BusinessMagazin

Tag: benzinarii

  • MOL – 20 de ani de success în România…. şi povestea continuă (P)

    Un foarte cunoscut proverb spune că orice călătorie începe cu primul pas. MOL România a făcut acest prim pas în urmă cu 20 de ani. Acum, benzinăriile MOL sunt bine cunoscute de şoferii români şi nu doar de ei, întrucât sunt prezente pe toate marile artere de circulaţie şi în oraşe de pe tot teritoriul ţării.

    Probabil puţini cunosc însă că prima benzinărie MOL România a fost deschisă în 1995, la Salonta, în judeţul Bihor. România acelor ani era foarte diferită de cea de acum. Ţara încă nu devenise membru NATO şi nici UE, economia era nereformată, rata inflaţiei după 1990 depăşea chiar şi 200% pe an, parcul auto şi infrastructura îşi arătau vârsta şi decalajele faţă de ţările europene. Decizia Grupului MOL de a investi în România fusese luată în 1993, atunci când compania a ales drumul extinderii în regiune. Ca parte a Grupului MOL, o companie multinaţională integrată şi independentă din domeniul petrolului şi gazelor naturale, cu operaţiuni în peste 40 de ţări, MOL România a dezvoltat, pe lângă distribuţia de carburanţi, şi soluţii complexe aferente cardurilor de carburanţi şi şi-a extins permanent portofoliul cu produse de calitate înaltă precum lubrifianţi, bitum, produse petrochimice.

    La 20 de ani de la deschiderea primei benzinării, MOL România are o reţea de circa 200 de benzinării, care urmează să fie extinsă în acest an cu încă 12 staţii. Compania a urmat o strategie de creştere pe termen mediu şi lung, care a presupus atât creştere organică, cât şi achiziţii de reţele de benzinării, cea mai recentă fiind înregistrată la începutul acestui an.

    Întrucât a crescut împreună cu economia României, la a cărei dezvoltare a şi contribuit, compania a investit până în prezent peste 200 de milioane de euro în ţara noastră şi a contribuit la bugetul de stat cu taxe şi impozite de peste 1,8 miliarde de euro. Peste 2.100 de persoane lucrează în benzinăriile MOL din  România, iar alte peste 200 reprezintă angajaţi ai MOL România. Compania are 2 terminale de carburanţi, la Tileagd, în judeţul Bihor şi la Giurgiu, cu acces la transportul fluvial pe Dunăre.

    Compania a fost un pionier în multe domenii, ca acela al cardurilor de carburant destinate persoanelor juridice sau al platformei de loializare dedicată persoanelor fizice – Multibonus. În 2002, atunci când deţinea doar 39 de benzinării, MOL România a început dezvoltarea sistemului de carduri pentru carburanţi, similar cardurilor de credit bancare, încă o raritate în România. Primele carduri au fost MOL Gold, cu acceptare la nivel internaţional şi MOL Silver, pentru reţeaua naţională. Acum, cardurile de carburant MOL permit monitorizarea în timp real a tranzacţiilor efectuate, prinaccesulla Centrul Virtual de Carduri, dar confera si beneficiile unei game largi de alteservicii: alimentarea cu carburant în afara ţării, posibilitatea de recuperare a TVA şi plata taxelor de drum în UE, soluţii GPS, servicii de asistenţă rutieră, aplicaţie mobilă gratuită, calculator taxe de drum. MultiBonus este cardul de loialitate pe care îl poartă cu ei peste 1 milion de români, card care permite acumularea de puncte la achiziţiile din staţiile MOL şi preschimbarea acestora în produse din cataloagele special concepute sau în anumite servicii disponibile în benzinării.

    MOL România crede în piaţa românească şi în potenţialul său pe termen lung. De aceea a implementat aici cele mai noi concepte şi tendinţe din retailul european. Cea mai recentă inovaţie, implementată în 5 benzinării din România şi alte 23 ale Grupului MOL din regiune, este Fresh Corner, un nou concept de magazin pentru benzinării. FreshCorner acordă o mai mare importanţă produselor alimentare proaspete, cumpărăturilor pentru acasă şi sortimentelor de cafea proaspăt preparată. Este pentru prima dată când un lanţ de benzinării are vitrine cu lactate, brânzeturi şi mezeluri, fructe proaspete şi alte produse de larg consum, la preţuri competitive.

