Tag: basescu

  • Băsescu: Oricât şi-ar dori unii, nu am perspectiva să ajung în arest

    Băsescu a fost întrebat despre faptul că Elena Udrea, aflată în arestul preventiv, ar fi urmat să fie dusă la un control medical, împotriva voinţei sale, după cum a susţinut “echipa de comunicare” a lui Udrea, situaţie infirmată ulterior de oficiali ai Poliţiei Capitalei.

    Eu nu ştiu care sunt regulile la arest şi apropo de asta, oricât şi-ar dori unii, nu am perspectiva să ajung acolo pentru simplul motiv că nu există un om în România, care să poată spune că mi-a dat un leu. Bun, acum pot să spună mulţi, dar trebuie să şi poată să şi probeze. Deci, nu am emoţii din acest punct de vederea“, a susţinut Băsescu.

    El şi-a arătat din nou convingerea că “justiţia va fi corectă cu Elena Udrea”.

    “Ce vă pot spune eu, însă, este că îmi menţin punctul de vedere, am convingerea că justiţia va fi corectă în cazul Elenei Udrea şi în acelaşi timp am convingerea că delaţiunile unora din foştii ei subordonaţi nu vor putea fi probate, pentru că Elena Udrea nu-i omul căruia să-i duci în birou o traistă cu bani să plece cu ea acasă. Asta merge la cei care n-o cunosc”, a afirmat Băsescu.

    În mod categoric Elena Udrea şi eu suntem două ţinte în mişcare pentru televiziunea bătrânului turnător Felix, precum şi pentru televiziunea tânărului turnător Ghiţă“, a susţinut Băsescu.

    El a fost întrebat dacă se simte ţintă şi pentru DNA.

    Nu pot să cred că instituţiile statului îşi fac neapărat ţinte, sau ţintă din mine. Sigur că orice om este obligat să dea explicaţii în faţa instituţiilor statului”, a răspuns fostul preşedinte.

  • Băsescu: Oricât şi-ar dori unii, nu am perspectiva să ajung în arest

    Băsescu a fost întrebat despre faptul că Elena Udrea, aflată în arestul preventiv, ar fi urmat să fie dusă la un control medical, împotriva voinţei sale, după cum a susţinut “echipa de comunicare” a lui Udrea, situaţie infirmată ulterior de oficiali ai Poliţiei Capitalei.

    Eu nu ştiu care sunt regulile la arest şi apropo de asta, oricât şi-ar dori unii, nu am perspectiva să ajung acolo pentru simplul motiv că nu există un om în România, care să poată spune că mi-a dat un leu. Bun, acum pot să spună mulţi, dar trebuie să şi poată să şi probeze. Deci, nu am emoţii din acest punct de vederea“, a susţinut Băsescu.

    El şi-a arătat din nou convingerea că “justiţia va fi corectă cu Elena Udrea”.

    “Ce vă pot spune eu, însă, este că îmi menţin punctul de vedere, am convingerea că justiţia va fi corectă în cazul Elenei Udrea şi în acelaşi timp am convingerea că delaţiunile unora din foştii ei subordonaţi nu vor putea fi probate, pentru că Elena Udrea nu-i omul căruia să-i duci în birou o traistă cu bani să plece cu ea acasă. Asta merge la cei care n-o cunosc”, a afirmat Băsescu.

    În mod categoric Elena Udrea şi eu suntem două ţinte în mişcare pentru televiziunea bătrânului turnător Felix, precum şi pentru televiziunea tânărului turnător Ghiţă“, a susţinut Băsescu.

    El a fost întrebat dacă se simte ţintă şi pentru DNA.

    Nu pot să cred că instituţiile statului îşi fac neapărat ţinte, sau ţintă din mine. Sigur că orice om este obligat să dea explicaţii în faţa instituţiilor statului”, a răspuns fostul preşedinte.

  • Băsescu: Nu voi ţine cont de sensibilităţile domnului Niţu, mai ales când minte

    Întrebat dacă a afectat independenţa justiţiei, prin postarea de pe Facebook, de sâmbătă, Traian Băsescu a răspuns: ”Nu, şi dacă domnul Niţu crede că a a venit vremea în care nimeni să nu îndrăznească să exprime vreun punct de vedere, că dânsul are sensibilităţi, îl anunţ că nu voi ţine cont de sensibilităţile domniei sale, mai ales când minte”, a spus Băsescu.

    El a precizat că în postarea de pe Facebook a exprima punctul său de vedere, potrivit căruia Justiţia are de constatat dacă în procesul de restituire au fost ilegalităţi, referitor la terenurile din comuna Nana, judeţul Călăraşi.

