BusinessMagazin

Tag: autoritati

  • Adrian Rus, Partener EY: Multinaţionalele, obligate la transparenţă. Autorităţile europene vor să se asigure că acestea achită taxele potrivite în statele în care îşi desfăşoară activitatea

    Companiile vor fi obligate să declare în mod public locul unde îşi realizează profiturile şi plătesc impozitul. Măsura a trecut zilele acestea de Consiliul Uniunii Europene şi este o concretizare a unei propuneri de Directivă ce data din 2016, menită să crească transparenţa şi să determine dacă multinaţionalele achită taxele potrivite în fiecare jurisdicţie unde îşi desfăşoară activitatea. Şi până acum acestea erau obligate să raporteze ce profituri realizează şi unde, doar că, excepţie făcând cele din SUA, declaraţiile lor nu erau publice.

    Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică arăta în august 2021, în cel mai recent studiu al său bazat pe datele furnizate chiar de către multinaţionalele din 38 de jurisdicţii, că încă există riscul realizării unor transferuri de profit către paradisuri fiscale şi de micşorare a  impozitelor plătite în ţările unde îşi desfăşoară efectiv activitatea. Există, aşadar, un motiv în plus ca, până la presiunea declaraţiilor publice, autorităţile fiscale să ţintească preţurile de transfer pentru creşterea colectării de impozit pe profit, inclusiv în România.

    Concret, măsura care a întrunit acordul Consiliului, stabileşte că toate multinaţionalele sau companiile independente cu un venit total consolidat de peste 750 milioane de euro în fiecare dintre ultimele două exerciţii financiare consecutive, indiferent dacă îşi au sediul în UE sau în afara acesteia (dar operează în UE), trebuie să dezvăluie în mod public informaţii privind impozitul pe profit plătit în diverse jurisdicţii. Textual, propunerea de Directivă obligă la declararea impozitului pe profit plătit în fiecare stat membru sau într-o ţară terţă aflată într-o jurisdicţie necooperantă. O astfel de raportare va avea loc prin intermediul unui formular comun al UE şi în formate electronice care pot fi citite automat.

    În vară, când această propunere a fost reactivată după cinci ani de stat la sertar, au existat voci critice, dintre care cea mai importantă se referea la scăparea din vedere a multinaţionalelor cu afaceri mai mici de 750 de milioane de euro.

    Oricum, propunerea de directivă se va întoarce în Parlamentul European pentru definitivare şi este posibil să sufere acolo modificări.

    Dar, odată adoptată, statele membre UE vor avea 18 luni pentru a transpune directiva în legislaţia naţională, iar primul an financiar de raportare a informaţiilor va fi cel ce începe la sau după un an după termenul de transpunere. Raportarea va avea loc în termen de 12 luni de la data bilanţului pentru anul financiar în discuţie sau chiar mai repede, dacă statele membre vor alege o transpunere şi un termen de raportare mai rapid.

    De ce este nevoie de declaraţii publice? Pentru a pune presiune asupra multinaţionalelor prin prisma agendei UE care are în top transparenţa fiscală. Chiar un oficial european acuza că, prin evitarea plăţii impozitului pe profit şi planificare fiscală agresivă, marile companii multinaţionale privează ţările europene de peste 50 de miliarde de euro pe an. Ori, mai ales în condiţiile crizei economice declanşate de pandemie, orice sursă de venit trebuie exploatată cât mai bine de autorităţi.

    Datele analizate de raportul OCDE sunt furnizate chiar de către multinaţionalele din 38 de jurisdicţii în cadrul unei acţiuni de transparenţă impusă de Organizaţie – raportarea ţară cu ţară (CbCR) – şi vorbesc despre existenţa unor diferenţe semnificative între locul raportării profiturilor şi cel în care se desfăşoară activităţile economice. Şi asta se poate vedea, spre exemplu, din cifre şi procente: jurisdicţiilor cu venituri medii şi mari le corespunde o parte mai mare din totalul de angajaţi (32%, respectiv 38%), din activele corporale totale (respectiv 38% şi 16%), precum şi din profituri (34%, respectiv 13%). De cealaltă parte, în hub-urile de investiţii, unde impozitele sunt la un nivel redus, multinaţionalele raportează o parte relativ mare de profituri (26%), dar un număr mic de angajaţi (3%) şi de active corporale deţinute (14%). Cu alte cuvinte, aceste diferenţe pot fi mărturii ale transferurilor de profituri în acele jurisdicţii cu impozite pe profit mai mici şi o erodare a bazei impozitelor plătite în ţările unde îşi derulează efectiv activitatea.