    Compania a dezvoltat mai multe programe destinate comunităţilor locale: „Spaţii verzi” – lansat în urmă cu zece ani pentru a finanţa crearea de spaţii verzi în oraşe şi promovarea ariilor naturale protejate, „Pot ajuta” – destinat tinerelor talente în sport şi artă, „Programul MOL pentru sănătatea copiilor” – adresat asociaţiilor şi organizaţiilor care derulează proiecte de terapie emoţională pentru copiii cu afecţiuni cronice sau în curs de recuperare după afecţiuni grave, „Programul Mentor” – prin care MOL România recompensează zece laureaţi, profesori şi antrenori, nominalizaţi de foşti elevi, părinţi şi selectaţi de un juriu competent.

    Primul pas a fost făcut în urmă cu 20 de ani, iar călătoria MOL România continuă, alături de angajaţii, partenerii, clienţii săi şi de comunităţile a căror dezvoltare o susţine.

     

  • MOL – 20 de ani de success în România…. şi povestea continuă (P)

    Un foarte cunoscut proverb spune că orice călătorie începe cu primul pas. MOL România a făcut acest prim pas în urmă cu 20 de ani. Acum, benzinăriile MOL sunt bine cunoscute de şoferii români şi nu doar de ei, întrucât sunt prezente pe toate marile artere de circulaţie şi în oraşe de pe tot teritoriul ţării.

    Probabil puţini cunosc însă că prima benzinărie MOL România a fost deschisă în 1995, la Salonta, în judeţul Bihor. România acelor ani era foarte diferită de cea de acum. Ţara încă nu devenise membru NATO şi nici UE, economia era nereformată, rata inflaţiei după 1990 depăşea chiar şi 200% pe an, parcul auto şi infrastructura îşi arătau vârsta şi decalajele faţă de ţările europene. Decizia Grupului MOL de a investi în România fusese luată în 1993, atunci când compania a ales drumul extinderii în regiune. Ca parte a Grupului MOL, o companie multinaţională integrată şi independentă din domeniul petrolului şi gazelor naturale, cu operaţiuni în peste 40 de ţări, MOL România a dezvoltat, pe lângă distribuţia de carburanţi, şi soluţii complexe aferente cardurilor de carburanţi şi şi-a extins permanent portofoliul cu produse de calitate înaltă precum lubrifianţi, bitum, produse petrochimice.

    La 20 de ani de la deschiderea primei benzinării, MOL România are o reţea de circa 200 de benzinării, care urmează să fie extinsă în acest an cu încă 12 staţii. Compania a urmat o strategie de creştere pe termen mediu şi lung, care a presupus atât creştere organică, cât şi achiziţii de reţele de benzinării, cea mai recentă fiind înregistrată la începutul acestui an.

    Întrucât a crescut împreună cu economia României, la a cărei dezvoltare a şi contribuit, compania a investit până în prezent peste 200 de milioane de euro în ţara noastră şi a contribuit la bugetul de stat cu taxe şi impozite de peste 1,8 miliarde de euro. Peste 2.100 de persoane lucrează în benzinăriile MOL din  România, iar alte peste 200 reprezintă angajaţi ai MOL România. Compania are 2 terminale de carburanţi, la Tileagd, în judeţul Bihor şi la Giurgiu, cu acces la transportul fluvial pe Dunăre.

    Compania a fost un pionier în multe domenii, ca acela al cardurilor de carburant destinate persoanelor juridice sau al platformei de loializare dedicată persoanelor fizice – Multibonus. În 2002, atunci când deţinea doar 39 de benzinării, MOL România a început dezvoltarea sistemului de carduri pentru carburanţi, similar cardurilor de credit bancare, încă o raritate în România. Primele carduri au fost MOL Gold, cu acceptare la nivel internaţional şi MOL Silver, pentru reţeaua naţională. Acum, cardurile de carburant MOL permit monitorizarea în timp real a tranzacţiilor efectuate, prinaccesulla Centrul Virtual de Carduri, dar confera si beneficiile unei game largi de alteservicii: alimentarea cu carburant în afara ţării, posibilitatea de recuperare a TVA şi plata taxelor de drum în UE, soluţii GPS, servicii de asistenţă rutieră, aplicaţie mobilă gratuită, calculator taxe de drum. MultiBonus este cardul de loialitate pe care îl poartă cu ei peste 1 milion de români, card care permite acumularea de puncte la achiziţiile din staţiile MOL şi preschimbarea acestora în produse din cataloagele special concepute sau în anumite servicii disponibile în benzinării.

