BusinessMagazin

Tag: autostrazi

  • Cel mai spectaculos nod rutier din România care leagă A10, A3 şi DN1

    Nodul de la Turda este prevăzut cu 6 bretele şi va face joncţiunea atât cu Autostrada Transilvania (A3), cât şi cu DN1. Bretelele care fac legătura cu A3 vor avea 2 benzi, iar cele care leagă A10 de DN1 câte o singură bandă. Nodul rutier este parte componentă a lotului 4 din autostrada lungă de 70 de km.

    Imaginile au fost postate de cei de la Asociaţia Pro Infrastructura, care au scris: „După îndelungi tergiversări şi blocaje birocratice, plantaţia de Paulownia din nodul Turda este istorie. Cel mai spectaculos nod rutier din România, parte a lotului 4 al Autostrăzii A10 Sebeş-Turda (constructor Porr), a intrat acum în linie dreaptă.

    Conform surselor noastre, şi ultimul blocaj major de pe acest lot este aproape de a fi eliminat, CNAIR şi constructorul stabilind condiţiile pentru implementarea soluţiei tehnice pentru zona Lacului Stejeriş.

    Prin urmare, în acest moment, toate semnalele pe care le avem indică lunile octombrie-noiembrie 2017 pentru finalizarea acestui lot. Aşadar, la finalul toamnei, vom avea conexiune directă pe autostradă între localităţile Aiud şi Turda pentru că va fi dat în folosinţă şi lotul 3 al Autostrăzii A10 (constructor Tirrena Scavi).

    Cu alte cuvinte, vom putea circula pe autostradă neîntrerupt de la Cluj-Napoca (Gilău) şi până la Aiud, eliberând DN1 de traficul infernal dintre aceste două oraşe.”

     

  • Cel mai spectaculos nod rutier din România care leagă A10, A3 şi DN1

    Nodul de la Turda este prevăzut cu 6 bretele şi va face joncţiunea atât cu Autostrada Transilvania (A3), cât şi cu DN1. Bretelele care fac legătura cu A3 vor avea 2 benzi, iar cele care leagă A10 de DN1 câte o singură bandă. Nodul rutier este parte componentă a lotului 4 din autostrada lungă de 70 de km.

    Imaginile au fost postate de cei de la Asociaţia Pro Infrastructura, care au scris: „După îndelungi tergiversări şi blocaje birocratice, plantaţia de Paulownia din nodul Turda este istorie. Cel mai spectaculos nod rutier din România, parte a lotului 4 al Autostrăzii A10 Sebeş-Turda (constructor Porr), a intrat acum în linie dreaptă.

    Conform surselor noastre, şi ultimul blocaj major de pe acest lot este aproape de a fi eliminat, CNAIR şi constructorul stabilind condiţiile pentru implementarea soluţiei tehnice pentru zona Lacului Stejeriş.

    Prin urmare, în acest moment, toate semnalele pe care le avem indică lunile octombrie-noiembrie 2017 pentru finalizarea acestui lot. Aşadar, la finalul toamnei, vom avea conexiune directă pe autostradă între localităţile Aiud şi Turda pentru că va fi dat în folosinţă şi lotul 3 al Autostrăzii A10 (constructor Tirrena Scavi).

    Cu alte cuvinte, vom putea circula pe autostradă neîntrerupt de la Cluj-Napoca (Gilău) şi până la Aiud, eliberând DN1 de traficul infernal dintre aceste două oraşe.”

     

  • Se modifică tariful rovinietei. Cât vom scoate din buzunar pentru rovinieta valabilă o zi

    Prin Ordonanţa menţionată a fost modificat nivelul tarifului rovinietei cu valabilitate de 1 zi aferent categoriei G – vehicule de transport persoane cu mai mult de 9 locuri pe scaune (inclusiv conducătorul auto) şi maximum 23 locuri pe scaune (inclusiv conducătorul auto), din 2 Euro, inclusiv TVA, în 4 Euro, inclusiv TVA.
    Urmare celor precizate anterior, CNAIR SA aduce la cunoştinţă utilizatorilor retelei de drumuri nationale şi autostrăzi din România următoarele aspecte:
    – în situaţia în care utilizatorii reţelei rutiere din România nu vor avea posibilitatea achitării rovinietei în intervalul orar menţionat anterior, au posibilitatea de a achita tariful corespunzător până la sfârşitului zilei de 04.07.2017, pentru a evita aplicarea sancţiunii contraventionale;

    Cititi mai multe pe www.promotor.ro

  • Se modifică tariful rovinietei. Cât vom scoate din buzunar pentru rovinieta valabilă o zi

