Tag: Beijing

  • Care sunt oraşele cu cei mai mulţi miliardari – VIDEO

    Capitala Chinei are acum 94 de miliardari, cu şase miliardari mai puţin faţă de anul precedent, dar se încadrează, totuşi, pentru numărul 1 al acestui top.  Numărul miliardarilor din New York a scăzut cu nouă persoane, ajungând la 86. Shenzhen a adăugat cei mai mulţi miliardari pe lista sa, încă 16, ridicând oraşul chinez pe locul 4 al listei.

    „În Shenzhen şi Hong Kong se găsesc cei mai mulţi miliardari din lume, chiar mai mulţi decât California”, a declarat Rupert Hoogewerf, cercetător şef al raportului Hurun.

    Iată topul 10 al oraşelor cu cei mai mulţi miliardari:

    Beijing (94)

    New York (86)

    Hong Kong (71)

    Shenzhen (62)

    Moscova (59)

    Londra (55)

    Shanghai (53)

    Mumbai (42)

    Paris (36)

    Hangzhou (36)

    În acest moment există 2.257 de miliardari în lume, în creştere cu 69 faţă de anul trecut şi cu 804 în ultimii 5 ani. China are cei mai mulţi miliardari din lume, un număr de 609 persoane, în timp ce SUA se află pe locul doi în acest top, cu 552. Împreună, cele două ţări au 1.161 miliardari, peste jumătate din populaţia miliardară a lumii. 

  • Lucruri de preţ de altădată

    Printre piesele expuse se numără sabia folosită la ceremonia de încoronare de Napoleon Bonaparte şi o diademă purtată de a doua soţie a acestuia, Maria-Luiza. La Paris, Grand Palais găzduieşte până pe 5 iunie expoziţia ”From the Great Mughals to the Maharajas: Jewels from the Al Thani Collection“, cu 250 de pietre preţioase cu o vechime de mai bine de 400 de ani din colecţia şeicului Hamad bin Abdullah Al Thani. 

    La Cooper Hewitt, Smithsonian Design Museum din New York este deschisă până pe 27 august expoziţia ”Jeweled Splendors of the Art Deco Era: The Prince and Princess Sadruddin Aga Khan Collection“, în care sunt prezentate peste 100 de articole de lux create între 1910 şi 1938 de case ca Boucheron şi Bulgari, printre care se numără poşete-pudrieră ori ceasuri de masă şi de mână. 

  • Crezi că naveta ta este insuportabilă? Sute de mii de muncitori din acest oraş petrec chiar şi şase ore pe drum

    Ei bine, asta este valabil pentru sute de mii de muncitori chinezi ce petrec, în medie, şase ore  (câteodată chiar şi nouă ore) făcând naveta de la şi înspre Beijing, potrivit unui articol BBC.

    Asta este valabil pentru muncitorii care, goniţi de preţurile exorbitante din oraş, locuiesc în oraşe din apropiere, numite satelit, aflate la 35 de kilometri de capitală. În medie, rezidenţii oraşului Beijing petrec 52 de minute pe drum.

    Blocajele în trafic sunt o privelişte des întâlnită în Beijing, iar în viitor situaţia se va înrăutăţii în condiţiile în care 2030 oraşele chinezeşti vor găzdui peste 1 miliard de oameni.

    În Marea Britanie, naveta de două ore este o realitate zilnică pentru 3,7 milioane de muncitori, în timp ce 1,7 milioane de rezidenţi din Zona Schengen fac naveta transfrontalieră, mai ales în Slovacia (5,7% din populaţie trece graniţa pentru a munci), Estonia (3,5%), Ungaria (2,4%) şi Belgia (2,3%).  

  • Crezi că naveta ta este insuportabilă? Sute de mii de muncitori din acest oraş petrec chiar şi şase ore pe drum

    Ei bine, asta este valabil pentru sute de mii de muncitori chinezi ce petrec, în medie, şase ore  (câteodată chiar şi nouă ore) făcând naveta de la şi înspre Beijing, potrivit unui articol BBC.

    Asta este valabil pentru muncitorii care, goniţi de preţurile exorbitante din oraş, locuiesc în oraşe din apropiere, numite satelit, aflate la 35 de kilometri de capitală. În medie, rezidenţii oraşului Beijing petrec 52 de minute pe drum.

    Blocajele în trafic sunt o privelişte des întâlnită în Beijing, iar în viitor situaţia se va înrăutăţii în condiţiile în care 2030 oraşele chinezeşti vor găzdui peste 1 miliard de oameni.

