BusinessMagazin

Tag: beneficii

  • Ce beneficii au persoanele vaccinate anti-COVID: zile libere de la şcoală sau locul de muncă. Legea a fost promulgată vineri

    Persoanele care se vaccinează împotriva COVID-19 beneficiază, la cerere, de câte o zi liberă plătită pentru fiecare doză primită.

    Şi studenţii şi elevii vor putea lipsi o zi de la cursuri, după vaccin. Legea a fost promulgată vineri de preşedintele Klaus Iohannis.
    Zilele libere se acordă pe baza adeverinţei de vaccinare şi nu sunt incluse în durata concediului de odihnă, în cazul angajaţilor din sistemul public şi privat.
    Şi studenţii şi elevii sunt răsplătiţi dacă se vaccinează. Beneficiază de o zi în care nu trebuie să frecventeze cursurile şcolare.
    Zilele libere se acordă pe baza adeverinţei de vaccinare.
    „Persoanele care se vaccinează împotriva COVID-19 beneficiază, la cerere, de următoarele drepturi: câte o zi liberă plătită, care nu se include în durata concediului de odihnă, pentru fiecare doză de vaccin efectuată, în cazul angajaţilor din sistemul public şi privat, câte o zi de scutire pentru frecventarea cursurilor, pentru fiecare doză de vaccin efectuată, în cazul elevilor şi studenţilor, câte o zi de permisie, pentru fiecare doză de vaccin efectuată, în cazul cadrelor militare în activitate şi a soldaţilor şi gradaţilor profesionişti“, se specifică în actul normativ.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Telecom şi banking, într-un singur loc

     

    Orange România, liderul pieţei locale de telecom, a decis, în urmă cu 5 ani, să aducă o notă proaspătă în experienţa clienţilor companiei, prin lansarea Orange Money, o alteernativă la serviciile bancare tradiţionale. Cu ce beneficii şi funcţionalităţi vine aplicaţia?

     

    Orange Money a fost lansat pe piaţa locală în 2016 şi a adus serviciile financiare în oferta convergentă destinată clienţilor Orange România, ofertă ce conţinea deja internet, voce şi TV. „Scopul nostru, încă de la început, a fost să le oferim utilizatorilor o alternativă la serviciile bancare tradiţionale şi, ca pas următor, să ne extindem în afara ecosistemului Orange”, spune Şerban Negrescu, Head of Product Management, Orange Money.

    Cardul de credit Orange Money aduce mai multe opţiuni noi pe piaţa locală. Este primul card de cumpărături din România creat în cadrul unui grup telecom şi  este primul de pe piaţă care le oferă clienţilor libertatea de a-şi alege pachetele de beneficii. Le oferă control. Clienţii plătesc beneficiile pe care le doresc şi pe care le folosesc, fie că-şi doresc cashback instant la cumpărături ori avantaje atunci când pleacă în călătorii. Se pot răzgândi de la o lună la alta, au această flexibilitate. Nu în ultimul rând, utilizatorii au parte de o experienţă mobilă completă de card management de la înrolare până la plată. „Am adus pe piaţă un singur card, dar cu mai multe tipuri de beneficii ce pot fi configurate individual. Ne-am gândit la nevoile clienţilor, care evoluează şi se schimbă în timp, de aceea le-am oferit libertatea de a alege ce opţiuni extra vor să activeze. În aplicaţia Orange Money utilizatorii cardului de credit pot accesa pachete de beneficii care le pot aduce bani înapoi instant la cumpărături sau avantaje în călătorii. Este, de asemenea, primul card de credit din România cu oferte speciale pentru clienţii Orange.”

     

    Fără anxietate, şi când vine vorba de finanţe

    Aplicaţia Orange Money  a fost dezvoltată în trei etape, iar criteriul după care s-au ghidat reprezentanţii companiei a fost crearea unei experienţe de utilizare care să scadă din anxietatea pe care oamenii o au în utilizarea serviciilor financiare.

    Prima etapă a fost cea de definire a universului digital de plăţi, un mod convenabil, simplu şi uşor de utilizare a portofelului digital. „Gradual, am dezoltat opţiunile pentru plata utilităţilor, reîncărcare a cartelelor Orange, plăţi, transferuri şi top-up al contului folosind orice card de credit sau de debit”, adaugă Şerban Negrescu. Potrivit lui, compania a devenit astfel prima instituţie financiară nebancară care a oferit IBAN-uri individuale în lei pe piaţa din România. „Astfel, clienţii Orange Money puteau primi sau trimite bani, fără taxe suplimentare, de la orice bancă. În plus, oferim posibilitatea clienţilor de a face transferuri în 16 monede diferite, fără comision, în România sau în străinătate.”

    A doua etapă, ce a început chiar în ianuarie 2021, a fost deschiderea spre activitatea de creditare prin cardurile de credit Orange Money. „Ne-am dorit să extindem serviciul pentru a fi alături de clienţi atunci când au nevoie de susţinere financiară.” Lansarea cardului de credit a fost un pas important nu doar pentru portofoliul Orange Money, ci şi la nivel de piaţă, deoarece compania a introdus un produs unic cu beneficii la alegere, simplu de utilizat şi de configurat de către clienţi direct din aplicaţie. Acum, clienţii pot obţine cardul de credit 100% digital, din aplicaţie. Un ingredient important pentru succesul aplicaţiei atât în prezent, cât şi pentru etapele viitoare este integrarea constantă a serviciilor financiare cu cele telecom, pentru a oferi beneficii precum cashback instant la cumpărături, rate fără dobândă pentru plăţile la Orange, discounturi şi recompense ori puncte Thank You adiţionale atunci când se fac plăţi cu cardul de credit Orange Money în shopuri sau pe orange.ro. „Astăzi suntem mândri că oferim o soluţie digitală completă: uşor de accesat – înrolarea în aplicaţia Orange Money şi deschiderea unui cont cu un card ataşat este 100% digitală, uşor de gestionat – clienţii au libertatea de a-şi stabili limitele de securitate sau sumele maxime pentru plăţile cu cardul de credit ori de debit, transparenţă – oferim vizibilitate completă pentru toate opţiunile posibile şi costurile lor, cu cele mai înalte standarde de customer support. Clienţii au la dispoziţie inclusiv un serviciu de chat  dedicat, direct în aplicaţie, unde pot pune întrebări sau pot cere ajutor.”

    Despre cea de-a treia etapă, Negrescu spune că este „cea în care ne extindem în afara universului Orange, pentru a ne duce mai departe misiunea de a schimba şi simplifica experienţele financiare digitale”.

