreună Joined by Fire.

    „Nu există o investiţie iniţială propriu-zisă. Considerăm investiţia continuă, în funcţie de cerere şi de necesităţi. Am început cu investiţii absolut nesemnificative în materiale, iar cele mai mari s-au făcut în timp şi au început în 2012, când am început să lucrez ceramică. Cele mai importante au fost în aparatura necesară pentru realizarea bijuteriei.”

    Aşa că suma s-a apropiat de 15.000 de euro. Bijuteriile nu sunt însă singurul produs al celor două branduri, al căror portofoliu se extinde şi către decoraţiuni, semne de carte, mărturii, ceşti sau boluri.

    „Diversitatea produselor pe care le facem ne permite să avem şi preţuri foarte diverse. Vindem mici decoraţiuni sau bijuterii din ceramică la preţuri între 20 şi 80 de lei, obiecte utilitare din ceramică (pahare, căni, boluri) – cu preţuri între 60 şi 150 de lei, bijuterie de argint cu preţuri medii între 170 şi 200 de lei, bijuterie din argint kinetică şi cu design contemporan – între 900 şi 1.200 de lei, dar şi bijuterie din aur cu sau fără diamante ori pietre preţioase, cu preţuri între 2.600 şi 3.500 de lei.”

    Toate prind viaţă – creativ vorbind – în atelierul din Bucureşti al celor doi antreprenori. Vânzările sunt în principal prin canalul online, atât pe site-ul lor, cât şi pe cel al unui colaborator şi chiar printr-un magazin online internaţional pe o platformă dedicată. Cu programare însă, oricine poate trece uşa atelierului pentru a se convinge personal de legământul de foc dintre creativitate şi pragmatism.

    „Avem în prezent o colaborare şi cu un magazin fizic, iar de câteva ori pe an participăm şi la târguri şi evenimente dedicate bijuteriei şi designului”, mai spune Andreea Badragan.

    Previzibil, majoritatea clienţilor sunt, de fapt, cliente. Femei cu vârste între 30 şi 45 de ani, stabile din punct de vedere financiar, cu venituri peste medie, dar nu neapărat. Cu siguranţă, apreciază originalitatea şi îşi doresc obiecte cu poveste, care să le apropie de lumea artistică şi care să le scoată din mulţime.

    Cum însă o afacere are multe aspecte care trebuie gestionate pentru a funcţiona cum trebuie, Andreea Badragan şi Florin Chiuta lucrează – ironic – la foc automat, ceea ce le mai răpeşte din timpul dedicat creaţiei şi execuţiei. Aşa că acum…

    „… visăm la un partener cu care să putem lucra frumos, care să aibă propriul atelier şi cu care să putem lucra mai mult pe proiect, dar care să vină şi la noi în atelier când este necesar.”

    Investiţiile s-au apropiat de 15.000 de euro. Bijuteriile nu sunt însă singurul produs al celor două branduri, al căror portofoliu se extinde şi către decoraţiuni, semne de carte, mărturii, ceşti sau boluri.

     

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

     

    Vehicool – spălătorie auto mobilă (Bucureşti)

    Fondatori: Ionuţ Miftode şi Alex Caplea

    Investiţie iniţială: 50.000 de euro

    Prezenţă: Bucureşti

     

    Peyo – decoraţiuni şi cadouri pentru Crăciun

    Fondatoare: Ioana Perşa

    Investiţie iniţială: câteva sute de lei

    Cifră de afaceri în 2018: 65.000 de lei (13.700 de euro)

    Prezenţă: online, naţională

     

    Terra Apis – brand de produse pe bază de miere de albine, polen şi propolis (jud. Timiş)

    Fondatori: familia Bădina

    Investiţie: 500.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2019: 150.000 de euro

    Prezenţă: naţională şi internaţională

     

    Kardelia – producţie de perne, pături, pulovere din fir de lână gigant (Braşov)

    Fondatoare: Tatiana Ursu

    Investiţie iniţială: 39.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2019: 25.000 de lei (5.300 de euro)

    Prezenţă: online, un showroom în Braşov

     

    Eco Villas – construcţie de clădiri pasive, izolate termic (Bucureşti)

    Fondatori: Gabriel Focşeneanu, Eugen Gogu şi Slavic Vlas

    Prezenţă: Bucureşti, Mogoşoaia

    ZF şi Banca Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

  • Ferestre la purtător

    Elementele arhitecturale pot fi o sursă bună de inspiraţie pentru creatorii de bijuterii, după cum se vede din colecţia unei artiste cunoscute sub numele de Tomka. Aceasta a reuşit să creeze o serie de cercei care arată ca nişte ferestre prin care trece lumina şi în dreptul cărora se găsesc flori sau podoabe de sărbătoare. Cerceii lucraţi manual sunt confecţionaţi dintr-o răşină specială, de unde şi transparenţa lor asemănătoare sticlei.


