Tag: autonomie

  • A fost lansat cel mai subţire laptop din lume. Vezi cum arată – GALERIE FOTO

    HP susţine că a lansat cel mai subţire laptop din lume. HP Spectre 13 are doar 10.4 mm grosime, mai subţire decât Apple MacBook (13.2mm) şi Dell XPS 13 (15.2mm). E chiar aşa de importantă o diferenţă de câtiva milimetri, cei de la The Verge asta susţin şi spun că Spectre este un laptop frumos care-ţi atrage atenţia.

    Spectre 13 are un ecran de 13.3 inci, 1080p display, 8 GB RAM şi 256 GB capacitate de stocare pe modelul de bază şi vine cu un procesor intel i5 sau i7. Laptopurile de această mărime deobicei nu primesc procesoare core I, ci core M, care este mai lent, dar nu se încălzeşte la fel de repede ca I.
    Autonomia bateriei Spectre ajunge la 9.5 ore, potrivit reprezentanţilor companiei, ceva mai puţin decât MacBook Air (12 ore).
    Puteţi comanda laptopul începând cu 25 aprilie la un preţ de 1.169 de dolari

  • Tesla model 3 a fost lansată. Ce dotări are cel mai ieftin model – GALERIE FOTO

    Tesla Model 3 a fost prezentată lumii în urmă cu câteva ore de către Elon Musk, CEO-ul Tesla Motors.

    Tesla Model 3 are o autonomie de minim 350 de kilometri, însă Musk a promis că va încerca să o îmbunătăţească până când vor începe livrările.

    Preţul pentru Tesla Model 3 va începe de la 35.000 de dolari. Producţia va începe spre sfârşitul anului viitor şi primele livrări vor avea loc în 2018. Până acum compania a înregistrat deja 115.000 de precomenzi.

    Citiţi mai multe pe www.promotor.ro

  • Hidrogenul este principala componentă a universului. Ar putea deveni la fel de important pentru industria automobilelor

    Spuneam că este ceva neobişnuit pentru că maşina cu propulsie cu hidrogen, având emisii zero, este un concept nou, pe care mai mulţi producători de automobile mizează, chiar dacă ideea motoarelor alimentate cu hidrogen nu este ceva nou. De fapt, primul motor cu combustie internă realizat de către Francois Isaac de Rivaz în 1807, funcţiona cu un amestec de hidrogen şi oxigen. Benzina avea să fie folosită la astfel de motoare abia în 1870.

    Automobilul pe care am avut ocazia să îl încerc este modelat pe un BMW Grand Turismo serie 5, construit din oţel şi fibră de carbon, dotat cu un motor electric de 180 kW, 245 cai-putere, cu tracţiune pe puntea din spate şi care poate atinge o viteză maximă de 180 km/h. În momentul de faţă, automobilul sprintează de la 0 la 100 de km/h în 8,4 secunde. Pentru comparaţie, o Dacia Logan, în funcţie de model, parcurge aceaşi distanţă între 10 şi 13 secunde. „Deşi maşina în starea actuală merge chiar foarte decent, cred că ar putea fi mai sportivă”, spune Merten Jung, şeful diviziei de dezvoltare a propulsiei cu hidrogen de la BMW.

    Maşina este dotată cu o baterie pentru stocarea energiei şi un rezervor pentru hidrogen gaz comprimat. Stocarea hidrogenului se realizează la o presiune de 700 bari, dar compania germană lucrează şi la o soluţie de presiune criogenică de 350 bari, lucru care ar mări autonomia vehiculului şi mai mult, deoarece densitatea gazului este mai mare la o presiune de 350 bari.

     Deşi poate suna puţin SF pentru şoferul obişnuit, alimentarea cu hidrogen se realizează la fel de uşor ca şi alimentarea tradiţională, la o benzinărie normală, la o pompă obişnuită şi nu ar trebui să dureze mai mult de cinci minute. Hidrogenul vine sub formă lichidă din staţie şi se transformă în gaz în interiorul maşinii.  Mai departe, pilele de combustie transformă hidrogenul în energie electrică. Motorul electric BMW este sprinten, are zvâc, iar plecarea accelerată de la stop te împinge în scaun. Când maşina prinde viteză, motorul electric este precum un ghepard, rămas însă fără glas.