    MOL România crede în piaţa românească şi în potenţialul său pe termen lung. De aceea a implementat aici cele mai noi concepte şi tendinţe din retailul european. Cea mai recentă inovaţie, implementată în 5 benzinării din România şi alte 23 ale Grupului MOL din regiune, este Fresh Corner, un nou concept de magazin pentru benzinării. FreshCorner acordă o mai mare importanţă produselor alimentare proaspete, cumpărăturilor pentru acasă şi sortimentelor de cafea proaspăt preparată. Este pentru prima dată când un lanţ de benzinării are vitrine cu lactate, brânzeturi şi mezeluri, fructe proaspete şi alte produse de larg consum, la preţuri competitive.

    Compania a dezvoltat mai multe programe destinate comunităţilor locale: „Spaţii verzi” – lansat în urmă cu zece ani pentru a finanţa crearea de spaţii verzi în oraşe şi promovarea ariilor naturale protejate, „Pot ajuta” – destinat tinerelor talente în sport şi artă, „Programul MOL pentru sănătatea copiilor” – adresat asociaţiilor şi organizaţiilor care derulează proiecte de terapie emoţională pentru copiii cu afecţiuni cronice sau în curs de recuperare după afecţiuni grave, „Programul Mentor” – prin care MOL România recompensează zece laureaţi, profesori şi antrenori, nominalizaţi de foşti elevi, părinţi şi selectaţi de un juriu competent.

    Primul pas a fost făcut în urmă cu 20 de ani, iar călătoria MOL România continuă, alături de angajaţii, partenerii, clienţii săi şi de comunităţile a căror dezvoltare o susţine.

     

  • A coordonat pe piaţa locală construcţia reţelei de 32 de benzinării, angajarea a 430 de persoane şi investiţii de peste 50 milioane de euro

    Hamza Karimov s-a născut în Azerbaidjan, dar a studiat în România şi a absolvit în anul 2006 ASE, iar ulterior a continuat cu un doctorat în economie, în cadrul aceleiaşi universităţi.

    După absolvire, a lucrat ca economist în cadrul OMV Petrom, iar din anul 2007 este director general al SOCAR România. „Sunt CEO al SOCAR România din anul 2007, având practic în coordonare businessul local al companiei de stat din Azerbaidjan. Sunt atent la ceea ce se întâmplă în jurul meu, la nevoile echipei şi la oportunităţile care ne pot aduce plus valoare în business.

    Curiozitatea şi dorinţa de a învăţa în permanenţă ceva nou reprezintă firul roşu al carierei şi îmi doresc să aplic aceste principii în continuare“, spune Hamza Karimov, care a coordonat pe piaţa locală construcţia reţelei de 32 de benzinării, angajarea a 430 de persoane şi investiţii de peste 50 milioane de euro. Principalele obiective ale sale legate de SOCAR România se leagă de extinderea reţelei, dar şi de evoluţia unor proiecte legate de livrarea gazelor naturale din zona Mării Caspice în România şi în alte ţări din Uniunea Europeană. „Îmi doresc să cresc businessul SOCAR astfel încât să devenim un nume de referinţă pentru piaţa locală.

    Proiectul meu pentru următorii 10 ani este să construiesc o infrastructură pentru SOCAR în România astfel încât aceasta să devină o ţară care să funcţioneze ca un hub energetic pentru toate proiectele companiei din Europa de Est şi de Sud-Est.“ Hamza Karimov spune că a avut intenţii de a deveni antreprenor, dar că pasiunea sa pentru energie face „un pic mai dificil de aplicat principiul antreprenoriatului“. 

  • Schimbarea pe care o face Rompetrol în benzinării

    Rompetrol, al doilea cel mai mare jucător din piaţa petrolieră locală unde se rulează anual circa 9,5 miliarde de euro, schimbă modelul de business pentru reţeaua proprie de benzinării, uniţăţile, circa 140 de staţii, urmând să fie plasate în administrarea unor dealeri.