    În prezent, Orange Money are peste 270.000 de utilizatori şi peste 100.000 de carduri active. Atât baza de clienţi, cât şi numărul de tranzacţii sunt pe un trend ascendent, „iar asta ne reconfirmă că urmăm direcţia potrivită. În ultimii 2 ani am reuşit să creştem numărul de utilizatori cu 40-50% de la an la an”, susţine Negrescu. În plus, adaugă el, în 2020 oamenii au devenit mai deschişi faţă de serviiciile financiare digitale, compania atingând astfel un număr record, de 5 milioane de tranzacţii. Anul trecut s-a dublat numărul clienţilor care au comandat un card de debit ducând şi la o dublare a plăţilor cu cardul. „Ştim că oamenii sunt uneori anxioşi sau chiar copleşiţi de complexitatea serviciilor financiare. Orange Money este o alternativă digitală la nevoile financiare de zi cu zi. În doar câteva minute, un client poate deschide un cont nou, 100% digital şi poate începe să facă plăţi sau transferuri cu un card virtual de debit sau de credit”, explică Şerban Negrescu.

    El spune că sunt mai multe opţiuni ce fac din cardul de credit Orange Money un produs diferit, unic pe piaţa din România şi nu numai. „Este gândit să le ofere clienţilor control, flexibilitate şi o experienţă digitală completă, de la înrolare până la plata oline ori la POS.”

    Clienţii pot solicita cardul de credit direct din aplicaţia Orange Money, dar şi fizic în unul dintre cele peste 600 de magazine Orange. Procesul online este extrem de intuitiv şi durează doar câteva minute. Verificarea datelor, aprobarea liniei de credit şi semnarea documentelor se fac simplu şi rapid de pe smartphone.

    Controlul banilor, la un buton distanţă

    Compania şi-a dorit să le ofere utilizatorilor posibilitatea de a fi mereu în controlul banilor, deoarece asta îi scapă de griji. Astfel, orice client are acces instant atât la soldul disponibil în cont, cât şi la facilitatea de creditare. În aplicaţia Orange Money, clienţii văd tranzacţiile efectuate cu cardul de credit, limita disponibilă, sumele datorate şi valoarea rambursată. Ei îşi pot seta limitele de tranzacţionare, regenera codul PIN, pot decide dacă permit plăţile pe internet sau dacă lasă activă facilitatea de retragere numerar. O multitudine de opţiuni ce prezintă produsul financiar pe înţelesul clienţilor şi le oferă control deplin pentru a-l personaliza.

    Cardul de cumpărături  Orange Money se adresează clienţilor care îşi doresc o soluţie financiară digitală de creditare, personalizabilă, care să se plieze pe nevoile lor şi nu viceversa. Dacă îndeplinesc condiţiile uzuale de eligibilitate ce ţin de vârstă, venit minim şi vechime, clienţii pot deschide o linie de credit de până la 60.000 lei, în limita a maximum trei venituri lunare nete.

    Grupul Orange are o experienţă extinsă în industria financiară, fiind prezent cu Orange Bank pe pieţele din Franţa şi Spania şi cu Orange Money în România şi mai multe ţări din Africa. Orange Bank este un serviciu 100% mobil, centrat pe nevoile clienţilor şi pe experienţe simple şi sigure de banking. România, spune Negrescu, este una dintre cele mai importante pieţe pentru Orange „şi vedem, inclusiv în zona de servicii financiare, foarte mult potenţial pentru dezvoltare. În continuare, la nivel local, înregistrăm una dintre cele mai scăzute rate de incluziune financiară din UE, dincolo de progresul evident făcut în ultimul an de pandemie în utilizarea serviciilor de banking digitale”.

    Negrescu priveşte viitorul cu optimism. „Vedem de câţiva ani schimbări majore în sistemul bancar şi cred că transformarea va continua, însă cu o atenţie mai mare oferită experienţei clienţilor, spre deosebire de atenţia pe vânzări şi produs de până acum. Sistemul bancar va deveni, în timp, mai puţin birocratic, îi va scădea din complexitate şi din rigiditate datorită integrării unor noi tehnologii precum AI, RPA, biometrie etc.”

    Când vine vorba de plăţi sau e-commerce pe bază de biometrie, el spune că autorizarea prin amprentă a devenit deja comună la momentul actual. „Faţa utilizatorului este din ce în ce mai des folosită pentru autentificare, autorizare şi chiar plată. Inteligenţa artificială ajută la crearea unui sistem de plăţi mai eficient şi mai sigur, iar această tehnologie va fi din ce în ce mai des folosită în industria financiară”, notează el.

    În ceea ce priveşte industria telecom, adaugă Negrescu, IoT (internetul lucrurilor) şi 5G schimbă rapid contextul tehnologic şi oferă mai multe perpective clienţilor atunci când vine vorba de device-uri şi servicii interconectate. „Consumatorii vor căuta din ce în ce mai mult companii care să le ofere servicii integrate, convergente care să le economisească timp, bani şi efort. Aceasta este şi direcţia urmată de Orange”, încheie el.

  • Fini sunt! HoReCa ţipă la Guvern: „Daţi-ne angajaţii înapoi sau veniţi voi în locul lor!”

    Economia a scăpat de lockdown, cafenelele şi restaurantele şi-au reluat activitatea, mai ales că este vară, dar problema tuturor este legată de forţa de muncă, de lipsa anagajaţilor.

    Pentru a ţine cazurile de Covid sub control, guvernul a închis HoReCa în 2020 şi prima parte din 2021. În aceste condiţii, foarte mulţi angajaţi au plecat să muncească în retail, în supermarketuri, în logistică, au devenit curieri pe Glovo, Foodpanda şi şoferi pe Uber sau Bolt. Şi nu prea mai vor să vină înapoi să facă mâncare, curăţenie sau să servească clienţii.

    Tudor Aposteanu, proprietarul a şase restaurante cu 42 de angajaţi, spune că toate restaurantele din toată ţara sunt bombardate de lipsa de personal. Dacă în 2019 un ospătar luat 130-140 de lei pe zi, acum nivelul a ajuns la 250 de lei pe zi. Dacă nu îi dau eu, pleacă la restaurantul de lângă mine, spune Tudor Aposteanu.

    În HoReCa salariul mediu net în aprilie a fost de 1.790 de lei, în creştere cu 33,6% faţă de aprilie 2020. Dar cei care lucrează în restaurante nu trăiesc din acest salariu ci din bacşiş, care le dublează sau chiar triplează veniturile.

    Citiţi mai mult pe alephnews.ro

  • Visurile de a lucra de pe o plajă s-ar putea transforma în coşmaruri fiscale

    În condiţiile în care un număr în creştere de firme oferă munca de la distanţă drept beneficiu, angajaţii ajung să lucreze din ţări diferite.