    Prin Ordonanţa menţionată a fost modificat nivelul tarifului rovinietei cu valabilitate de 1 zi aferent categoriei G – vehicule de transport persoane cu mai mult de 9 locuri pe scaune (inclusiv conducătorul auto) şi maximum 23 locuri pe scaune (inclusiv conducătorul auto), din 2 Euro, inclusiv TVA, în 4 Euro, inclusiv TVA.
    Urmare celor precizate anterior, CNAIR SA aduce la cunoştinţă utilizatorilor retelei de drumuri nationale şi autostrăzi din România următoarele aspecte:
    – în situaţia în care utilizatorii reţelei rutiere din România nu vor avea posibilitatea achitării rovinietei în intervalul orar menţionat anterior, au posibilitatea de a achita tariful corespunzător până la sfârşitului zilei de 04.07.2017, pentru a evita aplicarea sancţiunii contraventionale;

    Cititi mai multe pe www.promotor.ro

  • Aşa arată autostrada din România pe care nu va merge nicio maşină

    Tronsonul Gilău-Nadaselu se apropie de finalizare, dar va rămâne nefolosit pentru că nu se leagă de restul autostrăzii A3.

    “Ciotul” de 8,7 km de autostradă dintre Gilău şi Nadaselu, la vest de Cluj-Napoca, se apropie rapid de finalizare, o arată o nouă filmare din drona publicată de Asociaţia Pro Infrastructura (API).

    Tronsonul va rămâne, însă, doar un “muzeu de autostradă” după terminarea lucrărilor. Asta pentru că tronsonul nu va putea fi folosit de şoferi din cauza că nu este conectată de restul autostrăzii A3 printr-un pod peste Someş la Gilău.

    “Acest tronson de autostradă ete o exponată excelentă a incompetenţei autorităţilor, ce nu au fost capabile să finalizeze o licitaţie şi să semneze un contract de execuţie a unui pod/viaduct, deşi au avut 4 (patru!) ani la dispoziţie”, susţine API.

    Podul lipsă peste Someş în zonă Gilău este de fapt un viaduct deja parţial construit încă din vremea contractului cu Bechtel. Pentru finalizarea sa Compania de Autostrăzi lansase în 2015 o licitaţie ce în cele din urmă a fost anulată. Licitaţia a fost, în cele din urmă, lansată abia în octombrie 2016, iar ofertele au fost depuse, într-un final, în 9 februarie 2017, potrivit Hotnews.ro. Conform caietului de sarcini, după semnarea contractului termenul pentru finalizarea lucrărilor este de 10 luni, scrie realitatea.net

     

  • Aşa arată autostrada din România pe care nu va merge nicio maşină

    Tronsonul Gilău-Nadaselu se apropie de finalizare, dar va rămâne nefolosit pentru că nu se leagă de restul autostrăzii A3.

    “Ciotul” de 8,7 km de autostradă dintre Gilău şi Nadaselu, la vest de Cluj-Napoca, se apropie rapid de finalizare, o arată o nouă filmare din drona publicată de Asociaţia Pro Infrastructura (API).

    Tronsonul va rămâne, însă, doar un “muzeu de autostradă” după terminarea lucrărilor. Asta pentru că tronsonul nu va putea fi folosit de şoferi din cauza că nu este conectată de restul autostrăzii A3 printr-un pod peste Someş la Gilău.

    “Acest tronson de autostradă ete o exponată excelentă a incompetenţei autorităţilor, ce nu au fost capabile să finalizeze o licitaţie şi să semneze un contract de execuţie a unui pod/viaduct, deşi au avut 4 (patru!) ani la dispoziţie”, susţine API.

    Podul lipsă peste Someş în zonă Gilău este de fapt un viaduct deja parţial construit încă din vremea contractului cu Bechtel. Pentru finalizarea sa Compania de Autostrăzi lansase în 2015 o licitaţie ce în cele din urmă a fost anulată. Licitaţia a fost, în cele din urmă, lansată abia în octombrie 2016, iar ofertele au fost depuse, într-un final, în 9 februarie 2017, potrivit Hotnews.ro. Conform caietului de sarcini, după semnarea contractului termenul pentru finalizarea lucrărilor este de 10 luni, scrie realitatea.net

     

  • Doar in România: NU am inaugurat niciun kilometru de autostradă în 2016, dar avem 10.000 km drumuri de pământ

    La sfârşitul anului 2016, din totalul drumurilor naţionale, 35,2% (6.200 km) erau drumuri europene şi 4,2% (747 km) autostrăzi, iar din punctul de vedere al numărului de benzi de circulaţie, 1,6% (280 km) erau drumuri cu 3 benzi, 10,3% (1.820 km) drumuri cu 4 benzi şi 0,1% (22 km) drumuri cu 6 benzi. Lungimea de 747 km de autostrăzi este similară celei consemnate la sfârşitul anului 2015 de aceeaşi statistică a INS.