    Lăsând la o parte faptul că un astfel de automobil nu poluează mediul înconjurător, sistemul ar fi şi o soluţie casnică de stocare a energiei electrice. Casele dotate cu panouri solare produc mai multă energie, iar surplusul este risipit, pentru că nu poate fi stocat. Energia produsă în timpul zilei ar putea fi folosită pentru a genera hidrogen din apă. Hidrogenul generat este stocat în soluţii similare cu rezervoarele pentru automobil şi ulterior, printr-o tehnologie asemănătoare cu cea din automobil, poate fi generată electricitate atunci când este necesară pentru consum.

    Până când se va ajunge la acest proces 100% ecologic, hidrogenul este fabricat fie prin electroliză, fie prin procesarea gazelor naturale. „Un mare avantaj al tehnologiei cu pilă de combustie este acela că poţi utiliza componente care există deja la motoarele pe benzină sau motorină şi sunt ieftine. Vehiculele electrice sunt foarte bune pentru zonele urbane, dar când vorbim de distanţe mari, tehnologia pilei de combustie este viitorul într-o lume cu emisie zero. Cele două sisteme nu se află în competiţie, ci se completează reciproc”, este de părere Merten Jung.

    Până când autoturismele de acest fel vor fi parcate la fiecare colţ de stradă, trebuie rezolvată problema infrastructurii. În prezent, există 50 de staţii cu hidrogen în Germania, în California în jur de 40, iar cele mai multe se regăsesc în Japonia, în jur de  100; acolo se plănuieşte ca până în 2025 să se ajungă la 800 de staţii. Planurile pentru Europa sunt mai puţin ambiţioase: 400 de staţii de alimentare cu hidrogen până în 2023.

    Hidrogenul este mai prietenos cu mediul, dar va fi şi mai ieftin decât benzina sau motorina? Puţin probabil, spun cei de la BMW, vor fi preţuri competitive deşi nu se ştie cu exactitate cât de scump va fi hidrogenul. Merten Jung invocă studii care spun că în momentul de faţă hidrogenul s-ar vinde cu 8 euro pe kilogram, însă asta se poate schimba.

    BMW a lucrat la tehnologia actuală alături de Toyota, cu care a încheiat un parteneriat în 2013. Inginerii celor două companii se întâlnesc o dată pe lună şi schimbă idei, când în Germania, când în Japonia. Şi alţi constructori au apelat la parteneriat de acest gen. Daimler cooperează cu Ford, dar şi cu alianţa Renault-Nissan în acest domeniu. 

    Va fi lansat automobilul în serie? Încă nu s-a stabilit acest lucru, deşi nemţii pomenesc o dată de lansare după 2020. „Preţul componentelor va scădea de-a lungul următorilor ani. Începând cu 2020 vrem să avem un sistem care să ne permită să scădem preţul automobilului. Mai lucrăm la putere, la greutate”, afirmă Jung. În momentul de faţă un obstacol în stabilirea unui preţ competitiv este o componentă cheie, o membrană laminată cu un catalizator, în compoziţia căruia intră destul de multă platină, după cum spune Merten Jung.

    BMW nu este singurul producător de automobile care analizează hidrogenul ca posibilitate de a alimenta maşina. Marele rival al BMW, Mercedes-Benz, nu numai că are în dezvoltare o astfel de maşină, dar are şi o dată de lansare. Potrivit presei străine, Mercedes Benz GLC F-Cell ar putea fi lansat în 2017, la un preţ de 71.000 de dolari, iar autonomia va fi undeva între 400 şi 480 km. Nu se ştie încă dacă va fi produs un număr mic de vehicule, precum au făcut Hyundai sau Toyota cu automobilele lor alimentate cu hidrogen sau modelul va fi produs în serie. Nici cel de-al treilea mare producător de automobile german, Volkswagen, nu se lasă mai prejos, iar în ianuarie la show-ul auto de la Detroit a prezentat automobilul concept alimentat cu hidrogen Audi H-Tron Quattro, care se încadrează în caracteristicele tehnice ale celorlalte autoturisme: încărcare rapidă, autonomie între 400 şi 500 km şi emisii zero.