    Însă aceasta ar putea genera o multitudine de complicaţii în momentul depunerii declaraţiilor de venit, potrivit Bloomberg.

    În pofida nesiguranţei continue şi angajărilor inegale, piaţa locurilor de muncă din multe ţări se îngustează, iar firmele sunt disperate să atragă talente noi cu opţiuni de lucru de la distanţă.

     

  • Pe măsură ce Amazon şi McDonald’s cresc salariile angajaţilor, micile businessuri americane se chinuie să ţină pasul

    Companiile din SUA se chinuie să găsească angajaţi noi în contextul în care creşterea nivelului cererii şi caracterul reticent al forţei de muncă au rezultat într-un deficit al muncitorilor disponibili, scrie The Wall Street Journal.

    Unele dintre cele mai mici firme au declarat că trec printr-o perioadă cât se poate de grea întrucât nu au suficienţi angajaţi şi nu pot concura cu salariile şi beneficiile oferite de marile companii americane.  

    Aproximativ două treimi din totalul firmelor mici au întâmpinat probleme în ceea ce priveşte atragerea muncitorilor calificaţi, conform unui studiu citat de WSJ.

    În acelaşi timp, companiile plănuiesc să îşi crească numărul de angajaţi. Potrivit unui sondaj realizat de organizaţia Vistage Worldwide, 75% din firmele mici se aşteaptă la creşteri ale forţei de muncă de-a lungul următorului an.

    Luna trecută, afacerile cu mai puţin de 20 de angajaţi au înregistrat o creştere de 13,5% a nivelului de angajare prin comparaţie cu aceeaşi perioadă de anul trecut, iar business-urile cu 20 până la 49 de angajaţi au raportat un plus de 15,9%.

    Mark Zandi, economist-şef al grupului de servicii financiare Moody’s Analytics, spune că, deşi micile businessuri pot concura în ceea ce priveşte procesele de angajare din ţară, preţul impus de poziţiile neocupate va fi unul extrem de accentuat.

    Companiile citează o serie de motive pentru care nu reuşesc să atragă forţa de muncă, incluzând frica de îmbolnăvire, răspândirea virusului SARS-CoV-2, lipsa de programe de îngrijire a copiilor şi îmbunătăţirea beneficiilor de şomaj.

    În aprilie, preşedintele Joe Biden a semnat un ordin executiv prin intermediul căruia a crescut salariile minime ale angajaţilor care lucrează sub contracte guvernamentale la 15 dolari pe oră. În aceeaşi lună, Amazon a anunţat că va mări salariile cu încă 3 dolari pe oră. Gigantul condus de Jeff Bezos plăteşte 15 dolari pe oră din 2018.

    De asemenea, protestele angajaţilor McDonald’s au stârnit o serie de schimbări în cadrul lanţului de restaurante fast-food. Joia trecută, McDonald’s a anunţat o creştere de 10% (11-17 dolari pe oră) a salariilor angajaţilor din Statele Unite, în timp ce supervizorii vor câştiga 15-20 dolari pe oră. Totuşi, majoritatea locaţiilor McDonald’s (93%) sunt deţine de francize individuale, iar creşterile se aplică doar restaurantelor deţinute de companie.

    Totodată, Chipotle a dezvăluit că va ridica salariul minim la 15 dolari pe oră începând cu luna iunie.

     

  • Oportunitatea pe care o poate aduce munca remote economiei româneşti. Ce înseamnă să fii nomad digital în Europa şi cum am putea noi beneficia de acest trend

    Companiile s-au adaptat rapid la telemuncă, au investit în digitalizare şi, cu trecerea timpului, au văzut că angajaţii sunt chiar mai eficienţi lucrând de acasă sau din casele aflate pe vârfuri de deal sau chiar pe insule exotice. Cum ar putea beneficia România de acest trend?

    Conceptul de „nomad digital” îi descrie pe acei angajaţi care vor să muncească în regim remote dintr-o altă ţară decât cea unde compania lor îşi are sediul. Estonia a fost una dintre primele ţări din lume care a creat o viză digitală pentru nomazi, una anunţată încă din luna iulie a anului trecut. În august 2020, Croaţia a anunţat şi ea un program de vize pentru nomazi digitali. Viza a fost oficializată începând cu 1 ianuarie 2021. Când vine vorba despre ţara noastră, aceasta nu stă rău din perspectiva avantajelor pe care le oferă nomazilor digitali: România se află pe locul al treilea în topul celor mai atractive ţări în a munci de acasă, conform The Digital Nomad Index, realizat de Circleloop, cu o viteză medie de internet broadband de 188 mb/s, pe mobil, 44 mb/s, costul internetului – 7,5 euro şi chirie 323 euro.

    „Conform unui studiu, 80% din generaţia Millennials îşi doreşte să experimenteze un transfer în scop de muncă într-o altă ţară. Este un procent extrem de mare care indică faptul că dacă mulţi angajaţi nu se regăsesc pe listele de transferuri cu pachete de beneficii ale companiilor, vor alege să se relocheze din proprie iniţiativă în alte ţări chiar şi fără beneficiile oferite de companii în acest sens. Deci telemunca a deschis o aşa zisă cutie a Pandorei în acest sens, iar presiunea pe departamentele de resurse umane este foarte mare. În septembrie 2020, în Financial Times a fost invocată ideea pentru prima dată de nevoie a companiilor de a gândi un nou departament: Working from Anywhere, care să gestioneze toţi aceşti angajaţi care pot să lucreze de oriunde în lume”, spune Elena Antoneac, CEO al Xpath Global, companie care oferă servicii de mobilitate globală. Daca România ar reuşi sa atragă angajaţi străini care să muncească de aici, avantajele ar fi evidente: nomazii digitali ar contribui la economia locală prin cheltuielile pe care le fac aici, însă va creşte şi notorietatea ţării în zona de atragere de talente. „Dacă strategia de atragere de talente este făcută cu cap, în afara creşterii PIB-ului, deoarece toţi aceşti angajaţi care vor locui pe teritoriul României vor cumpăra din România, vor cheltui în România, ţara noastră poate căpăta şi foarte multă notorietate în zona de atragere de talente care pot să conducă la înflorirea multor comunităţi locale, spre exemplu. Pentru economia SUA, atragerea de talente este o prioritate, iar Canada are acelaşi focus”, adaugă Elena Antoneac. Din punctul ei de vedere, Transilvania poate fi un loc extraordinar care poate atrage talente pentru că această regiune a ţării este destul de cunoscută în lume, viaţa în sate este domoală şi pe placul nomazilor.