    ”Eu am scris aici, dar să conteste cineva că acea comisie (comisia parlamentară privind terenurile de la Nana, nr) nu a pornit de la decizii politice, este o copilărie, iar dacă domnul Niţu s-a simţit implicat politic, este problema dânsului, dar acest proces a avut ca bază acţiune politică, după care eu exprim punctul de vedere că nu exclud ca în procesul de restituire să se fie întâmplat ilegalităţi. Mai mult de atât, chiar sugerez că, dacă aş fi Parchet General, aşa aş face, aş declanşa acest tip de controale în toată ţara”, a declarat Traian Băsescu, la sediul PMP.

    Potrivit lui Băsescu, ”până la clarificare, fie că e vorba de restituiri de terenuri agricole, fie că e vorba de restituiri de păduri, nu ar mai merge deloc înainte cu restituirile”.

    ”În interiorul acestui proces, sunt convins că se vor găsi resurse pentru a se despăgubi toţi cei care încă nu au fost despăgubiţi, datorită ilegalităţilor care s-au făcut”, a adăugat el.

    Băsescu a mai spus că sugera în postarea sa justiţiei să facă acest lucru în toată ţara şi dacă se poate, să înceapă cu două judeţe, Vrancea şi Timiş.

    Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a sesizat, luni, Inspecţia Judiciară în cazul afirmaţiilor fostului preşedinte Traian Băsescu despre sechestrul pus de procurori pe terenuri din comuna Nana, urmând să se stabilească dacă a fost afectată credibilitatea justiţiei.

    Inspectorii judiciar vor stabili dacă a fost sau nu încălcată independenţa justiţiei prin aceste declaraţii făcute de Traian Băsescu, au declarat pentru MEDIAFAX oficiali din CSM.

    Sesizarea Inspecţiei Judiciare de către CSM a fost făcută după ce Traian Băsescu a scris pe Facebook despre sechestrul pus pe terenuri de la Nana, iar conducerea Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (PICCJ) a cerut Consiliului să apere magistraţii, aprecizat că este regretabil că un fost preşedinte pune la îndoială independenţa şi imparţialitatea procurorilor, lucru care ar putea afecta credibilitatea justiţiei.

    Fostul preşedinte Traian Băsescu a scris, sâmbătă, pe Facebook, că îi pare rău pentru cele 127 familii din comuna Nana care au sechestru pe terenurile agricole restituite în perioada 1996-2010, arătând că aceste familii suportă consecinţele unor acţiuni politice îndreptate împotriva sa.

    “Îmi pare rău pentru cele 127 familii din comuna Nana care au sechestru pe terenurile agricole restituite în perioada 1996-2010. Pe fond, aceste familii suportă consecinţele unor acţiuni politice îndreptate împotriva mea”, a scris Traian Băsescu pe Facebook.

    El a ţinut să precizeze că “nu exclude posibilitatea ca în procesul de restituire să fi existat ilegalităţi”, adăugând că “asta va constata justiţia, iar cei care au încălcat legea vor răspunde”.

    “Sper ca astfel de investigaţii să se facă în toată ţara, începând spre exemplu cu judeţele Vrancea şi Timiş. Ioana Băsescu a cumpărat de la o firmă italiană cele 290,4 hectare de la Nana în octombrie 2013 în baza înscrisurilor legale de la cartea funciară, cu deplină bună credinţă. Oare de ce timp de trei ani cât timp firma italiană a deţinut proprietatea terenurilor nu s-a făcut nici o investigaţie?”, a mai scris Băsescu, pe pagina de socializare.

  • CSM sesizează Inspecţia Judiciară în cazul afirmaţiilor lui Băsescu despre dosarul Nana

    Inspectorii judiciar vor stabili dacă a fost sau nu încălcată independenţa justiţiei prin aceste declaraţii făcute de Traian Băsescu, au declarat pentru MEDIAFAX oficiali din CSM.

    Sesizarea Inspecţiei Judiciare de către CSM a fost făcută după ce Traian Băsescu a scris pe Facebook despre sechestrul pus pe terenuri de la Nana, iar conducerea Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (PICCJ) a cerut Consiliului să apere magistraţii, aprecizat că este regretabil că un fost preşedinte pune la îndoială independenţa şi imparţialitatea procurorilor, lucru care ar putea afecta credibilitatea justiţiei.

    “Măsurile procesuale dispuse de procurori într-un dosar penal sunt analizate şi validate doar de către judecători. Conducerea Ministerului Public apreciază ca fiind regretabil faptul că un fost preşedinte al României pune la îndoială independenţa şi imparţialitatea procurorilor, acest lucru fiind de natură să afecteze prestigiul şi credibilitatea justiţiei”, a arătat PICCJ, într-un comunicat de presă transmis sâmbătă, în contextul aprecierilor emise în spaţiul public de către Traian Băsescu referitoare la dosarul penal care are ca obiect reconstituirea dreptului de proprietate şi arendarea unor terenuri amplasate în comuna Nana, judeţul Călăraşi.