    Vehiculele alimentate cu hidrogen există sau sunt pe cale să apară într-un număr mult mai mare în următorii ani. Trebuie doar să-şi găsească cumpărătorii, însă aceştia au nevoie, în primul rând, de staţii de alimentare cu pompe de hidrogen.

  • A fost lansat smartphone-ul de 180 de dolari la care bateria ţine 75 de zile

     În condiţiile în care piaţa de smartphone-uri este extrem de aglomerată, producătorii mai mici se străduiesc să găsească nişe pe care le pot exploata. Cum telefoanele au ecrane cu rezoluţie tot mai mare şi procesoare mai puternice, acestea suferă la capitolul autonomie. Compania chineză Ulephone a anunţat Ulephone Power, un telefon cu baterie de 6.050 mAh, care are o autonomie de până la 75 de zile în regim de aşteptare şi de patru zile în regim de utilizare normală.

    Cititi mai multe pe www.go4it.ro

  • Trei tineri au lansat o bicicletă electrică ce poate fi împachetată într-o secundă şi are autonomie de 60 de kilometri – VIDEO

    Avem telefoane, televizoare smart şi aşa mai departe. A venit timpul ca şi bicicleta să devină smart, iar Gi FlyBike este un astfel de exemplu. Bicicleta electrică Gi FlyBike are o autonomie de 60 km şi poate atinge o viteză de 25 km/h. În plus, producătorii se laudă că bicicleta are  cauciucuri ce nu pot fi perforate. De asemenea, Gi FlyBike se împachetează într-o secundă şi se blochează automat când utilizatorul se îndepărtează la o distanţă mai mare de 5 metri.

    Bicicleta produsă de  Agustin Agustinoy, Eric Sevillia, şi Lucas Toledo s-a dovedit a fi un nou succes de finanţare prin platforma kickstarter, prin intermediul căreia au reuşit să trângă deja 140.000 de dolari (cereau o finanţare de 75.000 de dolari), cu încă alte 29 de zile rămase până când se închide proiectul.

    Printre caracteristici se numără şi faptul că sistemul GPS al bicicletei este compatibil cu iOS şi cu Android, are un port pentru încărcarea telefonului mobil, iar lumina este asigurată de un sistem bazat pe LED-uri, ce se controlează direct de pe smartphone. Pentru că cea mai ieftină bicicletă, care se vinde pe kickstarter, este 1.990 de dolari, producători au creat şi un sistem de sharing, prin care mai mulţi utilizatori pot folosi bicicleta, totul prin intermediul aplicaţiei.

    Gi FlyBike pare a fi o metodă elegantă, simplă, un răspuns pentru traficul aglomerat din marile oraşe. Poate singurele neajunsuri ar fi preţul destul de ridicat şi faptul că Gi FlyBike cântăreşte în jur de 16 kg.

    Livrarea produsul se va face din decembrie 2015.

  • Imperiul Volkswagen, distrus în câteva zile

    Cutremurul plecat săptămâna trecută de sub capota unui Volkswagen zguduie acum nu numai poziţia pe piaţă a producătorului german, ci întreaga industrie auto şi viitorul ei.

    Personal, regret profund că am încălcat încrederea clienţilor şi a publicului”, a declarat Martin Winterkorn, CEO-ul Volkswagen. Grupul german a recunoscut imediat că a trişat privind limitele acceptate în Statele Unite pentru emisiile poluante, după ce agenţia americană pentru Protecţia Mediului (EPA) a acuzat Volkswagen că a instalat sisteme electronice speciale pe unele autoturisme diesel pentru a evita standardele federale din SUA în materie de emisii.