    În linii mari, staţiile trec din sistemul COCO (company owned, company operated – controlat şi administrat de companie) într-un sistem CODO (company owned, dealer operated), metodă de administrare prin care compania petrolieră rămâne proprietarul staţiei de alimentare, dar în care responsabilităţile privind organizarea activităţii curente din incinta staţiei sunt asumate de un dealer.

  • ​Panică în Grecia: Grecii au început să se simtă ca sub asediu şi iau cu asalt benzinăriile şi supermarketurile

    Coşmarul Greciei a început: pensionari panicaţi fac cozi la bancomate, benzinăriile sunt forţate să se închidă pentru că grecii au cumpărat într-o jumătate de zi benzina care în mod normal s-ar fi vândut în două zile, iar supermarketurile sunt luate cu asalt de oameni îngroziţi de gândul că nu vor mai avea de unde să cumpere mâncare.

    În Franţa, Germania şi Marea Britanie guvernele au cerut reuniuni de urgenţă pentru a discuta criza grecească. Iar guvernul s-ar putea să fi făcut deja primul pas spre plăţile fără moneda euro.

    În dimineaţa primei zile de limitare a retragerilor din bancomatele băncilor greceşti a devenit clar că grecii au senzaţia că sunt sub asediu. În Creta, jumătate din benzinăriile din regiunea Chania s-au închis ieri pentru că au rămas fără combustibil, scrie The Guardian. Vangelis Kotsos, preşedintele asociaţiei benzinarilor din Chania, a descris scene de haos în care şoferi nervoşi şi probabil şi turişti s-au înghesuit să facă plinul maşinilor lor.

    Coşmarul Greciei

     

  • SOCAR va investi încă 50 de milioane de euro pentru extinderea reţelei de benzinării din România

    “Avem cu siguranţă planuri de extindere în România. Suntem foarte mulţumiţi de nivelul actual al relaţiilor dintre cele două state, dar şi de rezultatele înregistrate aici. Am deschis 32 de benzinării în România, am făcut investiţii de 50 milioane euro în economia din România şi am angajat circa 400 de persoane. Însă plănuim să facem mai mult de atât, iar primul pas va fi să creştem numărul staţiilor de alimentare cu carburant şi al volumului de vânzări pe piaţa locală. Mai precis, până la sfârşitul acestui an vom deschide 3 sau 4 noi benzinării. Iar în cursul anului viitor reţeaua va creşte cu încă 10 staţii. Şi vom continua aşa încă trei-patru ani, să inaugurăm câte zece benzinării pe an în România”, a afirmat Baylarbayov.

    Reprezentantul SOCAR spune că o parte din benzinării vor fi construite de la zero, iar altele vor fi cumpărate şi rebranduite.

    Compania nu are în plan să devină cel mai mare jucător de pe piaţa românească, pe care o consideră “o piaţă mare, promiţătoare”, dar va continua extinderea.

    “De la nivelul de 32 de benzinării ne gândim să creştem numărul acestora până la 150-200 benzinării, poate chiar mai mult de atât, la nivelul întregii ţări, însă în special în partea de nord, aici în Capitală dar şi în alte oraşe mari. Oamenii se obişnuiesc cu brandul SOCAR, activitatea este profitabilă. Intenţionăm să investim în România cel puţin alte 50 de milioane de euro, în doi-trei ani, pe lângă cele 50 de milioane de euro pe care le-am investit de când am intrat pe piaţa din România”, a precizat reprezentantul SOCAR.

    Carburanţii vânduţi de companie provin din mai multe surse, SOCAR cumpărând petrol de la rafinăriile din România, dar şi din afara ţării, a spus Vitaliy Baylarbayov.

    Compania are benzinării în în judeţele Botoşani, Suceava, Neamţ, Iaşi, Bihor, Bistriţa, Buzău, Bacău, Vrancea, Timiş, Ilfov, Cluj, Vâlcea, Arad şi Sibiu. Prima unitate a fost deschisă în octombrie 2011.

    OMV Petrom, KMG International, Lukoil şi MOL au, în această ordine, cele mai mari reţele de benzinării din România.

    SOCAR România este reprezentanţa companiei petroliere şi de gaze naturale deţinută de statul Azerbaijan (The State Oil Company of Azerbaijan Republic), prezentă pe pieţele din Georgia, Turcia, România, Austria, Elveţia, Kazahstan, Marea Britanie, Iran, Germania şi Ucraina.