     

  • Antreprenoarea din România care şi-a transformat pasiunea pentru bijuterie în business

    Criza a pus în dificultate multe companii, dar le-a oferit multor antreprenori şi răgazul necesar de a-şi formula visurile şi de a se arunca în noi proiecte în ciuda dificultăţilor prin care trece şi economia. Este şi cazul Ancăi Negescu, a cărei pasiune pentru bijuteriile de autor nu s-a împiedicat de pandemie. A profitat de răgaz pentru a lansa pe piaţă curandera.ro — un magazin online de bijuterie contemporană minimalistă în serie mică.

    Curandera era gata de lansare chiar înainte de izbucnirea primului val. În luna martie, adică. Însă contextul a făcut nepotrivită lansarea chiar atunci. Totuşi, am făcut acest pas, pentru că brandul are un mesaj care se potriveşte perfect vremurilor în care trăim. Curandera este despre puterea videcătoare a iubirii, a naturii, a poveştilor. Iar mesajul a fost foarte bine primit de public, în contextul în care anul acesta cred că ne-am îndreptat mult atenţia către sine şi către lucrurile care ne fac fericiţi”, povesteşte Anca Negescu, fondator şi designer Curandera. Ea a intrat în lumea antreprenoriatului în urmă cu peste 16 ani, dar printr-un business care nu a avut legătură directă cu arta sau cu bijuteria, ci cu facultatea absolvită – un birou de traduceri.  

    „Domeniul însă m-a atras mereu, provin dintr-o familie unde arta a fost mereu în centrul discuţiilor nostre, aşa că în 2014 am fondat galeria de artă contemporană Artfooly Gallery şi în 2019, prima galerie de bijuterie contemporană, Place Of Display. Am curatoriat o mulţime de expoziţii de artă şi de bijuterie contemporană, însă mereu am avut în gând o idee, o viziune asupra unor bijuterii altfel. În 2016 am şi fondat, de altfel, un brand de bijuterii din porţelan – What if I fly. Dar, de-a lungul acestor ani, ideea Curandera a prins tot mai mult contur, iar momentul decisiv a venit anul acesta, în pandemie, când Place of Display a trecut pe online, la fel ca multe alte businessuri. Am avut răgazul de a definitiva astfel proiectul Curandera, care, prin mesajul pe care îl transmite, cred că se integrează perfect în contextul actual.”

    Magazinul online a fost lansat în iunie anul acesta, Curandera.ro pornind cu o investiţie iniţială de 15.000 de euro pe care antreprenoarea crede că va reuşi să o recupereze până la finalul acestui an.  

    „Pentru acest an avem aşteptări realiste, adaptate vremurilor în care trăim, aş spune. Vorbim de o economie imprevizibilă. Însă perspectivele sunt optimiste. Am înregistrat creşteri de 20-30% de la lună la lună, iar ultima parte a anului este marcată de perioada cadourilor, aşa că sperăm că ne vom recupera investiţia până la finalul lui 2020”, a punctat Anca Negescu.

    Ea mixează acum partea offline cu partea online, fiecare având importanţa ei într-un business cu bijuterii, însă cumva situaţia actuală cauzată de pandemie mută tot mai multe afaceri în mediul virtual.

    „Am început în offline pentru că mi s-a părut mereu esenţială interacţiunea cu clientul, mai ales în acest domeniu, al artei, respectiv al bijuteriilor. La fel cum clientului i s-a părut important să vadă obiectul pe care vrea să-l poarte, să-l atingă, să-l probeze, să-l simtă. Pentru că această zonă are o legătură foarte importantă cu ceea ce simţim”, a punctat antreprenoarea, adăugând faptul că anul acesta a venit însă cu provocări neaşteptate şi mai ales cu multă imprevizibilitate. „Iar aceste lucruri au schimbat felul în care activează industriile creative în general, a fost nevoie să ajungem altfel la clienţi. Evident, şi înainte lucram cu zona de online, mai ales că în industriile creative mediile sociale şi promovarea pe acestea este importantă. Însă deja discutăm de jumătate de an de distanţare socială, de restricţii mai mari sau mai mici, care şi-au pus amprenta asupra comportamentului clienţilor. Nu mai vorbim de o tendinţă, ci de o realitate. Online-ul este tot mai integrat în vieţile noastre.”

