BusinessMagazin

Tag: Australia

  • Americanii calcă acceleraţia: Ford Craiova produce o maşină la 67 de secunde şi un motor la 42 de secunde. În premieră, România va livra maşini în Australia

    Ford România a comunicat oficial în premieră faptul că în uzina de la Craiova va atinge anul acesta un record al volumului de asamblare zilnic: peste 1000 de unităţi Puma şi EcoSport, astfel că o maşină este produsă la fiecare 67 de secunde şi un motor la 42 de secunde.

    Potrivit estimărilor ZF, în condiţiile în care în 2020 sunt 251 de zile lucrătoare, în acest an americanii ar putea produce cel puţin 251.000 de maşini şi aproape 427.000 de motoare EcoBoost, atât versiuni “clasice” cât şi hibride.

    Începând cu luna octombrie 2019, fabrica Ford Craiova construieşte în premieră, în paralel, două SUV-uri – Ford EcoSport şi noul Ford Puma. SUV-urile reprezintă în continuare segmentul cu cea mai mare creştere la nivel european. În 2019 au fost înmatriculate în total 5,9 milioane de SUV-uri, în creştere cu 10% faţă de 5,4 milioane de unităţi înmatriculări în 2018.

    Noul Ford Puma este deja livrat în toate pieţele europene unde Ford este prezent, iar începând cu prima parte a acestui an, modelul construit la Craiova va fi, de asemenea, exportat şi în Australia, fiind primul vehicul produs în România livrat pe această piaţă.

    “Echipa Ford Craiova este foarte fericită să descopere reacţiile pe care Ford Puma le-a generat în presa europeană. Sunt convins că viitorii noştri clienţi vor fi fascinaţi de caracterul dinamic al noului Ford Puma, dar şi de aspectul funcţional şi de elementele inovatoare oferite de acest vehicul fabulos”, spune Ian Pearson, Preşedinte Ford România şi Director al fabricii Ford Craiova.

    Cu o sumă de 1.5 miliarde de euro investită în fabrica de la Craiova începând cu anul 2008, Ford România a ajuns la un total de 6300 de angajaţi, care lucrează atât în Fabrica de Asamblare Vehicule cât şi la Fabrica de Motoare. Aproximativ 3400 dintre aceştia au fost angajaţi în ultimii trei ani pentru a sprijini producţia noilor EcoSport şi Puma. În condiţiile în care volumul de producţie al celor două modele creşte constant, Uzina de Asamblare Vehicule Ford Craiova operează în premieră în trei schimburi.

    În contextul unui ritm accelerat de producţie a vehiculelor, Fabrica de Motoare va atinge la rândul său un nou record: aproximativ 1700 de motoare produse într-o singură zi. În acest moment, la Uzina de Motoare se construiesc trei versiuni ale mult-premiatului motor 1.0 EcoBoost: 100 CP, 125 CP şi 155 CP mHEV.

    Noul Ford Puma, construit exclusiv la Craiova, a primit rating-ul maxim de cinci stele în cadrul testelor de siguranţă organizate de autoritatea independentă Euro NCAP. Ford Puma a fost notat cu punctaj maxim la testul de impact lateral cu bariera deformabilă, dar şi la dificila probă de impact lateral cu stâlpul. Tehnologiile oferite de Ford Puma – care includ Sistemul de asistenţă pre-coliziune cu frânare automată, Limitatorul inteligent de viteză şi Sistemul de menţinere a benzii de rulare – au fost şi ele apreciate de Euro NCAP.

    “Suntem mândri că Ford Craiova construieşte acest vehicul în contextul în care Puma a primit cinci stele la testele Euro NCAP. De asemenea, suntem prima uzină de producţie auto din România care construieşte un vehicul cu tehnologie hibridă integrată: Ford Puma cu motorul 1.0 EcoBoost mild hybrid de 155 CP”, spune Pearson.

    Ford şi-a asumat angajamentul de a electrifica gama sa de modele vândute în Europa, Puma fiind unul dintre cele 14 modele electrificate care vor fi disponibile pentru clienţii europeni până la finalul anului 2020. Această listă este deschisă de noul SUV Ford Mustang Mach-E, vehicul 100% electric.

    În 2019, Ford a atins în România o cotă de piaţă de 8.6%, cu un total de 16.168 de vehicule înmatriculate, clasându-se pe prima poziţie în topul vânzărilor mărcilor de import. De asemenea, Ford şi-a păstrat pentru al patrulea an consecutiv poziţia de lider în segmentul vehiculelor comerciale, acolo unde Ford Transit şi pickup-ul Ford Ranger au înregistrat rezultate foarte bune.

    Modelul Ford Puma este deja disponibil în toate showroom-urile celor 37 de reprezentanţe Ford din România.