  • Noua afacere a lui Ion Ţiriac. În ce domeniu vrea să dea lovitura

    Ţiriac Holdings, prin intermediul companiei Ţiriac Energy, va intra în următorii trei ani în competiţie directă cu marii retaileri de benzină şi motorină prin construirea unei reţele de staţii de benzinării cu preţuri de discounter.

    „Avem în derulare un proiect-pilot de şapte staţii, din care şase sunt operaţionale încă de anul trecut din decembrie. Targetul de volum va veni abia în 2017 deoarece anul viitor vom construi. Noi vrem să construim în 2016 cel puţin 50 de staţii, iar în trei ani vrem să ajungem la 200 de staţii de alimentare la nivel naţional. Vizăm şi extinderea la nivel european“, a spus Remus Hîrceagă, directorul general al Ţiriac Energy.

    CARE SUNT PLANURILE LUI ION ŢIRIAC ÎN DOMENIUL PETROLIER

     

  • Cum îşi aleg românii benzinăriile

    Un studiu recent a scos la iveală motivul pentru care clienţii benzinăriilor aleg o anumită staţie. Modul în care personalul comunică şi se comportă cu clienţii reprezintă principalul motiv pentru care ei aleg să revină la aceeaşi staţie sau lanţ de benzinării, arată un studiu realizat de Exact Cercetare şi Consultanţă.

    Angajaţii de la pompe sunt cei care reuşesc să creeze o relaţie de apropiere cu clientul, iar aceasta este bazată de cele mai multe ori pe ajutorul oferit. Ajutorul vizează pe de-o parte alimentarea, iar pe de alta problemele legate de buna funcţionare a maşinii. Nu este însă apreciată ştergerea geamurilor de către personal pentru că apariţia acestora fiind cel mai adesea asociată cu ideea de bacşiş. Promoţiile reprezintă în viziunea clienţilor benzinăriilor un alt criteriu de fidelizare, dar clienţii sunt nemulţumiţi că stocul pentru anumite produse este epuizat după câteva zile de la startul campaniei şi produsele care se pot achiziţiona în baza punctelor acumulate  anumite nu sunt disponibile.

    Studiul arată cum principalele branduri de distribuţie a carburanţilor sunt clasificate de clienţi în funcţie de interacţiunea angajaţilor cu clienţii şi de serviciile oferite. Românii şi-ar dori în plus  de la benzinari să facă un raft de urgenţă, pentru cei aflaţi la drum lung, care să conţină: deodorant, pastă de dinţi, scutece şi lapt praf pentru copii, benzinării mai mari în oraş, o mai bună amplasare a toaletelor din benzinăriile situate în provincie sau în afara oraşelor şi angajaţi care să fluidizeze circulaţia în cadrul benzinăriei, în momentele aglomerate.

    Participanţii la studiu au fost atât femei, cât şi bărbaţi, cu vârste cuprinse între 18-35 de ani. Analiza a fost realizată în intervalul 6-14 mai 2015. Studiul de piaţă a fost realizat prin  intermediul a patru sesiuni de workshop la care au participat clienţi constanţi ai staţiilor de distribuţie carburant.

     

     

  • SOCAR îşi propune să investească 10 milioane de euro în deschiderea de noi benzinării

    Bugetul de dezvoltare coordonat de Hamza Karimov pe piaţa locală a încetinit în 2015, după trei ani de creştere rapidă a reţelei SOCAR în România. Grupul azer a intrat pe piaţa românească a distribuţiei de carburanţi în 2011, prin achiziţia, cu 2,5 milioane de euro, a reţelei de 15 staţii a Romtranspetrol din Botoşani, deţinută de soţii Iulian şi Doina Berescu. Bugetul de investiţii din ultimii trei ani a totalizat peste 50 de milioane de euro şi a fost folosit pentru a deschide 32 de benzinării.