    Şi veniturile per angajat tind să fie mai mari acolo unde cotele de impozit pe profit sunt zero, precum în hub-urile de investiţii.  Mediana valorilor de venituri per angajat în ţările cu o cotă de zero impozit pe profit, spre exemplu, este aproape 2,6 milioane de dolari, comparativ cu doar 320.000 de dolari pentru jurisdicţiile unde cota de impozit pe profit este mai mică de 20% (cum este cazul României) sau chiar 285.000 de dolari pentru acele jurisdicţii care taxează cu peste 20% impozitul pe profit. Desigur, aceste informaţii pot reflecta diferenţe în intensitatea capitalurilor şi în productivitatea muncii, dar ar putea fi, de asemenea, un indicator al erodării bazei de impunere şi transferul profiturilor.

    Ca medie, partea de venituri de la părţi afiliate este mai mare pentru grupurile de companii din anumite jurisdicţii, cum ar fi hub-urile de investiţii – 40%. Şi în acest caz, nivelurile înalte de venituri de la afiliaţi pot fi justificate din punct de vedere comercial, dar ele pot reprezenta, totodată, un factor preliminar de risc şi ar putea fi o dovadă de planificare fiscală.

    Şi activităţile diferă în funcţie de jurisdicţii şi de impozitele pe profit plătite. În hub-uri, de pildă, activitatea predominantă este cea de ”deţinere de acţiuni”, care include şi alte instrumente de capital. O concentraţie a companiilor de holding este un element de luat în calcul într-o analiză de risc şi ar putea fi indicativ al unor structuri de planificare fiscală. Totuşi, la fel ca veniturile de la părţi afiliate, această observaţie poate fi legată de motive comerciale întemeiate.

    Până la urmă, interpretarea datelor din raportări (CbCR) oferă, cum ziceam, posibilitatea evaluării unor potenţiale riscuri asociate preţurilor de transfer. Informaţiile analizate în acest raport OCDE, primul de când s-a lansat obligativitatea raportărilor ţară cu ţară, sunt aferente anului 2017, un an de creştere în majoritatea jurisdicţiilor. Însă, cu un 2020 anormal din punct de vedere economic, pandemia Covid-19 îşi va pune o amprentă de durată asupra modului în care grupurile de companii multinaţionale operează, mai ales când vine vorba de forţa de muncă virtuală, redefinirea modelelor de afaceri, în special în anumite industrii, sau de facilităţi guvernamentale acordate în multe jurisdicţii.

    Astfel, aceste schimbări, inclusiv înregistrarea de pierderi de către multe companii (multe dintre cele cu un profil funcţional şi de risc limitat), vor avea un efect important asupra datelor CbCR ce vor prezenta unele ‘anomalii’ asociate pandemiei şi vor afecta într-o anumită măsură capabilitatea autorităţilor fiscale de a folosi datele CbCRs pentru evaluarea riscurilor asociate preţurilor de transfer.

    Oricum, în perioada următoare, în timp ce guvernele au în vedere acoperirea deficitelor bugetare care s-au adâncit în perioada pandemiei, este clar că autorităţile fiscale îşi vor concentra atenţia asupra preţurilor de transfer pentru creşterea colectării de impozit pe profit. 

    O intensificare a controalelor de preţuri de transfer va conduce cu siguranţă la o creştere a controverselor în materie, inclusiv asupra tranzacţiilor derulate de grupurile de companii pe perioada pandemiei şi ulterior, ţinând cont şi de schimbările intervenite deseori în modelele de afaceri.

    Şi în România, strategia ANAF include între obiective prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale. În acest sens, are în vedere şi intensificarea acţiunilor de control în domeniul preţurilor de transfer, inclusiv prin gestionarea eficientă a informaţiilor obţinute ca urmare a utilizării instrumentelor de cooperare administrativă, precum CbCR. Astfel, este esenţial ca grupurile de companii să fie pregătite să îşi susţină informaţiile din rapoartele CbCR ca o primă linie de apărare în inspecţiile fiscale. În acelaşi timp, să aibă în vedere că, la un termen deloc îndepărtat, vor fi obligate să îşi facă publice informaţiile fiscale.