    Dispozitivul era programat să activeze un sistem de filtrare completă a particulelor doar în timpul testelor oficiale pentru emisii. După teste, adică în starea normală de funcţionare a motorului, dispozitivul dezactivează sistemul de filtrare a particulelor, astfel maşinile germanilor au depăşit normele privitoare la noxe de 40 de ori. Fapt care era imposibil să nu aibă repercusiuni grave. Aproape 500.000 de autoturisme cu motoare diesel au încălcat standardele federale americane privind emisiile de dioxid de carbon: modelul de Volkswagen Jetta (2009-2014), modelele Beetle şi Golf, dar şi Volkswagen Passat din 2014-2015 şi modelul Audi A3.

    La nivel mondial, 11 milioane de vehicule au fost echipate cu acest software. Pentru acoperirea costurilor remedierii neregulilor, Volkswagen intenţionează să aloce 6,5 miliarde de euro în trimestrul trei. Bursa a reacţionat imediat şi acţiunile companiei germane au scăzut cu 20% luni şi cu încă 20% ziua următoare, pierzând nu mai puţin de 15,6 miliarde de dolari şi aproape un sfert din valoarea sa de piaţă. În plus, VW riscă amenzi de până la 18 miliarde de dolari. „Este pusă sub semnul întrebării existenţa grupului Volkswagen. Amenzile judiciare pe care grupul auto le riscă în scandalul emisiilor ar putea fi doar vârful aisbergului. VW ar risca penalităţi financiare pe pieţele auto de 7,5 ori mai mari decât amenzile Chiar dacă VW va reuşi să supravieţuiască în actuala formă, compania va ocupa o poziţie inferioară pe piaţă în următorii ani”, a anunţat şi a comentat Marketwatch, citând un studiu academic.

    Acest scandal nu a afectat doar Volkswagen, ci întreaga industrie auto, titlurile Daimler, BMW, Renault şi PSA Peugeot Citroen înregistrând imediat scăderi pe bursă. Renault şi Peugeot Citroen nici măcar nu comercializează vehicule în SUA, însă circa jumătate din vânzările lor globale sunt formate din automobile diesel.

    Problema dezvăluită în Statele Unite s-a propagat peste tot în lume. Guvernul de la Berlin a cerut  constructorilor de automobile informaţii suplimentare despre emisiile poluante. De asemenea, autorităţile din Australia şi Taiwan cer clarificări producătorului german. Franţa şi Italia au anunţat că cercetează cazul cu atenţie, iar ministrul francez de finanţe Michel Sapin a cerut o anchetă la nivel european. Şi în Coreea de Sud se investighează corectitudinea testelor privind emisiile poluante pentru trei modele Volkswagen.

    Miercurea trecută, după-amiază, şeful Volkswagen şi-a dat demisia de la conducerea companiei. „Sunt şocat de evenimentele din ultimele zile. În calitatea de director general, accept responsabilitatea pentru neregulile depistate la motoarele diesel şi am cerut Consiliului de supraveghere să accepte încheierea mandatului meu la conducerea Grupului Volkswagen. Fac acest gest în interesul companiei, deşi nu am fost conştient de nicio neregulă de care să fiu eu responsabil”, a spus Winterkorn, care se retrage la 68 de ani, după ce a acumulat un fond de pensie în jurul a 30 de milioane de euro, fiind anul trecut al doilea cel mai bine plătit CEO din Germania, primind în total 16,6 milioane de euro sub formă de bonusuri din partea grupului VW şi a acţionarului majoritar al acestuia, Porsche.