    În Marea Britanie, naveta de două ore este o realitate zilnică pentru 3,7 milioane de muncitori, în timp ce 1,7 milioane de rezidenţi din Zona Schengen fac naveta transfrontalieră, mai ales în Slovacia (5,7% din populaţie trece graniţa pentru a munci), Estonia (3,5%), Ungaria (2,4%) şi Belgia (2,3%).  

  • China a majorat cu 7% bugetul destinat apărării

    Bugetul militar chinez ajunge astfel la nivelul de 1.040 de miliarde de yuani (152 de miliarde dolari), relatează agenţia oficială China Nouă.

    Cifrele fugurează în proiectul de buget pe anul 2017, aflat în dezbaterea sesiunii Congresului Partidului Comunist chinez.

    “Cea mai mare parte a acestui buget va fi alocată apărării naţionale şi reformelor militare”, a explicat un oficial guvernamental chinez.

  • China îi transmite lui Trump că nu utilizează devalorizarea monetară în scopuri comerciale

    Într-un interviu acordat agenţiei Reuters, Donald Trump a transmis că nu retractează aprecierea că Beijingul ar manipula moneda naţională, yuanul, numind China “unul dintre marii campioni” ai manipulării monetare.

    Însă Ministerul chinez de Externe a exprimat speranţa că Statele Unite vor putea avea o percepţie “completă şi corectă” în problema valorilor monetare.

    “China nu are nicio intenţie de a încerca să obţină avantaje în comerţul exterior prin devalorizarea monedei. Nu există nicio bază pentru devalorizarea monedei”, a explicat Geng Shuang, purtătorul de cuvânt al Ministerului chinez de Externe.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Universul subteran pe care autorităţile din Beijing îl ţin ascuns. Peste un milion de oameni trăiesc în aceste buncăre. Foarte puţini ştiu de ei

    În subteranul străzilor din Beijing oamenii trăiesc într-un univers construit în timpul Războiului Rece.

    La sfârşitul anilor ’60 şi ’70, anticipând distrugerile din timpul Războiului Rece, preşedintele Mao a cerut construirea oraşelor chineze cu buncăre subterane capabile să reziste impactului bombelor nucleare. Doar în Beijing au fost construite aproximativ 10.000 de buncăre.

    Vezi aici Universul subteran pe care autorităţile din Beijing îl ţin ascuns. Peste un milion de oameni trăiesc în aceste buncăre. Foarte puţini ştiu de ei

  • Prima ţară care vrea să controleze vremea investeşte 168 de milioane de dolari în tehnologie de control meteo

    China investeşte 168 de milioane de euro într-o tehnologie de control a vremii. Scopul este acela de a putea provoca ploi atunci când vremea este secetoasă.

    Tehnologia se numeşte cloud seeding şi presupune stropirea norilor cu substanţe precum ioni de argint sau gheaţă uscată.

    Nu există încă dovezi ştiinţifice că acest proiect ar funcţiona; cu toate acestea, autorităţile de la Beijing susţin că programul a dus la o creştere a volumului de precipitaţii cu 55 de miliarde de metri cubi, în perioada 2006-2016.

    Din acest motiv, chinezii vor să construiască patru noi aeronave dedicate şi să retehnologizeze alte opt, acestea din urmă aflate deja în uz.

    Principala zonă vizată de program este vestul Chinei, care are o climă uscată şi se confruntă deseori cu seceta.

  • Prima ţară care vrea să controleze vremea investeşte 168 de milioane de dolari în tehnologie de control meteo

    China investeşte 168 de milioane de euro într-o tehnologie de control a vremii. Scopul este acela de a putea provoca ploi atunci când vremea este secetoasă.

    Tehnologia se numeşte cloud seeding şi presupune stropirea norilor cu substanţe precum ioni de argint sau gheaţă uscată.

    Nu există încă dovezi ştiinţifice că acest proiect ar funcţiona; cu toate acestea, autorităţile de la Beijing susţin că programul a dus la o creştere a volumului de precipitaţii cu 55 de miliarde de metri cubi, în perioada 2006-2016.

    Din acest motiv, chinezii vor să construiască patru noi aeronave dedicate şi să retehnologizeze alte opt, acestea din urmă aflate deja în uz.

    Principala zonă vizată de program este vestul Chinei, care are o climă uscată şi se confruntă deseori cu seceta.