    Reprezentanţa de la Bucureşti a companiei petroliere de stat din Azerbaidjan, SOCAR, a fost însă deschisă din 2007. Intenţiile companiei pe piaţa locală de la acea vreme se refereau la posibilitatea de a rafina ţiţei în rafinăriile româneşti, la o reţea proprie de benzinării, la livrarea unor cantităţi mari de petrol în România, dar mai ales la reprezentarea intere-selor şi a proiectelor regionale ale companiei azere pe piaţa locală şi regională. Hamza Karimov a devenit CEO al SO-CAR în România încă de la intrarea companiei pe piaţă, la un an de când absolvise cursurile Academiei de Ştiinţe Economice. Karimov este născut în Azerbaidjan, dar povesteşte că a studiat în România pentru că, de la el de-acasă, Bucureştiul este văzut ca un loc cu mult potenţial, unde „poţi creşte şi te poţi dezvolta profesional“. În anul de la ab-solvire şi până a preluat conducerea SOCAR (în paralel cu doctoratul început tot la ASE), Karimov a lucrat ca economist în cadrul Petrom şi admite că preluarea poziţiei de CEO presupune că a reuşit să parcurgă paşi importanţi în carieră într-o perioadă foarte scurtă de timp.

    „Anul acesta ne propunem să investim peste 
10 milioane de euro în deschiderea de noi benzinării. Inaugurarea al-tor staţii şi, implicit, valoarea investiţiilor sunt condiţionate şi de perioada de timp în care obţinem avize şi autorizaţii“, spune Hamza Karimov, care a terminat un 2014 alert, în care reţeaua a crescut cu 10 staţii şi în care compania a avut o cifră de afaceri de 222 milioane de dolari şi un profit brut de 7 milioane de dolari. Cei 430 de angajaţi ai companiei sunt distribuiţi aproape în mod egal în ţară între oraşele din Botoşani, Suceava, Neamţ, Iaşi, Bihor, Bistriţa, Buzău, Bacău, Vrancea, Timiş, Ilfov, Cluj, Vâlcea, Arad şi Sibiu, acolo unde sunt deschise deja staţiile SOCAR.

    Discursul lui Karimov arată însă că, deşi benzinăriile sunt focusul momentan al companiei în România, planurile pe termen lung presupun un portofoliu mai complex: 
„Ne-am propus să extindem reţeaua de benzinării şi vom anunţa noile deschideri la momentul oportun. Pe termen lung, pregătim câteva proiecte comune de livrare a gazelor naturale din zona Mării Caspice în România şi în alte ţări din Uniunea Europeană. Prin proiectele AGRI, TANAP şi TAP avem aceste posibilităţi“. De altfel, Karimov a creionat modul cum compania pe care o conduce va avea un cuvânt de spus în proiec-tele prin care Azerbaidjanul vrea să lege Estul de Vest: „Iau lucrurile pas cu pas. Îmi doresc să cresc businessul SOCAR astfel încât să devenim un nume de referinţă pentru piaţa locală. Proiectul meu pentru următorii 10 ani este să construi-esc o infrastructură pentru SOCAR în România astfel încât aceasta să devină o ţară care să funcţioneze ca un hub en-ergetic pentru toate proiectele companiei din Europa de Est şi de Sud-Est“, menţionând că, în acelaşi timp, SOCAR are pregătite studii de fezabilitate „pentru diferite domenii de dezvoltare a infrastructurii energetice a României“.

    De la in-trarea pe piaţă a SOCAR au existat presupuneri legate de preluarea Arpechim sau a Oltchim de către SOCAR. „Urmă-rim cu interes politica de dezvoltare  iniţiată la nivelul autorităţilor şi vom lua decizii în funcţie de evoluţia situaţiei la nivel local, în acord cu politica de dezvoltare a SOCAR, implementată la Baku“, explică Karimov. Tot de modul cum va evolua situaţia geopolitică la nivel regional depind şi proiectele care ar putea face din Româmia hubul energetic vizat de SO-CAR: statul azer ar dori să exporte şi în România o parte din gazele care vor fi aduse în Europa prin viitoarea conductă TAP, însă pentru acest lucru este nevoie de infrastructură suplimentară care să lege Grecia de Bulgaria şi România, ex-plică Hamza Karimov.

    Deocamdată, Karimov se concentrează pe deschiderea de noi benzinării (a deschis în ianuarie staţia cu numărul 32 la Sibiu) şi caută în continuare moduri de a extinde reţeaua care a atins abia 10% din planul anunţat de compania azeră la in-trarea pe piaţă.