    Conducerea Ministerului Public a solicitat Consiliului Superior al Magistraturii, în calitate de garant al independenţei Justiţiei, să îşi îndeplinească obligaţia legală de a apăra judecătorii şi procurorii împotriva oricărui act care le-ar putea afecta independenţa sau imparţialitatea ori ar crea suspiciuni cu privire la acestea.

    Fostul preşedinte Traian Băsescu a scris, sâmbătă, pe Facebook, că îi pare rău pentru cele 127 familii din comuna Nana care au sechestru pe terenurile agricole restituite în perioada 1996-2010, arătând că aceste familii suportă consecinţele unor acţiuni politice îndreptate împotriva sa.

    “Îmi pare rău pentru cele 127 familii din comuna Nana care au sechestru pe terenurile agricole restituite în perioada 1996-2010. Pe fond, aceste familii suportă consecinţele unor acţiuni politice îndreptate împotriva mea”, a scris Traian Băsescu pe Facebook.

    El a ţinut să precizeze că “nu exclude posibilitatea ca în procesul de restituire să fi existat ilegalităţi”, adăugând că “asta va constata justiţia, iar cei care au încălcat legea vor răspunde”.

    “Sper ca astfel de investigaţii să se facă în toată ţara, începând spre exemplu cu judeţele Vrancea şi Timiş. Ioana Băsescu a cumpărat de la o firmă italiană cele 290,4 hectare de la Nana în octombrie 2013 în baza înscrisurilor legale de la cartea funciară, cu deplină bună credinţă. Oare de ce timp de trei ani cât timp firma italiană a deţinut proprietatea terenurilor nu s-a făcut nici o investigaţie?”, a mai scris Băsescu, pe pagina de socializare.

    Tribunalul Călăraşi a menţinut sechestrul pe terenul pe care fiica cea mare a fostului preşedinte Traian Băsescu, Ioana Băsescu, îl are în comuna Nana, despre care procurorii au suspiciuni că a fost retrocedat ilegal.

    Sechestrul a fost instituit de procurorii de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PICCJ) în 16 februarie, atât pe terenul Ioanei Băsescu, cât şi pe cele ale unor inculpaţi din acest dosar.

    Potrivit unor surse din PICCJ, anchetatorii au pus sub sechestru mai multe bunuri mobile şi imobile, dar şi un teren de 735 de hectare, în cazul căruia procurorii au suspiciuni că a fost retrocedat ilegal. Din cele peste 700 de hectare puse sub sechestru de PICCJ face parte şi terenul Ioanei Băsescu.

    Fiica fostului şef al statului a contestat măsura procurorilor în instanţă.

    În 4 iulie 2014, procurorii PICCJ anunţau că au început urmărirea penală în dosarul Nana faţă de şapte membri ai Comisiei de Fond Funciar a comunei Nana, ei fiind acuzaţi de 135 de fapte privind terenuri retrocedate ilegal mai multor persoane.

    Potrivit Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în dosarul privind retrocedarea unor terenuri în comuna Nana, judeţul Călăraşi, în 24 iunie a fost extinsă urmărirea penală faţă de Tudoriţa Niculae, Florian Decu, Marius Gelu Neagu, Marian Dobre, Georgică Stolea şi Constantin Manea, membri ai Comisiei de Fond Funciar a comunei Nana.

  • Băsescu: E greu să creşti copii. Dacă aş putea, aş dubla indemnizaţia pentru mame

    “Acum, de când sunt bunic, am văzut şi eu cum se cresc copiii. Cât au crescut ale mele, când au început să meargă în picioruţe, să tragă de peste tot, eram plecat pe mare şi mi se mărea mie, că nu e mare lucru să stai cu două fete. Ei, acum vă pot spune că dacă aş putea, azi, aş dubla indemnizaţia pentru mame în concediul de maternitate”, a spus Băsescu, pe scările sediului central al PMP, adresându-se celor câteva zeci de femei prezente.

    El a arătat că nu a ştiut cum au crescut fetele sale, dar că acum a înţeles că “e greu să creşti copii”.

    “Seara parcă ai ieştit din mină, aşa te duci la culcare alergând după astea mici. Parcă ai tras un «şut» acolo în mină. E greu să creşti copii, e greu, dar frumos şi pentru mine e extraordinar pentru că eu nu am ştiut cum au crescut fetele mele, dar acum văd”, a spus Băsescu.

    Fostul şef de stat a mai spus că aşteaptă ca nepoata sa cea mică să îl strige “Bunicul”, sau “Traian”, după cum îl strigă unul dintre papagalii familiei.