    „La 31 decembrie 2016, drumurile publice totalizau 86.080 km, din care 17.612 km (20,5%) drumuri naţionale, 35.361 km (41,1%) drumuri judeţene şi 33.107 km (38,4%), drumuri comunale. Din punctul de vedere al tipului de acoperământ, în structura reţelei de drumuri publice s-au înregistrat: 33.928 km (39,4%) drumuri modernizate (în proporţie de 91,7% drumuri modernizate cu îmbrăcăminţi asfaltice de tip greu şi mijlociu), 21.068 km (24,5%) drumuri cu îmbrăcăminţi uşoare rutiere şi 31.084 km (36,1%) drumuri pietruite şi de pământ”, arată INS.

    În ceea ce priveşte starea tehnică a drumurilor publice, „41,7% din lungimea drumurilor modernizate şi 50,5% din lungimea drumurilor cu îmbrăcăminţi uşoare rutiere aveau durata de serviciu depăşită”. De asemenea, „drumurile judeţene erau în proporţie de 38,6%, drumuri cu îmbrăcăminţi uşoare rutiere şi 42,2% dintre drumurile comunale erau drumuri pietruite”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Doar in România: NU am inaugurat niciun kilometru de autostradă în 2016, dar avem 10.000 km drumuri de pământ

    La sfârşitul anului 2016, din totalul drumurilor naţionale, 35,2% (6.200 km) erau drumuri europene şi 4,2% (747 km) autostrăzi, iar din punctul de vedere al numărului de benzi de circulaţie, 1,6% (280 km) erau drumuri cu 3 benzi, 10,3% (1.820 km) drumuri cu 4 benzi şi 0,1% (22 km) drumuri cu 6 benzi. Lungimea de 747 km de autostrăzi este similară celei consemnate la sfârşitul anului 2015 de aceeaşi statistică a INS.

    „La 31 decembrie 2016, drumurile publice totalizau 86.080 km, din care 17.612 km (20,5%) drumuri naţionale, 35.361 km (41,1%) drumuri judeţene şi 33.107 km (38,4%), drumuri comunale. Din punctul de vedere al tipului de acoperământ, în structura reţelei de drumuri publice s-au înregistrat: 33.928 km (39,4%) drumuri modernizate (în proporţie de 91,7% drumuri modernizate cu îmbrăcăminţi asfaltice de tip greu şi mijlociu), 21.068 km (24,5%) drumuri cu îmbrăcăminţi uşoare rutiere şi 31.084 km (36,1%) drumuri pietruite şi de pământ”, arată INS.

    În ceea ce priveşte starea tehnică a drumurilor publice, „41,7% din lungimea drumurilor modernizate şi 50,5% din lungimea drumurilor cu îmbrăcăminţi uşoare rutiere aveau durata de serviciu depăşită”. De asemenea, „drumurile judeţene erau în proporţie de 38,6%, drumuri cu îmbrăcăminţi uşoare rutiere şi 42,2% dintre drumurile comunale erau drumuri pietruite”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ce va finanţa Fondul Suveran de Dezvoltare şi Investiţii al României

    Guvernul a anunţat că doreşte să constituie un Fond Suveran de Investiţii, care va avea drept scop dezvoltarea şi finanţarea proiectelor de investiţii rentabile şi sustenabile, cu o valoare de peste zece miliarde de euro.

    Statul român, prin Ministerul Economiei, va avea calitatea de acţionar unic pe toată perioada de funcţionare a Fondului Suveran de Dezvoltare şi Investiţii (FSDI).

    Conform Programului de Guvernare al PSD, se doreşte crearea unor noi instrumente de investiţii publice – Constituirea unui fond suveran de investiţii în vederea administrării şi valorificării eficiente a participaţiilor minoritare ale statului.

    Obiectivul FSDI este de a stimula dezvoltarea economică prin investiţii în infrastructură şi companii strategice şi întărirea rolului statului prin administrarea adecvată a participaţiilor minoritare şi obţinerea de lichidităţi din emisiunea de obligaţiuni, valorificarea anumitor active, dividende şi alte surse atrase în proiectele de investiţii.