    Noul concept care câştigă teren: Working from anywhere. Şansa extraordinară pe care o au românii de a lucra de acasă din România pentru companii din alte ţări

  • Oportunitatea pe care o poate aduce munca remote economiei româneşti. Ce înseamnă să fii nomad digital în Europa şi cum am putea noi beneficia de acest trend

    Companiile s-au adaptat rapid la telemuncă, au investit în digitalizare şi, cu trecerea timpului, au văzut că angajaţii sunt chiar mai eficienţi lucrând de acasă sau din casele aflate pe vârfuri de deal sau chiar pe insule exotice. Cum ar putea beneficia România de acest trend?

     

    Conceptul de „nomad digital” îi descrie pe acei angajaţi care vor să muncească în regim remote dintr-o altă ţară decât cea unde compania lor îşi are sediul. Estonia a fost una dintre primele ţări din lume care a creat o viză digitală pentru nomazi, una anunţată încă din luna iulie a anului trecut. În august 2020, Croaţia a anunţat şi ea un program de vize pentru nomazi digitali. Viza a fost oficializată începând cu 1 ianuarie 2021. Când vine vorba despre ţara noastră, aceasta nu stă rău din perspectiva avantajelor pe care le oferă nomazilor digitali: România se află pe locul al treilea în topul celor mai atractive ţări în a munci de acasă, conform The Digital Nomad Index, realizat de Circleloop, cu o viteză medie de internet broadband de 188 mb/s, pe mobil, 44 mb/s, costul internetului – 7,5 euro şi chirie 323 euro.

    „Conform unui studiu, 80% din generaţia Millennials îşi doreşte să experimenteze un transfer în scop de muncă într-o altă ţară. Este un procent extrem de mare care indică faptul că dacă mulţi angajaţi nu se regăsesc pe listele de transferuri cu pachete de beneficii ale companiilor, vor alege să se relocheze din proprie iniţiativă în alte ţări chiar şi fără beneficiile oferite de companii în acest sens. Deci telemunca a deschis o aşa zisă cutie a Pandorei în acest sens, iar presiunea pe departamentele de resurse umane este foarte mare. În septembrie 2020, în Financial Times a fost invocată ideea pentru prima dată de nevoie a companiilor de a gândi un nou departament: Working from Anywhere, care să gestioneze toţi aceşti angajaţi care pot să lucreze de oriunde în lume”, spune Elena Antoneac, CEO al Xpath Global, companie care oferă servicii de mobilitate globală. Daca România ar reuşi sa atragă angajaţi străini care să muncească de aici, avantajele ar fi evidente: nomazii digitali ar contribui la economia locală prin cheltuielile pe care le fac aici, însă va creşte şi notorietatea ţării în zona de atragere de talente. „Dacă strategia de atragere de talente este făcută cu cap, în afara creşterii PIB-ului, deoarece toţi aceşti angajaţi care vor locui pe teritoriul României vor cumpăra din România, vor cheltui în România, ţara noastră poate căpăta şi foarte multă notorietate în zona de atragere de talente care pot să conducă la înflorirea multor comunităţi locale, spre exemplu. Pentru economia SUA, atragerea de talente este o prioritate, iar Canada are acelaşi focus”, adaugă Elena Antoneac. Din punctul ei de vedere, Transilvania poate fi un loc extraordinar care poate atrage talente pentru că această regiune a ţării este destul de cunoscută în lume, viaţa în sate este domoală şi pe placul nomazilor.

    „Costurile sunt scăzute, iar beneficiile pot fi foarte mari. Din păcate, nu avem politici adecvate sau persoane în guvern care să înţeleagă ce înseamnă PR de ţară şi ce înseamnă bătălia statelor pe nomazii digitali, mai precis atragerea de nomazi digitali. Nu vă ascund că particip la tot felul de conferinţe internaţionale unde sunt speaker şi sunt întrebată cum abordează regiunea sau ţara noastră aceste teme şi vă spun că personal îmi este ruşine să răspund – eu am avut câteva iniţiative legislative în acest sens, însă în discuţia cu autorităţile din România am fost întrebată dacă mă cred în America?”, explică reprezentanta XPath Global.

    Telemunca va marca în mod sigur​ modul în care muncim de acum înainte. Bătălia pe talente va fi din ce în ce mai acerbă, iar companiile competitive din industrii pe val în acest moment vor căuta soluţii de a atrage talente de oriunde din lume. „Angajatorii îşi vor dori să angajeze talente de oriunde din lume, dar acest proces vine şi cu o zonă de compliance pe care companiile trebuie să o acopere: spre exemplu dacă o companie din România doreşte să angajeze ingineri din India şi nu îşi doreşte să îi relocheze în România, compania din România va trebui să se înregistreze în scop de securitate socială în India. Deci angajaţii pot lucra din India pentru compania din România”, crede Elena Antoneac.

    Pandemia a venit şi cu alte provocări pentru departamentele de HR deoarece există un trend global acum prin care companii inovatoare precum Spotify, Amazon şi Microsoft au declarat că îşi vor lăsa angajaţii să lucreze de oriunde. „Asta presupune că angajaţii pot să lucreze fie de acasă, fie din alt stat (cum este cazul SUA) fie din altă ţară. La sfârşitul anului 2020, Forbes împreună cu o companie din Big4 au făcut un studiu în SUA pe 300 de companii şi studiul a relevat faptul că 28% dintre companiile participante la studiu au răspuns afirmativ atunci când au fost chestionate referitor la acordarea acestui beneficiu angajaţilor acela de a le permite de a lucra de oriunde pentru că sunt mai productivi. Acest procent din punctul meu de vedere va fi în creştere în următorii ani”, mai spune Antoneac.

    În ceea ce priveşte avantajele acestui mod de lucru, ea spune că, în primul rând,  angajatorii au acces global la talente, iar acest avantaj pe termen lung va face diferenţa între companii care vor creşte până la potenţialul maxim şi companii care vor dispărea.

    „Primele niveluri ale muncii noastre vor fi automatizate integral în următorii ani. Diferenţa o vor face oamenii de strategie cu anumite skilluri, cu un anumit know-how care vor avea o cu totul altă abordare faţă de muncă, iar companiile trebuie să fie pregătite. Pentru angajaţi este vital să muncească acolo unde sunt mai productivi. Avem situaţii la clienţi globali în care departamentele de resurse umane au făcut parteneriate cu reţele care oferă spaţii de co-working în multe ţări din lume astfel încât angajaţii care vor să călătorească dar au nevoie de un spatiu de lucru hibrid să poată beneficia şi de un spaţiu profesionist de lucru, dar să se bucure şi de libertatea de a alege o ţară în care să locuiască pentru un timp.”

    Din zona de dezavantaje, Elena Antoneac menţionează faptul că lipsa de muncă în echipă este unul dintre cele mai mari dezavantaje la care angajatorii de la nivel global muncesc să caute soluţii.