  • Bitcoinul atinge 50.000 de dolari pentru prima dată în ultima lună: Fondurile de investiţii în criptomonede continuă să înregistreze creşteri în urma declaraţiilor încurajatoare ale autorităţilor de reglementare din SUA

    Bitcoinul, cea mai mare criptomonedă în funcţie de valoarea de piaţă, a ajuns la pragul de 50.000 de dolari pentru prima dată în ultimele patru săptămâni, alimentând seria de creşteri din primele zile ale lunii octombrie, conform Yahoo Finance.

    Moneda digitală a scăzut sub respectivul prag pe 7 septembrie, într-un selloff care a inclus şi acţiunile mai multor firme cu expunere pe industria crypto. Pe 21 septembrie, Bitcoinul s-a depreciat până la 40.596 de dolari.

    Potrivit portalului CoinDesk, Bitcoinul a crescut cu 5,4% în ultimele 24 de ore la peste 50.100 dolari. Între timp, Ethereum a înregistrat un plus de 3,6% la 3.400 de dolari, iar Cardano  şi Solana s-au apreciat cu 2,8% şi, respectiv, 0,3%.

    Produsele şi fondurile de investiţii în criptomonede au înregistrat intrări pentru a şaptea săptămână consecutivă, pe măsură ce investitorii instituţionali au răspuns la declaraţiile încurajatoare ale autorităţilor de reglementare, arată datele managerului de active digitale CoinShares.

    Săptămâna trecută, preşedintele Rezervei Federale (banca centrală americană) Jerome Powell a spus că nu are „nicio intenţie” să interzică tranzacţiile cu monede virtuale, piaţa reacţionând puternic în urma declaraţiei.

    Ce este Solana, una dintre criptomonedele cu cele mai bune performanţe din ultimul timp

     

  • Ţara europeană care ia în calcul administrarea unei a treia doze de vaccin, în condiţiile în care autorităţile se chinuie să controleze actualul val de infecţii. 65% din populaţie a primit prima doză

    Spania plănuieşte să administreze o a treia doză a vaccinului anti-Covid-19, a declarat ministrul sănătăţii al guvernului din Madrid, alăturându-se astfel undei discuţii cu privire la necesitatea unui vaccin suplimentar în contextul în care majoritatea ţărilor în curs de dezvoltare se confruntă cu o rată extrem de mică de inoculare, notează Financial Times.

    „Totul pare să sugereze că vom fie nevoiţi să oferim o a treia doză”, spune ministrul spaniol al sănătăţii Carolina Darias, adăugând că nu există „niciun dubiu” conform căruia oamenii vor trebui să fie vaccinaţi anual.

    După un început încet al campaniei de inoculare, alături de restul Uniunii Europene, Spania a devenit lider în ceea ce priveşte procesele împotriva coronavirusului. Peste jumătate din populaţia ţării – 52,8% – a fost vaccinată complet, în timp ce 63,7% au primit cel puţin o doză.

    Eforturile vin într-o perioadă în care ţara se chinuie să gestioneze actualul val de infecţii, alimentat de răspândirea variantei Delta. Rata de infecţie pe 14 zile a crescut de la 134 la 659 per 100.000 în iulie şi tinde să fie mult mai mare în rândul tinerilor. Pentru grupul de vârstă de 20-29 de ani, rata este de peste 1.860 la suta de mii de locuitori.

    În ultimele zile, Organizaţia Mondială a Sănătăţii s-a poziţionat împotriva dozelor suplimentare, menţionând în acest sens lipsa vaccinurilor din ţările sărace.

    „Vom privi înapoi cu mânie şi jenă dacă naţiunile bogate încep să ofere doze suplimentare în loc să le doneze”, susţine Mike Ryan directorul executiv al programului de urgenţă din cadrul OMS.

     

  • Cum a reusit o primăriţă de 25 de ani să FURE milioane din banii publici. Ea nici măcar nu trecea pe la primărie, îşi conducea satul pe WhatsApp

    Lidiane Leite, fostă primăriţă a unei localităţi din Brazilia, a fost condamnată la 14 ani de inchisoare, scriu cei de la The Independent.

    În urma unei investigaţii care a durat doi ani şi jumătate, Lidiane Leite a fost găsită vinovată de delapirea a peste 5 milioane de euro din fondul dedicat Educaţiei.