    Ce înseamnă tot acest scandal pentru grupul german, pentru automobilele diesel şi pentru industria auto? Părerile sunt împărţite: scandalul acesta „va avea consecinţe financiare considerabile pentru grup, care nu pot fi calculate acum. Este în pericol imaginea şi credibilitatea VW în întreaga lume”, este de părere Ferdinand Dudenhöffer, analist al pieţei auto; „Noi nu credem că acest dezastru va avea un impact negativ major asupra preferinţelor consumatorilor din Europa, dar se va reduce creşterea cotei de piaţă în Statele Unite”, a spus Carsten Menke, analist în cadrul Julius Baer;

    Richard Gane, expert în industria automotive în cadrul firmei de consultanţă Vendigital, nu este de acord şi crede că „cererea pentru maşini diesel va scădea major”. În Statele Unite, piaţa automobilelor diesel reprezintă 1% din toate vânzările de maşini noi şi probabil că acest procent nu va creşte prea curând. Pe de altă parte, impactul în Europa ar putea fi mult mai semnificativ, s-ar putea înregistra o trecere de la diesel la automobile cu motor pe benzină”, a adăugat el.


    Să fie acest scandal punctul de cotitură al industriei auto şi constructorii de automobile să-şi îndrepte eforturile pentru realizarea automobilelor electrice?  În timp ce Volkswagen dă din mâini să nu se înece, Bosch a anunţat că până în 2020 va produce o baterie electrică pentru automobile cu o autonomie mai mare, dar şi cu costurile de producţie înjumătăţite. Dacă automobilul diesel ar muri şi maşina electrică i-ar lua locul, toate problemele legate de motor, bujii, cilindri sau filtre ar dispărea. „Sunt sceptic în privinţa morţii motorului diesel. Consumatorii ştiau de mult de problemele de poluare şi au ales să ignore acest lucru. Oamenii o să continue să cumpere maşini dintr-un singur motiv: să-şi facă treaba la un preţ cât mai scăzut”, a spus Roger Barrowcliffe, pentru publicaţia The Independent.

    Acum ceva vreme nu era nici urmă de computer sau componente electronice în scheletul unui autoturism, dar maşinile moderne sunt pline de computere, iar în viitor am putea chiar spune că vom conduce computere pe patru roţi. Mai mulţi constructori şi-au lansat modele electrice, dar a căror autonomie nu depăşeste însă 160 km. Zoe al celor de la Renault este o excepţie, automobil care poate merge până la 250 km şi care are un preţ de pornire de 20.000 de euro la care se adaugă plata lunară a unei chirii pentru baterie ce porneşte de la 79 de euro.

    De asemenea, Tesla oferă cu Model S, o limuzină premium cu un motor electric ce are o autonomie de peste 400 km, iar Audi a prezentat săptămâna trecută conceptul unui SUV electric cu o autonomie de 500 km. Scandalul ar putea fi un catalizator pentru schimbare, Parisul vrea să scape de maşini diesel până în 2020 şi Londra pare să meargă în aceeaşi direcţie. Dacă tehnologia avansează îndeajuns de repede, preţul automobilelor electrice va scădea şi astfel vom întâlni la colţ de stradă tot mai multe maşini electrice, forţând guvernele să investească într-o infrastructură de alimentare a acestora. Efectul bulgărelui de zăpadă.

    Acest lucru nu ar ajuta doar constructorii tradiţionali de automobile electrice, ci şi companii precum Google sau Apple. Maşina autonomă şi electrică a Google a adunat milioane de kilometri în testări. Iar Apple lucrează la o maşină electrică, inteligentă, deşi acest lucru nu a fost confirmat oficial.Moare diesel, începe expansiunea motorului electric? Vom vedea, dar un lucru e cert: Volkswagen trebuie să renunţe la toate reclamele unde apare sloganul „Truth in engineering”.
     

  • Bărbieritul a rămas neschimbat de sute de ani. Aparatul de bărbierit cu laser promite să schimbe acest lucru

    Alt proiect şi-a găsit susţinătorii pe Kickstarter. “The Skarp Laser Razor” a strâns în doar 8 zile 1 milion de dolari, cu încă 19 zile rămase pentru a primii donaţii. Skarp Technologies a cerut un fond de finanţare de doar 160.000 de dolari.