    „Apoi, diferenţele de fus ora între echipe trebuie gândite şi abordate strategic. Faptul că nu eşti într-un birou cu alţi colegi îţi este mai greu să mergi şi să îţi baţi pe umăr colegul într-un open space şi să ceri un feedback sau să acoperi zona de mentorat, spre exemplu. Pentru oamenii singuri la fel poate fi un risc deoarece scade interacţiunea socială şi pot apărea tot felul de boli de ordin psihic. La fel şi pentru cei care nu au spaţiu suficient în propria casă. Am citit un studiu recent că 56% dintre tinerii  cu vârste între 18 ani şi 34 de ani din România trăiesc în aceeaşi casă cu părinţii, ceea ce poate fi dificil de acoperit pentru munca de acasă. Deci există multe provocări, dar există şi foarte multe avantaje”, concluzionează ea.

    Andreea Gheorghe, Regional Manager Romania şi Moldova în cadrul Nestlers, crede că România are un mare potenţial de a atrage angajaţi străini care să lucreze remote. „În această perioadă, mulţi dintre clienţii noştri din afara României chiar au venit cu solicitări către noi prin care sunt interesaţi de relocarea în România”, a spus Andreea Gheorghe. În viziunea ei, principalele motive pentru care un străin ar putea opta să lucreze remote din Romania sunt: procentul fix şi relativ scăzut al impozitului pe venit de 10%, comparativ cu alte state în care procentul impozitului pe venit este progresiv, costul relativ scăzut al vieţii  comparativ cu alte state, precum şi faptul că România este una dintre ţările cu cea mai rapidă conexiune la internet, un mare plus atunci când ne gândim la munca remote. „Un client al nostru a făcut o simulare de calcul şi, dacă în anul 2019 ar fi lucrat din România, ar fi avut o economie de peste 20.000 euro din diferenţa de impozit pe venit. Dacă ne dorim să atragem cât mai mulţi angajaţi care să lucreze remote, este important să revizuim legislaţia care se referă la regimul străinilor în România, dar şi anumite aspecte din Codul Fiscal, de exemplu termenele de eliberare a permisului de şedere cu CNP”, crede reprezentanta Nestlers.

    În lume, deja sunt 18 state care oferă vize de tip „digital nomads” printre care se numără Germania, Norvegia, Croaţia, Cehia, Estonia, Portugalia, Spania. „Aceste vize facilitează lucrul remote şi elimină multe piedici birocratice pentru aceşti angajaţi. Dintre beneficiile pentru statul român, se pot enumera generarea unor venituri pe teritoriul României, respectiv încasarea suplimentară a impozitului pe venit/contribuţiilor sociale, compensarea pierderilor din turism cauzate de pandemie prin veniturile generate de străinii relocati în România şi încasarea suplimentară a unor taxe guvernamentale pentru emiterea vizelor/avizelor de muncă pentru angajaţii care lucrează remote”, concluzionează Andreea Gheorghe. Ciprian Teleman, ministrul cercetării, inovării şi digitalizării, şi Diana Buzoianu, parlamentar PLUS, au prezentat un proiect de lege prin care propun introducerea unei vize de lucru pentru «nomazii digitali».

    „Nomazii digitali vor fi străinii care doresc să vină să călătorească şi să locuiască în România, dar vor să muncească în continuare de la distanţă pentru un angajator din afara României sau vor să desfăşoare activităţi economice pentru o companie pe care ei au înregistrat-o în afara României. Vorbim despre străinii care ar veni aici, în România, pentru a investi, pentru a consuma resurse aici, deci o metodă, un instrument prin care noi să atragem resurse în economia României”, a spus Diana Buzoianu în cadrul unei conferinţe de presă. Vorbim despre ani de zile despre cum România are un uriaş potenţial turistic, despre cât de multe beneficii ar putea să fie pentru oamenii care ar veni să locuiască aici, să viziteze ţara noastră, iar acum este momentul să îi oferim României un instrument prin care să îşi construiască un brand de ţară, aşa cum multe alte state europene şi state non-UE au făcut-o deja, crede ea. „România are un potenţial uriaş pentru că bifează deja nişte criterii esenţiale care o încadrează în topul ţărilor care ar putea să atragă nomazii digitali: avem o viteză de internet bună, avem conectivitate bună şi un cost de trai scăzut.

    Dacă România va reuşi să promoveze acest instrument, viza pentru nomazii digitali, şi vom reuşi să atragem doar 2.000 de nomazi digitali anual, care ar veni să cheltuie în medie 2.000 de euro lunar, la finalul unui an vorbim despre aproape 50 mil. euro aduşi în economia naţională”, a adăugat parlamentarul.

    Argentina, care acum este în ultimele stadii de planificare pentru implementarea vizei pentru nomazi digitali, aproximează că vor fi aduşi peste 140 mil. dolari în economia naţională doar până în anul 2023.  „Să nu uităm de ideea că aceşti nomazi digitali vor fi încurajaţi să îşi creeze aici start-up-uri, lucru pe care l-am văzut deja că se întâmplă. În Estonia, prin programul de e-residency, au fost înfiinţate mai mult de 12.000 de companii în ultimul an. România are un potenţial turistic uriaş şi are potenţialul de a fi unul dintre statele principale de atragere a acestor nomazi digitali. Am preluat modelul din Croaţia. Tot procesul de obţinere a vizei, de obţinere a permisului de şedere, toate celelalte reglementări se vor aplica exact aşa cum există în momentul de faţă”, explică Diana Buzoianu.