    Lidiane Leite, cunoscută drept primarul WhatsApp, a devenit o emblemă a corupţiei din Brazilia. Tânăra de 25 de ani conducea micul sat Turi do Augusto, din municipiul Bom Jarim, ce se află în inima celei mai sărace regiuni a Braziliei, înainte de a fi arestată de autorităţi.

    “Înainte să devin primar eram săracă. Aveam un Land Rover, acum conduc o Toyota SW4. Poate ar trebui să-mi cumpăr o maşină mai luxoasă pentru că, mulţumesc lui Dumnezeu, am destui bani să fac asta”, scria ea pe Instagram. “Pot să-mi cumpăr tot ce vreau. O să-mi cheltuiesc banii pe ce vreau şi nu mă interesează ce zic oamenii”, se mai lăuda tânăra.

    Dar nu aceste declaraţii au atras atenţia autorităţilor asupra activităţii sale, ci faptul că şcolarilor nu li se oferea mâncare în timpul petrecut la şcoală, fapt reclamat de părinţii copiilor. Acum autorităţile cred că Leite ar fi furat, în perioada 2012-2014, 4 milioane de dolari din banii publici.

    Lidiane Leite vindea lapte din uşă-n uşă când s-a hotărât să candideze la primărie după ce iubitul acesteia a fost împiedicat să candideze deoarece se afla sub investigaţie de către autorităţi. Leite a câştigat şi l-a numit pe Beto Rocha, iubitul ei, într-o funcţie de conducere. Se pare că în timp ce iubitul ei se ocupa de afaceri, Leite petrecea majoritatea timpului în capitala statului Maranhao, aflat la 4 ore distanţă de Bom Jardim, unde dădea petreceri, mergea la shopping şi trimitea instrucţiuni pe WhatsApp.

    Autorităţile au început să investigheze afacerile primăriţei şi, exact ca într-o telenovelă, când mandatul de arestare a fost emis pe numele ei, Leite a fugit. Chiar şi aşa ea continua să trimită mesaje pe WhatsApp şi îşi avertiza subalternii să nu coopereze cu autorităţile. După 39 de zile, Lidiane Leite s-a predat.

    “Am blocat toate conturile bancare ale acuzaţiilor, dar nu am găsit niciun ban. Totuşi le-am confiscat bunurile”, a spus procurorul Fabio Santos de Oliviera.

  • Didi, aplicaţia chineză care a fost luată în vizor de autorităţile de la Beijing, se prăbuşeşte cu 30% pe bursă. Compania pierde rapid 22 mld. dolari din valoarea de piaţă şi scade sub nivelul înregistrat datorită IPO-ului

    Didi Global s-a prăbuşit în timpul tranzacţiilor premarket după ce autoritatea de securitate cibernetică din China le-a ordonat tuturor magazinelor de aplicaţii din ţară să blocheze descărcările platformei de ride-hailing, la câteva zile după un debut de 68 de miliarde de dolari pe piaţa de capital din SUA, transmite Bloomberg.

    Acţiunile grupului chinez de tech au scăzut cu circa 30% la 10,9 dolari, ştergând 22 de miliarde de dolari din valoarea de piaţă a firmei. În urma ofertei publice iniţiale din New York, preţul unei acţiune ajungea la 14 dolari.

    Succesul nu rămâne nepedepsit: Beijingul atacă Didi Chuxing, una dintre cele mai de succes aplicaţii chineze, cu peste 600 de milioane de utilizatori

    Administraţia dedicată Spaţiului Digital din Beijing le-a interzis utilizatorilor să mai descarce aplicaţia Didi, citând o serie de riscuri de securitate şi înăsprind măsurile cu privire la datele online. Didi a declarat că mişcarea ar putea avea un „efect advers” asupra veniturilor sale din China.

    Printr-o declaraţie publicată marţi, Consiliul de Stat al Chinei a anunţat că va îmbunătăţi reglementările şi legile cu privire la securitatea datelor, fluxul transfrontalier de date şi managementul informaţiilor confidenţiale. În plus, consiliul a spus că va creşte nivelul de supraveghere şi îşi va revizui regulile pentru listările de peste hotare ale companiilor chineze.

    „Decizia vine în linie cu strategia Chinei de a încuraja listările companiilor chineze pe pieţele domestice din Hong Kong, Shanghai şi Shenzhen”, spune Benjamin Zhan, vicepreşedinte şi manager de portofoliu al grupului Dynamic Funds.