  • O profesie de invidiat: îşi petrec vara în România şi o a doua vară în Australia, în mijlocul viei. Ce presupune un loc de muncă în care nu te întâlneşti aproape niciodată cu iarna?

    Misterele soiurilor româneşti de struguri i-au determinat pe Nora Iriarte şi pe Hartley Smithers să îşi petreacă, din 2005 încoace, câte o jumătate de an în România. Cealaltă jumătate o petrec în Australia, lucrând pentru unul dintre cei mai mari producători de vinuri din lumea nouă.

    „E poezie, matematică, nu cred că e prea multă chimie în vin, mai degrabă fizică – presarea, de pildă, este foarte importantă. Seamănă puţin gătitul – filosofia este aceeaşi cu a gătitului”, descriu vinificatorii cramelor Recaş modul în care se creează un vin, proces care poate dura ani întregi. Chiar dacă el vorbeşte cu un puternic accent australian, iar ea cu unul spaniol, Nora Iriarte şi Hartley Smithers se completează reciproc. La fel cum se completează şi în viile în care îşi petrec zi de zi: în România, la Cramele Recaş, cât şi în Australia, când dă frigul peste viile din Timiş.


    O profesie de invidiat: îşi petrec vara în România şi o a doua vară în Australia, în mijlocul viei. Ce presupune un loc de muncă în care nu te întâlneşti aproape niciodată cu iarna?

  • O profesie de invidiat: îşi petrec vara în România şi o a doua vară în Australia, în mijlocul viei. Ce presupune un loc de muncă în care nu te întâlneşti aproape niciodată cu iarna?

    Misterele soiurilor româneşti de struguri i-au determinat pe Nora Iriarte şi pe Hartley Smithers să îşi petreacă, din 2005 încoace, câte o jumătate de an în România. Cealaltă jumătate o petrec în Australia, lucrând pentru unul dintre cei mai mari producători de vinuri din lumea nouă.