    Nomazii digitali nu vor avea un beneficiu fiscal în România, însă proiectul de lege îşi propune ca aceştia să nu fie taxaţi dublu, adică şi în România şi în statul din care îşi produc veniturile. Mai mult, nu se face diferenţa între tipurile de angajaţi care pot aplica pentru o astfel de viză, toţi cei care pot lucra de la distanţă se pot încadra, după cum a spus Diana Buzoianu. „Există studii care arată deja că undeva la peste 40% din angajaţii din SUA lucrează de la distanţă. Contextul creat de COVID-19 este unul care a favorizat şi a crescut foarte mult trendul de lucru de la distanţă, deci avem toate premisele necesare să credem că acest trend este unul care va scădea după ce vom ieşi din pandemie, dar nu ne vom întoarce la ceea ce a fost înainte pentru că deja investesc în ideea de lucru de la distanţă. Vom depune proiectul de lege imediat după vacanţa de Paşti şi de acolo va urma procesul legislativ”, a concluzionat ea. Ciprian Teleman, ministrul cercetării, inovării şi digitalizării, a explicat că nomazii digitali vor avea posibilitatea să lucreze până la doi ani în România şi că unul dintre lucrurile esenţiale pentru aceşti nomazi va fi asigurarea unei bune conectivităţi la internet. „Este un lucru care aduce România în lumea modernă, unul dintre acele lucruri mici care sunt aşteptate. Nomazii digitali vor avea posibilitatea să lucreze până la doi ani în România. Unul dintre lucrurile esenţiale pentru aceşti nomazi va fi asigurarea conectivităţii la un standard de minimum 100 mb pe secundă, cu acoperire de 99% din teritoriul naţional. Din punct de vedere economic, acest lucru va ridica valoarea teritoriului, iar pe de altă parte creează condiţii pentru ca aceşti nomazi digitali să aleagă locuri unde nu există aglomeraţie, nu există poluare şi unde au facilităţi uzuale la îndemână, în proximitate.  Este a doua mare direcţie de reformă pe care am prins-o în PNRR”, a spus el în cadrul aceleiaşi conferinţe de presă. Ministrul se aşteaptă ca unii dintre angajaţii străini care vor veni să lucreze din România să înfiinţeze şi start-up-uri în ţară, la un moment dat. „Dacă ne uităm la ce s-a întâmplat în alte ţări, dintre aceşti nomazi digitali, unii au înfiinţat start-up-uri în ţările în care au lucrat pentru o perioadă. Dat fiind faptul că fiscalitatea din România este foarte atrăgătoare, ne aşteptăm şi start-up-uri, la un moment dat. Prin acest proiect, recunoaştem că există nomazii digitali”, afirmă el.

    Elena Antoneac, CEO al Xpath Global

    „Dacă strategia de atragere de talente este făcută cu cap, în afara creşterii PIB-ului, deoarece toţi aceşti angajaţi care vor locui pe teritoriul României vor cumpăra din România, vor cheltui în România, ţara noastră poate căpăta şi foarte multă notorietate în zona de atragere de talente, care pot să conducă la înflorirea multor comunităţi locale.”

     

    Andreea Gheorghe, regional manager Romania şi Moldova, Nestlers

    „Un client al nostru a făcut o simulare de calcul şi, dacă în anul 2019 ar fi lucrat din România, ar fi avut o economie de peste
    20.000 euro din diferenţa de impozit pe venit. Dacă ne dorim să atragem cât mai mulţi angajaţi care să lucreze remote, este important să revizuim legislaţia care se referă la regimul străinilor în România.”

    Ciprian Teleman, ministrul Cercetării, Inovării şi Digitalizării

    „Este un lucru care aduce România în lumea modernă. Nomazii digitali vor avea posibilitatea să lucreze până la doi ani în România. Unul dintre lucrurile esenţiale pentru aceşti nomazi va fi asigurarea conectivităţii la un standard de minimum 100 mb pe secundă, cu acoperire de 99% din teritoriul naţional.”

    Diana Buzoianu, parlamentar PLUS

    „Dacă România va reuşi să promoveze acest instrument -, viza pentru nomazii digitali –  şi vom reuşi să atragem doar 2.000 de nomazi digitali anual, care ar veni să cheltuie în medie 2.000 de euro lunar, la finalul unui an vorbim despre aproape 50 mil. euro aduşi în economia naţională.”

  • Salariile din România vs. restul lumii

    Apariţia rapoartelor anuale pentru companiile listate la Bursă, la Bucureşti şi în restul lumii, dezvăluie şi salariile, respectiv pachetele salariale obţinute  de directorii executivi şi de membrii board-urilor. 

    La Bucureşti, o incursiune în raportul anual al Digi, care este cea mai transparentă companie din punctul de vedere al dezvăluirii pachetelor salariale, arată că Serghei Bulgac, directorul executiv (CEO), a avut în 2020 un pachet salarial total de 1,596 milioane de euro, din care salariul de bază anual a fost de 110.287 euro brut (64.516 euro net, adică 5.376 euro net pe lună), la care s-a adăugat un comision fix de 256.404 euro (150.000 de euro net), beneficii colaterale de 16.948 de euro şi un pachet variabil format din acţiuni la Digi în valoare totală de 1,212 milioane de euro.

    Zoltan Teszari, principalul acţionar şi preşedintele consiliului de administraţie, a avut un câştig de 191.805 euro brut, fomat dintr-un pachet de 18.291 de euro brut (11.064 euro net), un comision fix de 170.928 de euro brut (100.000 de euro net) şi un beneficiu colateral de 1.655 de euro. Teszari, cel mai discret miliardar al României, deţine 60% din acţiunile Digi, o companie evaluată la 726 de milioane de euro pe Bursa de la Bucureşti.

    Digi a avut în 2020 afaceri de 1,3 miliarde de euro, cu un profit operaţional (EBITDA) de 405 milioane de euro, un profit net de 16 milioane de euro, dar şi datorii de 1,061 miliarde de euro.

    Dacă ne ducem pe rapoartele prezentate public de UiPath, compania pornită din România care se va lista la Bursa de la New York, aflăm că Daniel Dines, directorul executiv, preşedintele boardului şi unul dintre fondatori, are un salariu de 106.044 dolari, la care se adaugă compensaţii de 110.032 dolari, rezultând un pachet de 216.076 dolari brut pe an.

    Daniel Dines deţine 27 de milioane de acţiuni clasă A la UiPath, care, la un preţ de 50 de dolari/acţiune, la cât ar putea să se listeze la New York, înseamnă 1,3 miliarde de dolari. Dar la acest lucru se mai adaugă 83 de milioane de acţiuni clasă B, care au o putere de vot de 35 de ori mai mare decât acţiunile de clasă A şi care, la un preţ de listare de 50 de dolari, înseamnă 4,15 miliarde de dolari.

    Dacă ne uităm pe tabelul salariilor executivilor, Daniel Dines, deşi este CEO, nu are cel mai mare pachet salarial: Ted Kummert, vicepreşedinte executiv, responsabil de partea tehnică, are un salariu de 404.384 dolari brut, la care se adaugă acţiuni de 8,2 milioane de dolari, plus un pachet de opţiuni pentru achiziţia de acţiuni UiPath în valoare de 15,3 milioane de dolari, un pachet de compensaţii de 225.117 dolari, rezultând în final un pachet salarial de 24,2 milioane de dolari; Thomas Hansen, directorul executiv responsabil de venituri, are un pachet salarial anual de 400.000 de dolari brut, la care se adaugă opţiuni pentru achiziţia unor acţiuni, în valoare de 15,1 milioane de dolari, rezultând în final un pachet total de 15,6 milioane de dolari.