    Represaliile lansate asupra marilor firme tech din China au eliminat aproape 42 de miliarde de dolari din capitalizarea de piaţă a firmelor listate pe indicele Nasdaq Golden Dragon China, care monitorizează bonurile americane de depozit (ADR) de când guvernul de la Beijing a decis să oprească IPO-ul gigantului Ant Group în noiembrie 2020. Recent, Alibaba Holding Group a primit o amendă de 2,8 miliarde de dolari, compania fiind acuzată că a încălcat regulile de monopol din ţară.

    „Tacticile guvernului chinez par să aibă un dublu scop, de a ţine în frâu creditorii din mediul corporate şi de a se asigura că pierderile investitorilor aterizează mai mult în SUA decât în China”, susţine Michael O’Rourke, chief market strategist al firmei de brokeraj JonesTrading, subliniind că practicile Beijingului adaugă un strat suplimentar de incertitudine în jurul companiilor digitale din China.

    În urmă cu trei luni, autorităţile chineze i-au cerut grupului Didi să amâne IPO-ul din Statele Unite din cauza unor temeri privind securitatea unor cantităţi imense de date.

    Noua ţintă a autorităţilor financiare din China: Gignatul Tencent şi-a pierdut 62 mld. dolari din valoarea de piaţă. Divizia fintech, în cădere liberă

     

  • Un fost bancher care a vrut să candideze împotriva preşedintelui bielorus Lukaşenko primeşte o sentinţă de 14 ani de închisoare. Autorităţile i-au impus o amendă de 15 milioane de euro

    Curtea Supremă a Bielorusiei l-a condamnat pe fostul şef al unei bănci controlate de Kremlin care intenţiona să candideze împotriva lui Alexander Lukaşenko la alegerile prezidenţiale de anul trecut la 14 ani de închisoare, pe măsură ce dictatorul continuă să îşi elimine oponenţii, potrivit Bloomberg.

    Instanţa din Minsk l-a condamnat pe Viktor Babariko şi i-a impus amenzi estimate la peste 15 milioane de euro. Fostul CEO al Belgazprombank s-a confruntat cu acuzaţii de mită, conspiraţie şi spălare de bani, negate în totalitate de Babariko. Fiul său Eduard şi membrii echipei sale de campanie rămân în închisoare, unde aşteaptă începerea proceselor.

    Avocatul lui Babariko a declarat că intenţionează să întoarcă verdictul, deşi nu există instanţe mai înalte de judecată în Bielorusia, acesta urmând să prezinte cazul în faţa Consiliului pentru Drepturile Omului din Cadrul Organizaţiei Naţiunilor Unite.

    Babariko, 57 de ani, a părăsit anul trecut banca deţinută de Gazprom, condus de statul rus, pentru a concura împotriva lui Lukaşenko, care plănuia să obţină un an şaselea mandat, extinzându-şi astfel domnia de 26 de ani. În termen de doar câteva săptămâni, autorităţile l-au arestat pe fostul bancher, în condiţiile în care au deschis anterior o anchetă împotriva băncii.

    Babariko a fost ţinut în închisoare timp de un an de către fostul serviciu sovietic de securitate a ţării, care însă se numeşte KGB.

    „Este o sentinţă absurdă pentru o persoană care a decis să intre în politică şi să devină unul dintre liderii care ar trezi ţara din lungul ei somn”, susţine liderul opoziţiei Svetlana Tihanovskaia, aflată în exil.

    De când a câştigat cu o majoritate de 80% alegerile din august anul trecut, denunţate e Statele Unite şi Uniunea Europeană, Lukaşenko a lansat o campanie neobosită împotriva oponenţilor săi. În timp ce Vestul a răspuns printr-o serie de sancţiuni, preşedintele rus Vladimir Putin a continuat să îşi susţină aliatul şi a îmbunătăţit legăturile cu Bielorusia.

     

  • Sechestru pe crypto: Autorităţile din Coreea de Sud au confiscat criptomonede în valoare de 47 mil. dolari de la 12.000 de oameni acuzaţi de evaziune fiscală

    Autorităţile din Coreea de Sud au început să pună sechestru şi să confişte criptomonede, în contextul în care au identificat mii de cazuri de evaziune fiscală, piaţa sud-coreeană fiind una dintre cele mai active din lume în ceea ce priveşte tranzacţionarea de active digitale, potrivit FT.