    Morgan Gustavsson şi Paul Binun au creat acest aparat de bărbierit, care promite un bărbierit fără iritaţii, funcţionează uşor şi este eco-friendly, doarece nu necesită apă şi elimină nevoie de lame de ras, astfel ajutând la reducerea deşeurilor, după cum susţin producătorii pe pagina de kickstarter a proiectului.

    Ideea i-a venit lui Gustavsson în 2001 pentru un asemenea device, dar tehnologia nu era destul de avansată. Fuseseră descoperite lungimile de undă ale luminii care puteau tăia părul închis la culoare, dar abia în 2009 a descoperit metoda prin care ar putea tăia orice fir de păr.

    După ani de cercetare, cei doi au descoperit molecula cromofor din firul de păr, astfel firul de par ar putea fi tăiat dacă se foloseşte o anumită lungime de undă. Iar acest tip de moleculă se regăseşte în părul tuturor, indiferent de rasă, vârstă sau sex.

    Aparatul de bărbierit are o autonomie de 50.000 de ore şi funcţionează pe bază de baterii.

    Produsul urmează să fie livrat din martie 2016.

  • Porsche provoacă Tesla. Maşina electrică care se încarcă în doar 15 minute

    Porsche a dezvăluit maşina concept electrică, Mission E, în cadrul târgului auto de la Frankfurt. Mission E este capabilă să atingă 100 de kilometri pe oră în doar 3,5 secunde, depăşind noua generaţie Porsche 911, care atinge aceeaşi viteză în 4,2 secunde, informează Bloomberg.

    Maşina de 600 de cai putere are o autonomie de peste 500 de kilometri şi în doar 15 minute bateria se încarcă până la 80%. Modelul Supercharge al celor de la Tesla are nevoie să stea conectat la priză 30 de minute şi are o autonomie de 270 de kilometri.

    Maşina concept a celor de la Porsche utilizează un sistem electric de 800 de volţi. Acest lucru ar ajuta la reducerea timpului de încărcare, dar şi la reducerea greutăţii automobilului, susţin reprezentanţii companiei. De asemenea, maşina are sisteme complexe de “eye-tracking” şi unul de control cu gesturi, utilizând şi holograme care îi permit şoferului să folosească aplicaţiile.

    Reprezentanţii Porsche nu au precizat dacă sau când un automobil ca Mission E va fi produs. 

  • Premieră în România: la Târgu Mureş va li lansată o maşină electrică alimentată de la panouri solare

    Fomco Eco Friendly este o maşină electrică, pe patru roţi, cu două locuri, ce oferă soluţii optime pentru mobilitate urbană. Automobilul construit de Renault are un design complet inovator, adresându-se în special celor care doresc să conducă o maşină atipică. 

    Fomco Eco Friendly  poate fi încărcat cu energie electrică de la reţea, dar compania mureşeană Fomco a dus şi mai departe originalitatea proiectului, folosind pentru încărcare un mic ansamblu de panouri solare. Specialiştii companiei au ales un sistem tehnologic OFF-grid, care permite înmagazinarea energiei solare captate de panouri în acumulatori special fabricaţi pentru aplicaţii solare. Astfel, sistemul fotovoltaic creat este capabil să asigure necesarul zilnic de energie pentru încărcarea unui automobil electric. Maşina alimentată de sistemul fotovoltaic poate fi încărcată şi pe timpul nopţii. O încărcare completă durează 5 ore şi asigură o autonomie de 100 de km.

    Cu ajutorul invertorului, energia electrică stocată în acumulatori se transformă, de la curent continuu de 48V, la curent alternativ de 230V. Automobilul Twizy are încorporat un ştecher obişnuit pentru încărcare.

    După o zi de vară însorită, staţia de încărcare este capabilă sa încarce automobilul Twizy de două ori. Pe timpul iernii (decembrie – februarie), conform estimărilor, producţia zilnică de energie electrică a panourilor va fi în jur de 5kWh/zi, necesarul fiind completat automat din reţeaua obişnuită de curet electric.