    UiPath se pregăteşte să iasă pe Bursa de la New York, la o valoare de 26 de miliarde de dolari. Compania are venituri de 607 milioane de dolari şi o pierdere de 92 de milioane de dolari.

    În America pachetul salarial mediu pentru 300 cele mai mari companii listate la bursă a fost în 2020 de 13,7 milioane de dolari, faţă de 12,8 milioane de dolari în 2019, conform cotidianului Wall Street Journal. Pachetul este format din salariul de bază, plus acţiuni şi alte beneficii.

    Jamie Dimon, cel mai puternic bancher din America, CEO al JP Morgan, cea mai mare bancă, a câştigat în 2020 31,5 milioane de dolari dintr-un salariu de bază de 1,5 milioane de dolari brut, plus un bonus de 30 de milioane de dolari.

    Satya Nadella, CEO al Microsoft, a câştigat în anul fiscal 2020 44,3 milioane de dolari, dintr-un salariu de bază de 2,5 milioane de dolari brut, un pachet de acţiuni de 30,7 milioane de dolari şi un bonus cash de 10,9 milioane de dolari.

    Tim Cook, CEO al Apple, cea mai valoroasă companie de pe Bursa americană, cu o capitalizare de 2,2 trilioane de dolari, a câştigat 14,7 milioane de dolari în 2020, în creştere cu 14%, pachet format dintr-un salariu de bază de 3 milioane de dolari şi acţiuni în valoare de 10,7 milioane de dolari.

    Elon Musk, CEO şi acţionar al Tesla, companie care a crescut de 7 ori în 2020, nu are niciun salariu, dar are un pachet de 55 de miliarde de dolari dacă atinge anumite ţinte legate de vânzări, profit operaţional, creşterea valorii acţiunii şi capitalizare bursieră. Până acum a primit 2,9 miliarde de dolari.

    În Europa, Herbert Diess, CEO al Volkswagen, cel mai mare producător auto european şi numărul unu din lume (tot îşi schimbă poziţia cu Toyota), are un pachet salarial de 9,9 milioane de euro, adică 11,3 milioane de dolari.

    În Franţa, Bernard Arnault, CEO şi principalul acţionar al LVMH, cel mai mare grup de produse de lux din lume (Louis Vuitton), are un pachet salarial anual brut de 9,5 milioane de euro. Valoarea acţiunilor deţinute în LVMH este de aproape 100 de miliarde de euro, fiind cel mai bogat om din Europa.

    În Marea Britanie, Denise Coates, CEO dar şi principalul acţionar al companiei de pariuri B365, este cel mai bine plătit executiv din Europa, dar şi din lume: în 2020 a avut un pachet salarial de 421 de milioane de lire sterline, în creştere cu 50% faţă de anul anterior. Ea conduce o companie cu venituri de 2,8 miliarde de lire sterline, şi care a avut un profit de 74 de milioane de lire sterline.

    Cam aşa arată România vs. lumea în privinţa pachetelor salariale pentru companiile listate.

    (cristian.hostiuc@zf.ro)

  • BestJobs: Peste jumătate dintre angajaţii români cred că vaccinurile sezoniere, în special cel anti Covid-19, ar trebui incluse în pachetul de beneficii extrasalariale

    Pachetul de beneficii extrasalariale ar trebui să includă pe lângă tichetele de masă, prime pentru ocazii speciale, abonamente la clinici medicale private, un program flexibil de muncă sau cursuri şi traininguri de dezvoltare personală, şi vaccinurile sezoniere împotriva a diverse boli, în special cel anti Covid-19, este concluzia unui studiu realizat recent de  platforma de recrutare online BestJobs.

    “Mai bine de jumătate dintre angajaţii români care au participat la sondajul BestJobs cred că vaccinurile sezoniere împotriva a diverse boli, în special cel anti Covid-19, ar trebui incluse în pachetul de beneficii extrasalariale”, notează studiul.

    Speriaţi de gândul că s-ar putea infecta, 37,1% dintre angajaţii români care au participat la sondajul realizat de platforma de recrutare BestJobs declară că se vor vaccina împotriva Covid-19, în timp ce 16,4% spun că s-au imunizat deja cu unul din serurile anti-Covid.

    Întoarcerea la o viaţă normală, fără restricţii, şi dorinţa de a-i proteja pe cei dragi sunt principalele motive care au cântărit în decizia de imunizare pentru cei mai mulţi dintre respondenţi (47%).

    De altfel, patru din zece respondenţi la sondajul BestJobs consideră vaccinarea împotriva Covid-19 eficace şi sigură şi cred că este cea mai bună soluţie de a pune capăt pandemiei., în timp ce 15% o văd doar ca pe o soluţie temporară de ţinere sub control a pandemiei, iar 11% ca pe o şansă ca economia să îşi revină la normal, iar locurile de muncă să fie protejate.

    Există însă şi o categorie, de aproximativ 31%, care priveşte imunizarea în masă a populaţiei ca pe o campanie pentru câştiguri a producătorilor de vaccinuri. Cea mai mare parte a intervievaţilor care au declarat că nu intenţionează să se vaccineze îşi argumentează decizia prin lipsa accesului la vaccin sau greutatea de a avea acces la vaccin (20%),  lipsa încrederii în eficienţa acestei măsuri (16%), teama de efecte adverse (14%) sau lipsa informaţiilor suficiente despre efectele vaccinului (13%).

    Trei din cinci angajaţi români sunt de părere că angajatorii ar trebui să faciliteze vaccinarea salariaţilor proprii din companie, pentru că o implicare mai mare din partea companiilor în campania naţională de vaccinare ar duce la creşterea ratei de vaccinare în rândul populaţiei.

    Întrebaţi şi cum ar putea în mod concret angajatorul să ajute în acest sens, cei mai mulţi dintre salariaţi menţionează soluţii precum încheierea unui parteneriat cu un centru de vaccinare local (37%), facilitarea unor discuţii directe între salariaţii care ezită să se vaccineze şi medici, care pot să le răspundă tuturor întrebărilor (24%), creşterea gradului de informare internă (prin afişe, e-mailuri, newslettere etc.) despre beneficiile şi riscurile vaccinării în rândul personalului din companie (21%) sau organizarea unui spaţiu special amenajat/a unei caravane mobile la locul de muncă pentru vaccinarea personalului (20%).

  • Analiză Benefit: Pandemia a remodelat industria de beneficii în 2020. Angajaţii au ales beneficii digitale şi soluţii care le oferă un plus de siguranţă

    Sunt mai bine de 350 de companii care folosesc acest instrument de motivare, companii care au însumat în 2020 – anul la care ne raportăm în acest studiu – mai bine de 215.000 de utilizatori, cu peste 3.000 de furnizori din diverse industrii.