    De la gazda unei emisiuni TV şi până la un medic, circa 12.000 de oameni s-au trezit cu sechestru pe active precum bitcoin, ethereum şi alte criptomonede – în valoare totală de 47 mil. dolari – întrucât ei sunt acuzaţi de evaziune fiscală.

    Mutarea autorităţilor a fost realizată după o anchetă care a durat câteva luni, conform oficialilor guvernului local din Gyeonggi.

    Guvernele lumii au început să îşi asume un rol mult mai activ în reglementarea criptomonedelor, ca răspuns la perioada de câţiva ani în care atât minarea cât şi tranzacţionarea au funcţionat fără a fi acoperite legislaţie.

    Pentru context, bitcoin a fluctuat violent anul acesta, urcând la peste 60.000 de dolari, înainte de a scădea sub 30.000 de dolari luna aceasta.

    „Vom face tot ce putem pentru a-i proteja pe plătitorii de taxe care se conformează, prin anchetarea şi urmărirea activelor pe care evazioniştii vor să le ascundă în contextul febrei criptomonedelor”, a explicat Kim Ji-ye, directorul general al biroului de profil din provincia Gyeonggi.

    Sechestrul vine după o anchetă mai amplă care a vizat circa 140.000 de persoane, reprezentând cel mai recent efort al autorităţilor din Coreea de Sud pentru a înăspri supravegherea.

    Oficialii din Gyeonggi numesc această captură „cel mai mare sechestru pus pe criptomonede din cauza neplăţii taxelor, din istoria sud-coreeană”.

  • Una spun şi alta fac. Doar 21% din autorităţi au respectat legislaţia privind achiziţiile publice de hârtie ecologică

    Doar 21% din autorităţile din ţară au respectat în ultimii doi ani legislaţia privind obligativitatea de a face achiziţii publice verzi în ceea ce priveşte hârtia ecologică, în condiţiile în care hârtia este una dintre categoriile de mari consumabile la nivel de administraţie publică.

    Uniunea Europeană solicită statelor membre ca cel puţin 50% din totalul achiziţiilor publice să fie verzi, iar în legislaţia românească exista un Ordin din anul 2018 care obligă autoritaţile publice să respecte o serie de cerinţe minime de protejare a mediului pentru 6 categorii de produse şi servicii.

    Până în prezent nu a existat nici un instrument oficial de măsurare a respectării acestei obligaţii de către autorităţi.
    Ritmul achiziţiilor publice verzi la nivelul României este extrem de lent faţă de urgenţa cu care trebuie implementate măsuri privind ţintele de neutralitate climatică, care astfel nu pot fi atinse de România până în 2050 (conform obiectivului UE), arată primul Studiu Naţional privind Achiziţiile Publice Verzi în România, derulat de ARDLD – Asociaţia Română pentru Dezvoltare Locală Durabilă şi ONV LAW.

    „În medie, dintr-un număr total de 202 licitaţii pentru hârtie de copiat şi hârtie grafică publicate în sistemul electronic de achiziţii publice SEAP în perioada 13 noiembrie 2018 – 15 mai 2021, 79% dintre autorităţi nu au respectat legislaţia, respectiv nu au introdus în caietele de sarcini criteriile ecologice pentru achiziţia de hârtie. 7% din totalul procedurilor au respectat parţial, iar doar 14% au respectat complet Ghidul de achiziţii publice verzi” declară Alina Bilan, Preşedinte ARDLD şi Partener în cadrul ONV LAW.

    Ordinul nr. 1068/1652/2018 din 4 octombrie 2018 pentru aprobarea Ghidului de achiziţii publice verzi cuprinde prevede că autorităţile publice locale sunt obligate să facă achiziţii „verzi” pentru 6 categorii de produse şi servicii pe care le cumpără în mod frecvent prin licitaţie sau achiziţie directă: hârtie de copiat, mobilier, alimente şi servicii de catering, autovehicule pentru transport, produse şi servicii de curăţenie, echipamente IT de birou. „Astfel, deşi Ordinul privind achiziţiile publice verzi este obligatoriu, cifrele arată că, la peste 2 ani de la adoptarea acestuia, mai mult de 70% dintre autorităţi nu îl aplică,” completează Alina Bilan, coordonatorul Studiului.