    „E poezie, matematică, nu cred că e prea multă chimie în vin, mai degrabă fizică – presarea, de pildă, este foarte importantă. Seamănă puţin gătitul – filosofia este aceeaşi cu a gătitului”, descriu vinificatorii cramelor Recaş modul în care se creează un vin, proces care poate dura ani întregi. Chiar dacă el vorbeşte cu un puternic accent australian, iar ea cu unul spaniol, Nora Iriarte şi Hartley Smithers se completează reciproc. La fel cum se completează şi în viile în care îşi petrec zi de zi: în România, la Cramele Recaş, cât şi în Australia, când dă frigul peste viile din Timiş.
    Originară din Spania, din Ţara Bascilor, Nora Iriarte a studiat biologia, iar apoi, datorită unei burse pe care a obţinut-o în Bordeaux,  a ajuns în lumea producţiei vinului. A lucrat acolo cu cei mai buni cercetători internaţionali în domeniu apoi şi-a început parcursul profesional la Rioja. L-a întâlnit pe Hartley Smithers la o cramă de mărime medie, unde aveau ca misiune construcţia acesteia de la zero. Au stat acolo vreme de opt ani, apoi i s-a alăturat în drumul ce l-a adus şi pe el în România, în 2005.
    „Căutam un loc interesant unde să mă duc, lucram în Londra pe partea de importuri de vin şi am aflat de această oportunitate, de a lucra cu Philip Cox de la Cramele Recaş. Primisem două oferte pentru a veni aici – în afară de Cramele Recaş, sosise una şi de la un alt producător”, spune Smithers.
    „Ne place să lucrăm cu varietăţile româneşti de vinuri, acum mulţi ani, când le-am descoperit, am fost foarte surprinşi”, adaugă Nora Iriarte. Iar Hartley spune despre ea că a ales să îşi petreacă mare parte din timp datorită soiului Fetească Neagră, pe care îl descrie drept un soi de strugure dificil. „Când faci o treabă bună, este un soi care devine foarte recunoscător şi foarte bun”, spune Nora, referindu-se la recoltă, care are nevoie de o vreme perfectă, fără prea multă sau prea puţină ploaie. Nora îşi aminteşte şi că atunci când i-au dus şefului lor din Australia o sticlă de Fetească Neagră, a vrut să planteze acest soi – dar, evident, clima nu era cea potrivită.
    Acum, viaţa lor se împarte între cele peste 1.000 de hectare de vie ale Cramelor Recaş, unde stau pe perioada verii, şi Australia, unde pleacă în decembrie pentru a lucra în via Casella Wines, care produce mărcile Yellow Tail şi Peter Lehmann, două dintre cele mai exportate vinuri australiene. Compania este de aproximativ cinci ori mai mare decât Cramele Recaş şi este cunoscută ca un reper de bune practici în vinificaţie la nivel global.
    Au o relaţie bună cu toţi proprietarii afacerii (Ioan Georgiu, Gheorghe Iova, familia Cox), iar Narcis Georgiu, fiul lui Ioan Georgiu, care îi însoţeşte la interviu, glumeşte spunând că a fost primul lor translator: „De când sunt mic, am crescut în viţa de vie; cei care lucrau via vorbeau româna, el vorbea engleza australiană, dar cred că timp de cinci ani la rând în perioada vintage am fost alături de Hartley, apoi şi cu Nora o perioadă de timp; dar apoi au învăţat şi ei româna, aşa că au scăpat de mine”, glumeşte el. De altfel, Hartley l-a inspirat pe fiul fondatorilor Recaş să îşi aleagă cariera: „Duminicile, când nu aveam bucătari la Recaş, găteam împreună la locuinţa lor din vie”. A continuat astfel să studieze în continuare mâncarea şi vinurile, în California, la Institutul Culinar din Statele Unite şi în Franţa. Acum, Narcis Georgiu este somelier în cadrul companiei.
    Cramele Recaş exportă în prezent jumătate din producţie la nivel internaţional, aceasta fiind însă o excepţie pe piaţa locală – majoritatea producţiei cramelor româneşti fiind destinată producţiei locale. 
    „Nu poţi exporta vin românesc în cantităţi mari în ţări precum Italia sau Franţa, dar în Regatul Unit, Germania, unde sunt obişnuiţi cu importurile de vin, sunt mult mai deschişi, ei apreciază raportul calitate/preţ”, observă Smithers. Nora Iriarte completează spunând că producătorii români se raportează şi ei la o concurenţă globală: „Competitorii noştri nu sunt doar ţările europene, ci şi Chile, Argentina, Australia, Africa de Sud, aceştia sunt competitorii reali. Vinul pe care îl exportăm este de obicei foarte proaspăt, foarte modern, iar competiţia noastră este în aceste ţări, nu în cele europene; deşi şi Italia este un competitor mare, e mai dificil cu cei care vin din Chile fiindcă vin cu un preţ foarte scăzut şi vinuri bune”, subliniază ea. 
    Legat de modul în care se încadrează vinurile româneşti – lumea nouă (care vin din afara zonelor tradiţionale de producţie din Europa şi Orientul Mijlociu, respectiv Argentina, Australia, Canada, Chile, Mexic, Noua Zeelandă, Africa de Sud şi Statele Unite) şi lumea veche (cu o istorie îndelungată în producţia de vin – Franţa, Italia, Germania, Spania şi Portugalia) – cei doi spun că acestea ţin mai degrabă de noua lume a vinului, chiar dacă unii producători au o tradiţie îndelungată. „Vinurile din România au o tradiţie îndelungată, dar nu este o opinie obiectivă, când vorbeşti cu producătorii au o atitudine de lumea nouă: avem iniţiativa Fetească Neagră, unde câţiva producători vorbesc unii cu ceilalţi, este o iniţiativă specifică noii lumi, cum fac în California pentru Pinot Noir, de exemplu, nu cred că în Bordeaux fac asta, or aceasta este o mentalitate a lumii noi.” Iar tânărul fiu al fondatorilor Recaş sintetizează etapa în care se află producţia de vin de aici drept „noua lume veche”.
    „Românii sunt deschişi la lucruri noi, aveţi tradiţii şi trebuie să le păstraţi, reprezintă rădăcinile ţării, dar sunteţi şi foarte deschişi să faceţi schimbări”, observă şi Nora Iriarte. Potrivit Norei Iriarte, consumatorii români sunt din ce în ce mai educaţi în materie de vinuri. „Interesul pentru vin a crescut foarte mult în România, în urmă cu 10 ani nu erau wine baruri, de exemplu, dar acum sunt multe şi magazine de vinuri; toate restaurantele mari au meniuri de vinuri”, observă ea.
    În ceea ce îi priveşte pe consumatorii internaţionali, cei doi observă că sunt din ce în ce mai sensibili la noutăţi, dar şi la raportul bun calitate/preţ al vinurilor româneşti. Pe plan internaţional, oamenii sunt din ce în ce mai interesaţi de vinurile naturale: „Chiar dacă nu sunt încă un trend în România, vor deveni în curând”.
    În încheiere, i-am întrebat pe cei doi specialişti în vinuri cum recunoşti un vin bun. „Dacă bei un pahar şi apoi mai vrei unul, înseamnă că e un vin bun, dincolo de toate analizele specialiştilor”, crede Hartley Smithers. 