    “Încă nu mă strigă, dar când trec pe lângă papagal – că avem un papagal în sufragerie şi unul în bucătărie – ăla îmi spune «Traian», mă cunoaşte după mers. Aştept să-mi spună şi asta mică «Bunicul»sau «Traian»”, a arătat Băsescu.

    El le-a urat “La mulţi ani!” femeilor din PMP, care au venit de 8 Martie la sediul formaţiunii.

    “Dacă sunt femei în PMP, avem premise să facem un partid solid, nu jucărie, şi mai ales cu oameni loiali. Vă mulţumesc pentru încrederea pe care o aveţi că putem constui un partid nou. Vă asigur că voi fi partenerul acestui partid până la alegerile din 2016, când trebuie să aveţi un cuvânt greu de spus”, li s-a adresat Băsescu.

    El a stat la sediul PMP aproximativ o oră, după care a plecat la volanul maşinii sale, marca Dacia Duster.

    La ieşirea din sediu, Băsescu a acroşat uşor bara de protecţie din spate a unei maşini parcate lângă poartă, maşină aparţinând unei televiziuni, dar nu a oprit pentru a vedea ce s-a întâmplat, ci şi-a continuat drumul.

  • Dosarul Nana: Sechestrul asigurator, menţinut în cazul Ioanei Băsescu, de Tribunalul Călăraşi

    Sechestrul a fost instituit de procurorii de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PICCJ) în 16 februarie, atât pe terenul Ioanei Băsescu, cât şi pe cele ale unor inculpaţi din acest dosar.

    Potrivit unor surse din PICCJ, anchetatorii au pus sub sechestru mai multe bunuri mobile şi imobile, dar şi un teren de 735 de hectare, în cazul căruia procurorii au suspiciuni că a fost retrocedat în mod ilegal. Din cele peste 700 de hectare puse sub sechestru de PICCJ face parte şi terenul Ioanei Băsescu.

    Fiica fostului şef al statului a contestat măsura procurorilor în instanţă.

    “Respinge contestaţia formulată de petenta Băsescu Ioana împotriva ordonanţei emise de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la data de 16 februarie 2015”, a decis Tribunalul Călăraşi.

    Decizia de joi a instanţei este definitivă.

    În 4 iulie 2014, procurorii Parchetului ICCJ anunţau că au început urmărirea penală în dosarul Nana faţă de şapte membri ai Comisiei de Fond Funciar a comunei Nana, ei fiind acuzaţi de 135 de fapte privind terenuri retrocedate ilegal mai multor persoane.

    Potrivit Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în dosarul privind retrocedarea unor terenuri în comuna Nana, judeţul Călăraşi, în 24 iunie a fost extinsă urmărirea penală faţă de Tudoriţa Niculae, Florian Decu, Marius Gelu Neagu, Marian Dobre, Georgică Stolea şi Constantin Manea, membri ai Comisiei de Fond Funciar a comunei Nana.

    Din probatoriul administrat până la acel moment al urmăririi penale a rezultat faptul că, în perioada 2005-2010, membrii Comisiei de Fond Funciar a comunei Nana, “nu au îndeplinit acte sau au îndeplinit acte în mod defectuos în legătură cu reconstituirea/constituirea dreptului de proprietate asupra unor terenuri revendicate de mai multe persoane, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de avantaje/foloase necuvenite, fapte care au cauzat prejudicierea domeniului privat al statului cu valoarea terenurilor retrocedate contrar dispoziţiilor legale”.

    Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie anunţa, în 16 aprilie 2014, că a fost începută urmărirea penală în cazul Nana, pentru conflict de interese, abuz în serviciu, fals material în înscrisuri oficiale şi fals în înscrisuri sub semnătură privată, în urma sesizării transmise de Corpul de control al primului ministru. Faptele au legătură cu reconstituirea dreptului de proprietate şi arendarea unor terenuri din comuna Nana, judeţul Călăraşi.

    La începutul lunii iunie 2014, Parchetul arăta că opt membri ai Comisiei de Fond Funciar a comunei Nana, între care şi primarul Gheorghe Dobre, sunt urmăriţi penal pentru conflict de interese şi abuz în serviciu.

    Primarul comunei Nana, Gheorghe Dobre, este acuzat, alături de Georgică Stolea, de conflict de interese şi abuz în serviciu, iar Tudoriţă Niculae, secretarul comunei Nana, Florian Deci, Marius Gelu Neagu şi Marian Dobre, sunt urmăriţi penal pentru conflict de interese, abuz în serviciu şi fals material în înscrisuri oficiale. De asemenea, în aceeaşi cauză mai sunt urmăriţi penal Simona Alina Preda, pentru fals material în înscrisuri oficiale, şi Constantin Manea, pentru abuz în serviciu, preciza atunci PICCJ.