  • Un român a rezolvat o problemă pe care au toţi şoferii. A obţinut medalia de aur cu felicitările juriului la Geneva

    Românul Corneliu Birtok-Băneasă este laureat internaţional pentru invenţiile care l-au poziţionat în topul celor mai recunoscuţi cercetători în industria auto. Birtok a fost premiat la sfârşitul lunii aprilie, cu medalie de aur la Salonul Internaţional de Invenţii de la Geneva, pentru ”Good Fill”- un dispozitiv cu ajutorul căruia şoferii îşi pot alimenta autovehiculele cu lichid de parbriz şi care ar putea fi montat în benzinării sau parcări de pe autostradă.

    “«Good Fill» este un dispozitiv cu ajutorul căruia se poate alimenta lichid de parbriz pentru orice tip de autovehicule şi care poate fi amplasat în benzinării, service-uri auto sau în parcările de pe autostradă, astfel ca şoferii să poată alimenta cu carburant în paralel. Juriul a apreciat că unul dintre principalele beneficii ale invenţiei este eliminarea clasicelor bidoane din plastic în care era stocat agentul de curăţare şi pe care nu toţi şoferii le reciclează. De asemenea, alimentarea este precisă şi se elimină astfel inconvenientul că mulţi dintre şoferi reuşesc să toarne un sfert din lichid pe lângă recipientul autovehicului”, a declarat Corneliu Birtok Băneasă.

    Birtok-Băneasă este recunoscut la nivel mondial şi pentru crearea şi omologarea prototipului filtrului de aer supraaspirant inversat, care are performanţa de a reduce consumul de carburant cu până la 15%.

    Născut la Deva, inventatorul Corneliu Birtok-Băneasa şi-a descoperit atracţia pentru automobile şi mecanica auto din copilărie, cu ocazia participării la cursuri de aeromodele şi la curse de karting. A găsit mereu o plăcere în repararea şi îmbunătăţirea bicicletelor prietenilor săi, iar mai târziu a maşinii tatălui, fiind condus tot timpul de dorinţa de perfecţionare şi dobândind prin muncă asiduă o înţelegere tot mai mare a sistemelor de motorizare.  

    Pe parcursul carierei sale, inventatorul a avut parte de momente care l-au stimulat să continue cercetarea şi testarea produselor dezvoltate, convins fiind de impactul benefic al proiectelor sale. Un prim astfel de moment a fost crearea primului filtru supra-aspirant, în anul 2000. Al doilea moment semnificativ a fost participarea la primul salon de inventică pentru tineret, în anul 2007. Corneliu Birtok-Băneasă spune că participarea la diverse simpozioane ştiinţifice şi saloane de inventică naţionale şi internaţionale i-a adus recunoaştere şi l-a încurajat să performeze şi să aducă noi contribuţii lumii auto.

    Punctul culminant în cariera excepţională a inginerului român a fost obţinerea premiului pentru cel mai bun inventator al salonului de la Moscova, în anul 2010. Invenţia sa, filtrul de aer supra-aspirant, vine ca un răspuns la nevoile societăţii contemporane şi tratează o problemă tehnică şi economică. Pe lângă reducerea costurilor directe de combustibil, filtrele de aer supra-aspirante sunt prietenoase cu mediul înconjurător. La fiecare 100 km parcurşi, datorită reducerii consumului, aerul este mai curat cu 2-5 kg de emisii de dioxid de carbon şi alte gaze nocive, un lucru vital, care adaugă valoare socială invenţiei tehnice a inginerului hunedorean.

    Corneliu Birtok-Băneasă se bucură de recunoaştere internaţională prin participarea la saloanele de inventică din întreaga lume, printre care Inventika, Proinvent, Bruxelles, Geneva, Moscova, Zagreb şi Kuweit, în cadrul cărora a obţinut numeroase premii şi medalii: 14 medalii de aur, trei de argint şi două medalii de bronz. Corneliu Birtok-Băneasă, care se ghidează după motto-ul “Fiţi încăpăţânaţi şi urmaţi-vă visul!”,  susţine că locul unde a cunoscut un nivel înalt de excelenţă este Salonul de la Geneva, “un salon cu tradiţie”. De asemenea, el este un mare susţinător al românilor, despre care declară că „au descoperit o stare de excelenţă continuă, de-a lungul timpului, în domenii precum sport, informatică, matematică şi multe altele”.