    Funcţionarea sistemului poate fi monitorizată pe internet şi/sau de pe orice smartphone/tabletă cu android.

    În concluzie, cu o investiţie de aproximativ 15.000 Euro, posesorul maşinii electrice şi al staţiei de încărcare îşi poate asigura  acasă  “combustibil” ecologic pentru aproximativ 20 de ani.

  • Harghita: 24 din cele 27 hotărâri de CL privind înfiinţarea Ţinutului Secuiesc, anulate de instanţă

    Până în prezent, în Harghita au fost adoptate de către consiliile locale 27 de hotărâri prin care a fost aprobat memorandumul iniţiat de Consiliul Naţional Secuiesc (CNS) privind înfiinţarea regiunii administrative Ţinutul Secuiesc cu statut autonom, toate fiind atacate de Prefectură în instanţa de contencios administrativ, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    Prefectul judeţului Harghita, Jean-Adrian Andrei, a declarat, joi, că din totalul hotărârilor consiliilor locale atacate în instanţă, în cazul a 24 magistraţii Tribunalului Harghita au admis acţiunea prefectului şi au anulat actul administrativ, ulterior două dintre aceste decizii fiind atacate de unităţile administrativ-teritoriale Odorheiu Secuiesc şi Gheorgheni cu recurs la Curtea de Apel Târgu Mureş, iar alte trei se află pe rol.

    Potrivit motivării înaintată instanţei de Prefectură, “prin solicitarea creării unei regiuni administrative numite Ţinutul Secuiesc este încălcată Constituţia României”, orice reorganizare administrativ-teritorială nefiind posibilă decât prin revizuirea legii fundamentale a ţării.

    Cât priveşte solicitarea recunoaşterii limbii maghiare ca limbă oficială, juriştii Prefecturii au apreciat că este neconstituţională, din moment ce în articolul 13 din Constituţie se precizează că în România, limba oficială este limba română.

    Prefectul judeţului Harghita a spus că în ultima perioadă consiliile locale nu au mai adoptat hotărâri privind înfiinţarea Ţinutului Secuiesc autonom şi a atenţionat că va ataca în instanţă orice demers care contravine legii fundamentale a statului.

    “Este de menţionat faptul că autorităţile deliberative, respectiv consiliile locale din judeţ, au înţeles că adoptarea unor astfel de acte administrative contravine legii şi Constituţiei, motiv pentru care acestea nu au mai fost adoptate, în ultimul timp. Prefectul, ca garant al respectării legilor în judeţ, va lua poziţie ori de câte ori vor exista demersuri care vin în contradicţie cu legea şi cu Constituţia României”, a conchis prefectul Andrei.

    În februarie 2014, CNS a cerut celor 153 de consilii locale din secuime să adopte câte o hotărâre în care să solicite crearea unei regiuni administrative a României, denumită Ţinutul Secuiesc, un statut autonom pentru regiune, decizii care să fie trimise apoi inclusiv forurilor internaţionale.

    Potrivit proiectului de hotărâre pe care CNS îl propunea spre aprobare consiliilor locale, acestea urmau să solicite Parlamentului şi Guvernului să respecte toate angajamentele internaţionale ale României adoptate în domeniul protecţiei minorităţile naţionale.

    De asemenea, consiliile locale urmau să solicite crearea unei regiuni administrative denumite Ţinutul Secuiesc, care să aibă statut autonom, iar delimitarea subdiviziunilor administrative din cadrul regiunii s-ar realiza prin referendum local.

    De asemenea, în proiectul pe care CNS îl propunea spre aprobare consiliilor locale se solicita ca în unităţile teritorial-administrative în care ponderea unei minorităţi naţionale depăşeşte zece la sută, limba acesteia să fie recunoscută ca limbă oficială, având acelaşi statut ca limba oficială a statului.