    “Din probatoriul administrat în cauză, până la acest moment al urmăririi penale, a rezultat faptul că suspecţii, în perioada 2005-2010, în calitate de membri ai Comisiei de Fond Funciar a comunei Nana, au participat la analizarea, verificarea, soluţionarea şi înaintarea în vederea validării cererilor depuse de către ei înşişi, rude ori afini ai lor, având ca obiect constituirea ori reconstituirea dreptului de proprietate a unor suprafeţe de teren agricol”, arătau procurorii.

    Potrivit sursei citate, în aceeaşi perioadă, în mod ilegal au fost emise titluri de proprietate pe numele unor persoane care nu erau îndreptăţite să le primească. Astfel, a fost prejudiciat domeniul privat al statului cu valoarea terenurilor retrocedate cu încălcarea dispoziţiilor legale.

    “La baza emiterii titlurilor de proprietate au stat înscrisuri falsificate (printre care şi certificate de stare civilă), prin contrafacerea conţinutului şi folosirea de formulare tipizate elaborate în afara cadrului legal”, au precizat procurorii.

  • Traian Băsescu: Cred în Elena Udrea indiferent cât de supăraţi sunt toţi pe mine că n-o abandonez

    “Cu siguranţă atunci când procesul se va derula va fi capabilă să îşi dovedească nevinovăţia. Cred în omul ăsta indiferent cât de supăraţi sunt toţi pe mine că încă n-o abandonez. Nu pot să abandonez ideea că un om care mi-a fost atât de loial peste noapte devine un om indezirabil. A fost partenerul meu politic, singurul care a mai rămas sau printre foarte puţinii care au mai rămas din foştii lideri ai PDLşi aşa cum eu o ştiu se va bate să-şi dovedească nevinovăţia”, a declarat, miercuri, fostul preşedinte Traian Băsescu, la sediul PMP, după ce şi-a luat în primire biroul.

    Băsescu a mai precizat că “singurul moment” în care ar putea să-şi schimbe poziţia ar fi “dacă judecătorii, când se va termina procesul, vor spune altfel”.

    Întrebat dacă a înţeles semnul făcut de Elena Udrea luni în Parlament, pe care unii l-au caracterizat drept “mafiot”, Băsescu a spus că nu ştie şi că n-a văzut dezbaterile din Parlament.

    Fostul preşedinte Traian Băsescu s-a dus, miercuri, la sediul PMP, pentru a-şi lua în primire biroul care i-a fost amenajat încă din luna decembrie a anului trecut.

  • Băsescu: Nu a existat nici măcar o intervenţie a mea ca vreunui om să i se facă dosare

    “O spun aici într-un congres Nu există măcar o interveţie a mea în cei zece ani ca vreunui om să i se facă un dosdare. Nu există şi vă rog să respingeţi această idee sau afirmaţie ori de câte ori veţi avea ocazia. Acum nu mai sunt preşedinte, orice procuror, orice judecător ar putea să spună: «Hai domnule preşedinte, nu mi-ai spus mie să-l iau pe nu ştiu cine?». Nu. Nu am făcut-o, pentru că am crezut că aceste instituţii nou create nu trebuie să fie dependente de cel care a vrut să fie create, ci trebuie să fie dependente de lege”, le-a spus fostul preşedinte participanţilor la congresul PMP.

    El a mai arătat că are un element de satisfacţie din lumea politică, că aceia care au făcut suspendarea în 2007 şi din 2012 şi spuneau că justiţia este politică, acum vorbesc de justiţie independentă, adăugând că aceştia nu sunt încă “sinceri”.

    “Vă mai dau un element de satisfacţie, din lumea politică. Mă uit la toţi demagogii care au făcut suspendarea din 2007, din 2012, care se adunau şi la Argeş în jurul preşedintelui CJ, care se duceau şi cu Bivolaru la Parchetul General, care spuneau că justiţia este politică. Mă uit că astăzi spun ce spuneam eu în 2005, vorbesc de justiţie independentă. Uitaţi-vă la ei, dar uitaţi-vă şi în ochii lor, încă nu sunt sinceri.Încă nu au internalizat această nevoie pe care orice popor o are, de instituţii capabile să facă dreptate. Vorbesc aşa, le sticlesc ochii când vorbesc de justiţie, toţi suntem egali în faţa legii, îi vezi că nu vorbesc din suflet, vorbesc din poză.Dar, slavă Domnului, că o fac şi acum. Pentru că uşor, uşor tot vorbind în fiecare zi s-ar putea ca într-un an, doi, să aibă şi în suflet această credinţă că au nevoie de jusiiţie.Deci susţineţi continuarea MVC, încă ne este necesar şi ne păzeşte de derapaje”, a mai spus Băsescu..