    Totodată, şi tipologia clienţilor Curandera se împarte între offline şi online, ambele canale de vânzare îmbinându-se în acelaşi timp. „La noi există constant o trecere a clienţilor recurenţi din online în offline şi invers. Asta pentru că avem o bază destul de mare de clienţi care ne descoperă şi prin recomandări, şi care rămân fideli şi revin la 2-3-4 luni. Curandera a atras mulţi clienţi în galerie, dar şi invers.” Mai exact, primele statistici arată că aproximativ 60% dintre clienţii Curandera vin din cadrul galeriei Place Of Display, iar 40% dintre ei sunt recurenţi şi recomandă brandul de bijuterii şi altor persoane.

    „În jur de 30% sunt clienţi noi care vin direct din online, cumpără online de pe site sau prin intermediul paginilor noastre de social media şi 10% trec ocazional din offline în online şi viceversa”, a subliniat fondatoarea Curandera.ro.

    Bijuteriile Curandera au fost promovate la început pe canalele proprii, mai ales pe reţelele de socializare, însă foarte bine a funcţionat recomandarea clienţilor. „Şi empatizarea cu mesajul, cum spuneam. Vrem să investim în continuare în promovare, însă vorbim de un brand tânăr, la început de drum, aşa că bugetele sunt proporţionale.”

    Magazinul online cuprinde acum o primă colecţie de bijuterii din argint şi aur, inspirate de natură. Bijuteriile Curandera.ro sunt create în serii limitate, ceea ce înseamnă un număr redus de bijuterii dintr-un anume model.

    În medie, clienţii Curandera achiziţionează între 3 şi 5 produse, depinde de valoarea acestora şi de ocazia pentru care sunt cumpărate. „De multe ori, clienţii noştri vin să cumpere un cadou, însă se lasă cuceriţi de poveste şi ajung să-şi cumpere şi ceva pentru ei de exemplu.”

    Valoarea medie a coşului de cumpărături se situează la circa 250-300 de lei, offline aceasta fiind câteodată uşor mai mare.

    „Curandera este încă la început şi a fost lansat la începutul verii, practic primele luni fiind marcate oricum de o piaţă în scădere.”

    Piaţa de bijuterie de autor din România este încă la început, dar se află în plină dezvoltare.

    „Avem o mulţime de creatori talentaţi, care lucrează cu materiale inovatoare, extrem de creativi şi de îndrăzneţi. Însă, într-adevăr, piaţa este în creştere, cu un public încă redus. Publicul este cel care apreciază arta în toate formele sale, şi, de altfel, vede în purtarea unei bijuterii o formă de a purta artă. În cei aproape 10 ani de când activez în domeniu am văzut o evoluţie constantă, semnificativă şi cred că în cel mult zece ani vom fi la fel de activi pe această piaţă ca alte ţări europene”, a subliniat ea.

    Pentru anul viitor, antreprenoarea are în plan să lanseze noi colecţii, să diversifice portofoliul către zona de art print, şi să crească astfel în mod organic.

    „Sperăm ca 2021 să ne aducă o creştere constantă, cel puţin egală cu aceste prime luni de existenţă a brandului. Cred că evoluţia va fi influenţată puternic şi de evoluţia contextului pandemic şi economic actual. Dinamica este încurajatoare pe piaţa de bijuterie contemporană, dar contextul macro-economic influenţează, evident, orice business, mai ales unul aflat la început de drum”, a conchis Anca Negescu.

  • Brăţară cu noroc

    Brăţara prezentată de creatoarea britanică de bijuterii Annoushka Ducas sub titlul de „My Life in Seven Charms”, este decorată cu şapte talismane alese în urma unei discuţii dintre client şi creatoare. Realizarea unei brăţări durează între trei şi şase luni, scrie The Telegraph. Cei îşi doresc aşa ceva trebuie să scoată din buzunar cel puţin echivalentul a 38.000 de euro.