    Topul celor mai dorite beneficii în 2020: tichete de masă, cadouri, turism, servicii medicale şi pensii private, conform analizei Benefit, o companie Edenred.

    Pandemia a remodelat industria beneficiilor în 2020 – un an de schimbări radicale pe toate planurile, cu impact în business şi în viaţa personală. Companiile şi angajaţii au trebuit să se adapteze la munca la distanţă şi la o cerere mare de beneficii digitale care se potrivesc unui nou set de nevoi şi provocări multiple ale angajaţilor. 

    Tichetele de masă, cadourile (reprezentate de carduri cadou la peste 100 de retaileri din diverse industrii), turismul intern (accesat prin intermediul voucherelor de vacanţă), serviciile medicale (pentru angajaţi şi aparţinători) şi pensiile private (pilonul III) sunt principalele 5 beneficii flexibile alese de angajaţi, în 2020, potrivit analizei anuale Benefit, o companie Edenred, asupra industriei de beneficii extrasalariale din România, aflată la cea de-a 4-a ediţie.

    Bugetele alocate de companii în 2020 pentru beneficiile angajaţilor au crescut uşor. Astfel, dacă în 2019 bugetul lunar brut oferit fiecărui angajat pentru beneficii flexibile era de aproximativ 390 de lei, anul trecut, media lunară a  trecut de 400 de lei. Angajaţii au direcţionat 75% din bugetele lor înspre beneficii scutite total sau parţial de taxe.

    Analiza ia în calcul date de la peste 215.000 de angajaţi la nivel naţional, din industrii precum Call-center & BPO, IT & Software, producţie, retail, servicii, servicii financiare etc., care utilizau soluţia de beneficii flexibile Benefit la finalul lui 2020.

    „Efectele directe şi asociate ale pandemiei de COVID-19 continuă să fie un subiect principal în departamentele de resurse umane din ţară, afectând fiecare componentă a locului de muncă, inclusiv beneficiile extrasalariale. În ultimul an, în România, a crescut interesul pentru beneficii digitale în rândul tuturor categoriilor de angajaţi, aceştia alegând produse şi soluţii pe care le pot accesa imediat şi care le oferă un plus de siguranţă.

    Astfel, au luat avans beneficiile care au legătură cu achiziţiile în mediul online, serviciile medicale pentru angajaţi şi familiile lor, dar şi vacanţele în România”, spune Stelian Bogza, cofondator Benefit.

    În 2020, abonamentele la sport, transportul, cursurile profesionale au înregistrat cele mai mari scăderi în topul preferinţelor din platformă, ca o consecinţă directă a măsurilor de prevenţie impuse de autorităţi în pandemia de COVID-19.

    În medie, angajaţii au cheltuit 200 de lei pentru achiziţia unui beneficiu din categoria celor flexibile în platforma Benefit. În număr mare, angajaţii au accesat facilitatea oferită de platforma pentru a-si cumula bugetele primite de la angajator pe mai multe luni şi au folosit inclusiv fonduri personale pentru unele beneficii ce pot fi plătite astfel.
    Cel mai frecvent cumpărat beneficiu nedeductibil a fost cardul cadou la magazine din diverse industrii.

    Categoria de Oferte Speciale, unde Benefit negociază reduceri corporate între 5% -70% pentru toţi utilizatorii, a fost accesată în 2020 de 2 din 3 utilizatori ai platformei. În secţiune, angajaţii au cumpărat servicii şi produse la preţuri preferenţiale folosind bani personali şi din bugetele de la angajatori şi estimăm că au economisit astfel peste 10 milioane de lei.

    Pentru a veni în sprijinul nevoii de diversitate în categoriile cele mai accesate, Benefit a inclus, încă din luna martie 2020,  beneficii şi reduceri corporate adecvate contextului cu restricţii generate de pandemie. Astfel, compania a încheiat parteneriate cu magazine online, platforme de food delivery, spaţii de co-working, antrenamente sportive online, programe de coaching pentru adulţi, servicii de psihologie sau programe de învăţare pentru copii.

    „Pe măsură ce lumea va continua să depăşească normele cu care ne-am obişnuit, va creşte interesul pentru beneficiile cu accent pe îmbunătăţirea vieţii personale a angajaţilor. Un angajat mulţumit şi sănătos va fi, în general, mai productiv pentru companie. Astfel că angajatorii vor pune mai mult accentul pe beneficiile care contribuie la creşterea performanţelor şi stării de bine a angajaţilor. Ne aşteptăm, astfel, ca soluţiile complete de beneficii fixe şi flexibile să fie o alegere pentru tot mai multe companii, atât prin prisma diversităţii ofertei pentru angajaţi, cât şi pentru economiile de resurse pe care acest sistem le generează într-o companie, reducând din încărcarea departamentelor de HR şi financiar”, spune Stelian Bogza.

    Companiile care acordă beneficii fixe au oferit mai des soluţii cu valoare nominală maximă

    Beneficiile fixe au rămas şi în 2020 prima alegere pentru majoritatea angajatorilor. Aceştia au oferit în pachetele pentru angajaţi beneficii deductibile precum tichete de masă, în limita unui tichet de masă/ zi lucrătoare (valoarea nominală maximă este, în prezent, de 20,01 lei), tichete cadou oferite la ocazii speciale (1 Martie, 1 Iunie, Paşte, Crăciun), vouchere de vacanţă (acordate în limita a 6 salarii minime brute/ an/angajat, oferite exclusiv în format digital), tichete culturale (ce beneficiază de taxe 0% pentru angajator şi impozit pe venit de 10% pentru angajat şi pot fi acordate lunar cu o valoare maximă de 160 de lei/ angajat sau ocazional în cuantum de 320 de lei/ eveniment).

    „Platforma de beneficii flexibile Benefit consolidează oferta Edenred încă din 2019 şi le permite clienţilor noştri corporativi să îşi eficientizeze politicile de HR şi să îşi sporească atractivitatea, cu o gamă largă de programe de beneficii complet personalizabile, pentru a se adapta nevoilor fiecărui angajat. La nivel general, contextul recent a contribuit semnificativ la personalizarea şi îmbunătăţirea pachetelor oferite de companii, care îşi adaptează oferta pentru specificul şi nevoile echipelor.

    Pe lângă apariţia unor beneficii noi – de la bugete pentru adaptarea spaţiului de lucru de acasă, la zile libere pentru părinţi şi consiliere online pentru angajaţi – anul trecut, companiile care acordă beneficii fixe au înţeles să vină în sprijinul angajaţilor şi le-au oferit mai multe soluţii cu valoarea nominală maximă deductibilă, ajutând la creşterea puterii de cumpărare a acestora”, spune Cătălin Olteanu, director comercial Edenred România.