    Băsescu a mai atacat televiziunile de ştiri şi i-a avertizat pe membrii PMP că vor fi “atacaţi şi minimalizaţi” pentru că el este partenerul PMP.

    “E mult mai tentant să vezi atacuri la Elena Udrea, atacuri la Băsescu, să vezi asta cu vedetele Antenei 3, cu prostituţia, cu prostituţia asistentelor, Sigur, se face jurnalism de prostituţie la Antena 3, dar esenţa lucrurilor trebuie să facă în adevăr şi va trebui să faceţi faţă acestui tip de campanie, pentru că atâta timp cât voi fi partener veţi fi atacaţi şi minimalizaţi. Va trebui să vă asumaţi de a continua procesele de reforme care nu sunt pe gustul celor care erau uniţi în cuget şi în simţiri în ideea suspendării preşedintelui”, a mai adăugat Băsescu.

     

  • Ponta vrea să-i dea lui Băsescu vila în care a locuit Mioara Roman

    Şedinţa de guvern va începe la ora 12.00.

    La aceeaşi oră este programată şi licitaţia de vânzare a vilei 11 din Snagov a Regiei Patrimoniului Protocolului de Stat (RA-APPS), imobil care i-a fost oferit iniţial lui Băsescu, dar ulterior a fost scos la vânzare.

    Mioara Roman a părăsit recent vila din strada Gogol nr. 2, pe care o ocupa din 1990, la somaţia RA-APPS, din cauza datoriilor la chirie, la care se adaugă penalizările şi care depăşeau 350.000 de euro.

    Mioara Roman susţinea că, din 2009, este obligată să plătească o chirie lunară de 6.000 pentru vila din Primăverii, în condiţiile în care ea trăieşte dintr-o pensie de 1.800 de lei. Conflictul cu RA-APPS a a ajuns în instanţă.

    Familia Roman s-a mutat în vila din Primăverii, care iniţial a aparţinut ICRAL, în 1990, atunci când Petre Roman a devenit premier. În 1996, clădirea a intrat în patrimoniul RA-APPS, în urma unei hotărâri de Guvern.

    În februarie 2011, vila în care locuieşte Mioara Roman a fost trecută de Guvern din domeniul public în cel privat al statului, modificare de statut care permite înstrăinarea imobilului.

    Pe 13 ianuarie, fostul preşedinte Traian Băsescu a trimis Guvernului o plângere administrativă prealabilă în care avertizează că se va adresa instanţei judecătoreşti dacă nu i se acordă o locuinţă ca reşedinţă şi un cabinet de lucru, spunând că el a agreat cele două vile din Snagov propuse, dar nu a primit răspuns.

    La 7 ianuarie, Guvernul a prezentat o listă transmisă, în luna decembrie, de RA-APPS către Traian Băsescu incluzând şapte case pe care acesta să le utilizeze ca reşedinţă după încheierea mandatului de preşedinte al ţării, printre care şi două vile în Snagov, Guvernul spunând atunci că Băsescu a refuzat unele dintre case şi nu a răspuns pentru altele.

    Pe listă au fost propuse apartamentul cu şase camere din Bulevardul Constantin Prezan, din clădirea în care Traian Băsescu a locuit, la etaje diferite, cu Adrian Năstase şi Nicolae Văcăroiu (cu o suprafaţă de 279 metri pătraţi), Vila 1A din Snagov (cu o suprafaţă utilă de 324 metri pătraţi şi 9.900 metri pătraţi curte), Vila 11 din Snagov (cu o suprafaţă utilă de 2.189 metri pătraţi şi 27.412 metri pătraţi curte), un spaţiu cu cinci camere şi încă trei camere de serviciu din strada Orbescu (440 metri pătraţi), un imobil cu 9 camere din strada David Praporgescu (295 metri pătraţi), un apartament cu 5 camere din strada Barbu Delavrancea (280 metri pătraţi) şi un apartament cu 8 camere din strada Lev Tolstoi (273 metri pătraţi).

    Ulterior, la finele lunii decembrie, Vila 1A, dotată cu piscină, a fost acordată Autorităţii Naţionale pentru Persoanele cu Dizabilităţi, iar Vila 11 a fost scoasă la vânzare, pentru aproape 4 milioane de euro.

    În urmă cu două săptămâni, premierul Victor Ponta a apreciat că Băsescu o să îşi aleagă, până la urmă, o locuinţă din ce mai are RA-APPS, adăugând că fostul preşedinte este “un client foarte cusurgiu”. Ponta arăta de asemenea că Băsescu nu a răspuns la oferta RA-APPS cuprinzând lista cu locuinţe.