    Alături de FSDI, cel târziu în al doilea semestru din 2017, urmează să fie creat un Fond Naţional de Dezvoltare (FND), care va cuprinde companii unde statul deţine participaţii şi care în prezent sunt administrate de AVAS, dar şi companii de stat care nu vor putea fi incluse în FSDI din cauza interdicţiei europene, (în unele cazuri, companiile de producţie şi distribuţie nu pot fi administrate de aceeaşi enitate, evitându-se în acest fel comportamentul de monopol). Ca urmare a acestor reglementări, Transelectrica şi Transgaz vor fi administrate şi deţinute de FND, iar Hidroelectrica sau Romgaz de către FSDI. Urmează ca AVAS să se desfiinţeze. Ca şi FSDI, FND va rămâne pe toată perioada de funcţionare în proprietatea exclusivă a statului român.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • IGPR: Trei autostrăzi, 25 de drumuri naţionale şi 103 drumuri judeţene, închise din cauza viscolului

    Trei autostrăzi, respectiv A2 Bucureşti – Constanţa, A3 Bucureşti – Ploieşti, A4 Ovidiu – Agigea, 25 de drumuri naţionale şi 103 drumuri judeţene sunt, la ora transmiterii ştirii, închise din cauza ninsorii şi a viscolului, potrivit Inspectoratului General al Poliţiei Române (IGPR).

    Inspectoratul General al Poliţiei Române (IGPR) a anunţat că, drept urmare a ninsorii şi viscolului din ultimele ore, circulaţia rutieră este închisă pe trei autostrăzi, pe 44 de tronsoane de pe 25 de drumuri naţionale şi pe 103 drumuri judeţene (104 tronsoane).

    Pe alte cinci drumuri naţionale a fost impusă restricţie pentru autovehiculele cu masa maximă autorizată mai mare de 3,5 tone.

    Potrivit Centrului Infotrafic al Poliţiei Române, în judeţul Constanţa sunt închise DN 22 tronsonul Ovidiu-Mihai Viteazu; DN 3 tronsonul Murfatlar – Ostrov; DN 3C tronsonul Constanţa – Ovidiu;
    DN 38 tronsonul Agigea – Negru Vodă (punct de trecere a frontierei către Republica Bulgaria); DN 2A tronsonul Hârşova – Mihail Kogalniceanu; DN 22A tronsonul Hârşova – limita jud. TL;

    În judeţul Tulcea, nu se circulă pe DN 22 tronsonul Baia – limita jud. CT şi tronsonul Smârdan – Garvăn; DN 22A tronsonul Cataloi – limita jud. CT, DN 22D tronsonul Măcin – Horia; DN 22E Garvăn – IC Brătianu; DN 22F tronsonul Izvoarele – Nalbant.

    În judeţul Călăraşu, sunt închise DN 3 tronsonul limita jud. IF – Chiciu; DN 3A tronsonul Lehliu Gară – limita jud. IL; DN 3B tronsonul Călăraşi – limita jud. IL; DN 21 tronsonul Călăraşi – limita jud. IL; DN 31 tronsonul Olteniţa – Cuza Vodă, iar în judeţul Ialomiţa sunt închise DN 1D limita jud. PH – Urziceni; DN 3A tronsonul limita jud. CL – Feteşti. DN 3B tronsonul limita jud. CL – Gura Ialomiţei; DN 21 tronsonul limita jud. BR – limita jud. CL. DN 21A tronsonul limita jud. BR – Ţăndărei; DN 2A tronsonul Malu – limita jud. CT. DN 2C tronsonul Tovărăşia – Slobozia.

    În judeţul Brăila, sunt închise DN 21 tronsonul Brăila – limita jud. BZ; DN 21A Bărăganul – limita jud. IL; DN 22 tronsonul Brăila – Grădiştea; DN 2B tronsonul limita jud. BZ – Brăila, tronsonul Brăila – Şendreni. (E87), DN 23 tronsonul Brăila – limita jud. VN, iar în judeţul Galaţi nu se circulă pe DN 24D tronsonul Tuluceşti – limita jud. VS.

    În judeţul Buzău, sunt închise DN 2B tronsonul Buzău – limita jud. BR; DN 2C tronsonul Costeşti – Padina şi DN 22 tronsonul Râmnicu Sărat – limita jud. BR, iar în Vrancea nu se circulă pe DN 23 tronsonul Năneşti – Măicăneşti – limita jud. BR; DN 23A tronsonul Gologanu – Ciorăşti; DN 23B tronsonul Măicăneşti – Ciorăşti şi DN 2N tronsonul Bogza – Dumbrăveni.

    Totodată, în judeţul Ilfov nu se circulă pe DN 3 tronsonul DNCB – limita jud. CL, iar în judeţul Giurgiu este închis DN 41 tronsonul Băneasa – limita jud. CL.

    În judeţul Prahova, este închis DN 1D tronsonul Albeşti Paleologu – limita jud. IL.