    Cititi mai multe pe www.medaifax.ro

  • Banca centrală a Chinei încearcă să stopeze creşterile înregistrate de moneda naţională. Yuanul a crescut cu 12% faţă de dolar în luna mai

    Banca centrală din China încearcă să limiteze creşterile ratelor de schimb ale monedei naţionale, într-un efort prin intermediul căruia intenţionează să adauge mai multă flexibilitate yuanului şi să îl orienteze tot mai mult către piaţă, scrie Associated Press.

    Luni, autorităţile le-au ordonat creditorilor comerciali să ţină mai multă valută străină drept rezervă în cadrul băncii centrale pentru a limita nivelul de vânzări în contextul în care yuanul a atins maximul ultimilor patru ani prin raport cu dolarul american.

    Banca Populară a Chinei (PBoC) încearcă să îi descurajeze pe speculatori după ce yuanul a crescut cu circa 12% faţă de dolar de-a lungul ultimei luni.

    Partidul Comunist a declarat în urmă cu şase ani că plănuieşte să facă din yuan o „monedă liber tranzacţionabilă” până în 2020. Însă între timp, autorităţile au continuat să implementeze controale din cauza schimbărilor suportate de cursul valutar şi fluxurile de bani din cadrul celei de a doua economii a planetei.

    „Se pară că PBoC încă rămâne la ideea de liberalizare a ratelor de schimb. Însă obiectivul este unul greu de atins întrucât băncii nu îi plac speculatorii”, spune Iris Pang, ING.

    Ordinele lansate luni au crescut astfel cantităţile de rezerve în valută străină pe care trebuie să le deţină băncile de la 5% la 7%. Schimbarea, prima din ultimii 14 ani, va bloca depozite în valută străină de aproximativ 20 de miliarde de dolari, potrivit calculelor efectuate de grupul Macquarie Bank.

    Creşterea reprezintă un „semnal puternic” conform căruia autorităţile sunt „tot mai puţin confortabile” cu ritmul de creştere al yuanului, spune banca australiană.

    Ultimele rezultate raportate de yuan pot scumpi bunurile chinezeşti aflate pe pieţele străine, împiedicând procesele de recuperare ale sectorului manufacturier.

    Un yuan mai puternic ar ieftini petrolul de import, minereul de fier şi alte materiale prime pentru cumpărătorii chinezi, însă decizia de ieri sugerează că autorităţile de la Beijing pun mai mult accent pe stabilitatea financiară a ţării.

     

  • O regiune majoră de minare de Bitcoin din China propune un set dur de pedepse pentru persoanele şi companiile care continuă să mineze criptomonede: Autorităţile susţin că vor să prevină transmiterea riscurilor individuale către societate

    Regiunea Mongoliei Interioare din China a propus o serie strictă de sancţiuni pentru indivizii şi companiile care continuă să fie implicaţi în minarea de monede digitale, în contextul în care autorităţile continuă să lanseze represalii asupra practicilor, notează CNBC.

    Mişcarea vine după ce vicepremierul chinez Liu He a declarat că este necesar să „luăm măsuri împotriva minării de Bitcoin şi comportamentului creat de tranzacţionare” pentru a preveni „transmiterea riscurilor individuale către sfera socială”.

    Comentariile sunt descrise drept o intenţie a Beijingului de a continua sancţiunile – în vârstă deja de patru ani – asupra tranzacţiilor cu Bitcoin şi alte activităţi asociate cu piaţa monedelor virtuale.

    Ultimele propuneri ale autorităţilor din Mongolia Interioară iau în vizor companiile telecom şi de internet implicate în operaţiuni de minare a criptomonedelor, firmele putând să îşi piardă licenţa în cazul în care sunt găsite vinovate.

    Mai mult, firmele de cloud şi centrele de date ar putea să nu mai beneficieze de politicile preferenţiale ale guvernului de la Beijing, iar indivizii implicaţi în strângeri de fonduri şi activităţi de spălare de bani prin intermediul criptomonedelor se pot confrunta cu pedepse din ce în ce mai grave.

    Poziţia strictă a regiunii a început în martie printr-un anunţ conform căruia autorităţile doresc să interzică proiectele de minare crypto, urmând să oprească activităţile actuale pentru a reduce nivelul de consum de energie. Zona din nordul Chinei nu a reuşit să se încadreze în obiectivele de consum ale Beijingului în 2019, declarând ulterior că va dezvolta un plan de reducere a consumului.