    Legea stabileşte că persoanele care au avut calitatea de şef al statului român beneficiază pe durata vieţii de folosinţa gratuită a unei locuinţe de protocol, cu destinaţia de reşedinţă, care cuprinde şi un spaţiu cu destinaţia de cabinet de lucru, încadrat cu un post de consilier şi un post de secretar, de o indemnizaţie lunară în cuantum egal cu 75% din indemnizaţia acordată preşedintelui în exerciţi, de pază şi protecţie, precum şi de folosinţa gratuită a unui autoturism, asigurate permanent de Serviciul de Protecţie şi Pază.

    Modalităţile concrete de exercitare a acestor drepturi trebuie stabilite prin hotărâre a Guvernului.

    Legea mai prevede că locuinţa de protocol nu poate fi reşedinţa pe care titularul a avut-o ca preşedinte în funcţie.

    Vilele RA-APPS de la Snagov au fost subiect de discuţie, pe finalul anului trecut, între premierul Victor Ponta şi preşedintele Traian Băsescu, Ponta spunând că fostul preşedinte nu va primi dreptul de a se muta într-un astfel de spaţiu, iar Băsescu precizând că el nu a cerut o vilă anume, ci un imobil adecvat, conform legii.

    Traian Băsescu trebuie să părăsească vila Lac 3 în maximum 60 de zile de la încheierea mandatului prezidenţial, respectiv până la 21 februarie.

  • Băsescu a trimis Guvernului o plângere administrativă pentru casă, avertizând cu instanţa. Documentul transmis de fostul preşedinte

    În documentul obţinut de MEDIAFAX, “subsemnatul Băsescu Traian, cu domiciliul ales în vederea comunicării actelor în strada Ştefan Mihăileanu” înaintează o plângere administrativă prealabilă împotriva refuzului Secretariatului General al Guvernului (SGG) şi al Regiei Patrimoniului Protocolului de Stat (RA-APPS) de atribuire a folosinţei gratuite a unei locuinţe de protocol, cu destinaţia de reşedinţă, şi a unui cabinet de lucru, arătând că aceste drepturi i se cuvin în calitate de fost preşedinte al României.

    În plângere, înregistrată pe 13 ianuarie la cabinetul premierului, Băsescu arată că şi-a încheiat cel de-a doilea mandat prezidenţial la 21 decembrie şi că anterior, la 30 septembrie 2014, a solicitat RA-APPS şi SGG, conform legii, folosinţa gratuită a unei locuinţe de protocol şi a unui spaţiu cu destinaţia de cabinet de lucru.

    Ca urmare a acestei cereri, la 10 octombrie, RA-APPS a trimis SGG o adresă în care concluzionează că imobilul care îndeplineşte criteriile de atribuire a destinaţiei de reşedinţă oficială este Vila 1 A, cu terenul aferent, din Snagov. La 21 noiembrie, RA-APPS, pe baza şi a unei comunicări cu Serviciul de Protecţie şi Pază (SPP), stabileşte că imobilele care îndeplinesc în acest moment condiţiile pentru impuse de actele normative în vigoare pentru a avea destinaţia de reşedinţă oficială pentru persoanele care au avut calitatea de şef al statului sunt Vila 1A, cu o suprafaţă utilă de 324 metri pătraţi şi 9.900 metri ptraţi curte şi Vila 11, cu o suprafaţă utilă de 2.189 metri pătraţi şi 27.412 metri pătraţi curte.

    Cele două vile se află în Snagov şi aparţin RA-APPS.

    La această concluzie s-a ajuns prin vizionare a 6 imobile de către reprezentanţii RA-APPS şi SPP.

    În paralel cu această corespondenţă între instituţiile implicate, la 9 decembrie RA-APPS a comunicat Preşedinţiei demersurile realizate pentru aplicarea legii, anexând şi un tabel cu 7 imobile care puteau fi atribuite ca locuinţă.

    În document, Băsescu scrie că, împreună cu reprezentantul RA-APPS şi SPP, a fost realizată o vizionare a celor 7 imobile privind în special aspectele legate de securitatea clădirii şi a demnitarului, dar şi starea tehnică aparentă, stabilindu-se de comun acord că primele cinci imobile din anexă nu corespund criteriilor legale, dar că ultimele două imobile din listă, respectiv Vila 11 şi Vila 1A, ambele situate în Snagov, corespund acestor criterii, urmând ca RA-APPS să evalueze starea tehnică reală şi să decidă.

    “În consecinţă, la 10 decembrie 2014 s-a solicitat RA-APPS să precizeze care dintre cele două imobile urmează a fi puse la dispoziţia subsemnatului, în calitate de fost şef al statului român”, scrie Băsescu, arătând că RA-APPS este instituţia care trebuie să propună un imobil, cunoscând în detaliu starea tehnică şi eventuale revendicări de proprietate, tot regia fiind cea care poate evalua care dintre cele două clădiri generează costuri rezonabile de întreţinere şi funcţionare, având în vedere că acestea revin în totalitate fostului preşedinte.

    În aceeaşi zi de 10 decembrie, a fost reiterată către RA-APPS solicitarea.

    “Cu toate acestea, deşi procedura legal părea parcursă, nici până în prezent nu mi s-a atribuit, conform legii, folosinţa gratuită a unei reşedinţă şi a unui cabinet de lucru. În acest sens, subsemnatul a revenit la cererea iniţial din 30 septembrie, solicitând aplicarea întocmai a Legii 406/2001. Această revenire a fost înregistrată la SGG şi RA-APPS la 9 ianuarie. Fac precizarea că, în conformitate cu Legea 406/2001, aveaţi obligaţii legale pentru atribuirea unei locuinţe de protocol şi a unui spaţiu de lucru începând cu 21 decembrie”, scrie Băsescu în plângerea către Guvern, arătând că Guvernul, SGG şi RA-APPS nu au respectat legea.

    În concluzie, Băsescu reiterează cererea de atribuire a unei locuinţe, în mod rezonabil, având în vedere că toate cheltuielile de întreţinere şi funcţionare vor fi suportate de el, şi avertizează: “În cazul în care această solicitare legală nu se va soluţiona la nivel administrativ-instituţional, mă văd nevoit să mă adresez instanţelor judecătoreşti competente, cu toate consecinţele ce vor decurge din acest demers judiciar, pentru recunoaşterea unor drepturi ce mi se cuvin, în baza legii, similar celorlalţi şefi de stat care beneficiază în prezent de drepturile conferite de Legea 406/2001”, încheie Băsescu.

    La 7 ianuarie, Guvernul a prezentat o listă transmisă, în luna decembrie, de RA-APPS către Traian Băsescu incluzând şapte case pe care acesta să le utilizeze ca reşedinţă după încheierea mandatului de preşedinte al ţării, printre care şi două vile în Snagov, Guvernul spunând atunci că Băsescu a refuzat unele dintre case şi nu a răspuns pentru altele.

    Pe listă au fost propuse apartamentul cu şase camere din Bulevardul Constantin Prezan, din clădirea în care Traian Băsescu a locuit, la etaje diferite, cu Adrian Năstase şi Nicolae Văcăroiu (cu o suprafaţă de 279 metri pătraţi), Vila 11 din Snagov, Vila 1A din Snagov (472 metri pătraţi), un spaţiu cu cinci camere şi încă trei camere de serviciu din strada Orbescu (440 metri pătraţi), un imobil cu 9 camere din strada David Praporgescu (295 metri pătraţi), un apartament cu 5 camere din strada Barbu Delavrancea (280 metri pătraţi) şi un apartament cu 8 camere din strada Lev Tolstoi (273 metri pătraţi).

    Ulterior, la finele lunii decembrie, Vila 1A, dotată cu piscină, a fost acordată Autorităţii Naţionale pentru Persoanele cu Dizabilităţi, iar Vila 11 a fost scoasă la vânzare la 19 ianuarie, pentru aproape 4 milioane de euro.

    În urmă cu o săptămână, premierul Victor Ponta a apreciat că Băsescu o să îşi aleagă, până la urmă, o locuinţă din ce mai are RA-APPS, adăugând că fostul preşedinte este “un client foarte cusurgiu”. Ponta arăta de asemenea că Băsescu nu a răspuns la oferta RA-APPS cuprinzând lista cu locuinţe.

    Legea stabileşte că persoanele care au avut calitatea de şef al statului român beneficiază pe durata vieţii de folosinţa gratuită a unei locuinţe de protocol, cu destinaţia de reşedinţă, care cuprinde şi un spaţiu cu destinaţia de cabinet de lucru, încadrat cu un post de consilier şi un post de secretar, de o indemnizaţie lunară în cuantum egal cu 75% din indemnizaţia acordată preşedintelui în exerciţi, de pază şi protecţie, precum şi de folosinţa gratuită a unui autoturism, asigurate permanent de Serviciul de Protecţie şi Pază.

    Modalităţile concrete de exercitare a acestor drepturi trebuie stabilite prin hotărâre a Guvernului.

    Legea mai prevede că locuinţa de protocol nu poate fi reşedinţa pe care titularul a avut-o ca preşedinte în funcţie.

    Vilele RA-APPS de la Snagov au fost subiect de discuţie, pe finalul anului trecut, între premierul Victor Ponta şi preşedintele Traian Băsescu, Ponta spunând că fostul preşedinte nu va primi dreptul de a se muta într-un astfel de spaţiu, iar Băsescu precizând că el nu a cerut o vilă anume, ci un imobil adecvat, conform legii.

    Traian Băsescu trebuie să părăsească vila Lac 3 în maximum 60 de zile de la încheierea mandatului prezidenţial.