    Cramele Recaş au fost înfiinţate în anul 1991 şi îi au ca proprietari pe Ioan Georgiu, Gheorghe Iova şi pe familia Cox;
    Viile Cramele Recaş se întind pe o suprafaţă de 1.300 de hectare;
    Printre soiurile de struguri din podgoriile Cramele Recaş (Recaş şi Miniş) se numără Pinot Gris, Sauvignon Blanc, Chardonnay, Muscat Ottonel, Feteasca Regală, Fetească Albă, Riesling Italian, Riesling de Rhein, Mustoasă de Maderat, Viognier, Tămâioasă Românească, Traminer, Pinot Noir, Cabernet Sauvignon, Cabernet Franc, Syrah, Fetească Neagră, Merlot, Novac, Negru de Drăgăşani, Cadarcă;
    Printre brandurile de vin ale Cramelor Recaş se numără – Schwaben Wein, Te iubesc, Castel Huniade, Domeniile Recaş, Regno Recaş, Sole, Selene, Muse, Solo Quinta, Cuvee Uberland, Conacul Ambrozy.
    Sursa: crameromania.ro

    Hartley Smithers este din Sydney, Australia şi a studiat la Roseworthy College, Universitatea din Adelaide, Australia.
    A lucrat în Australia, Spania, Cipru, Chile, Argentina şi Zimbabwe.

    Nora Iriarte este din Pamplona (Spania), a studiat la Facultatea de Oenologie din Bordeaux, Franţa şi este pasionată de vinuri.
    A lucrat în Franţa şi în Spania la Rioja, Navarra.

  • Autorităţile australiene suspectează un posibil caz de infecţie cu noul coronavirus din China

    Un cetăţean australian a fost plasat marţi în carantină la Brisbane, iar autorităţile din această ţară suspectează că acesta ar putea fi infectat cu noul coronavirus identificat recent în China, informează 7news.com.au.

    Dacă medicii vor confirma infecţia, acesta ar fi primul caz de acest tip din Australia.

    Un oficial din domeniul sănătăţii din statul Queensland a informat că medicii încă încearcă să stabilească un diagnostic exact în cazul bărbatului. Acesta s-a întors recent în Australia de la Wuhan, oraşul din China în care au fost identificate primele cazuri de pneumonie provocată de noul tip de coronavirus.

    Între timp, premierul Scott Morrison a lansat un avertisment către cetăţenii australieni care urmează să călătorească la Wuhan, avertizându-i să fie extrem de precauţi.

    Autorităţile australiene au decis că toate persoanele care sosesc la Sydney de la Wuhan vor fi examinate de către medici pentru a identifica din timp posibilele cazuri de infecţie.

  • Cât ne costă încălzirea globală?

    La începutul săptămânii trecute, biroul asigurătorilor din Australia şi-a crescut estimările pentru daunele incendiilor la mai mult de 700 de milioane de dolari australieni (aproximativ 485,59 milioane de dolari).

    Prim-ministrul Scott Morrison, care a fost criticat pentru modul în care a gestionat criza, a promis 2 miliarde de dolari australieni (1,4 milioane de dolari) pentru Agenţia Naţională de Recuperare a Incendiilor de Vegetaţie.

    Incendiile de vegetaţie uciseseră până la începutul săptămânii trecute peste 25 de persoane şi aproximativ jumătate de miliard de animale, potrivit profesorului Chris Dichman de la universitatea din sydney.

  • Dezastrul din Australia continuă: Autorităţile evacuează de urgenţă sute de mii de oameni. Temperaturile cresc în continuare

    Autorităţile australiene au emis vineri alerte de evacuare pentru sute de mii de oameni, în timp ce temparaturile sunt aşteptate să creascăm, ceea ce ar putea duce la răspândirea incendiilor, relatează site-ul postului France 24.

    Temperaturile sunt aşteptate să crească peste 40 de grade celsius în mai multe regiuni din ţară.

    “Dacă puteţi evacua zona, ar trebui să o evacuaţi, nu vă puteţi afla în părţile împădurite a statului nostru”, a declarat Andrew Crisp, comisar pentru administrarea urgenţelor în statul Victoria.

    Alertele de urgenţă au fost trimise la 240.000 de oameni doar în Victoria, a informat Crisp. În New South Wales şi Australia de sud au fost de asemenea emise alerte, însă autorităţile nu au oferit cifre.

  • Cum a decis Simona Halep să strângă bani pentru a le ajuta pe victimele incendiilor din Australia

    Incendiile de vegetaţie din Australia au sensibilizat întreaga lume, iar o parte dintre sportivi se unesc pentru a dona bani celor care au avut de suferit în urma acestor tragedii. 

    Fostul lider mondial, Simona Halep, şi-a declarat în nenumărate rânduri iubirea pentru Australia şi acum este pregătită să dea şi ea o mână de ajutor victimelor din acea zonă.

    Tenismenul Nick Kyrgios, născut în Canberra, Australia, în vârstă de 24 de ani, a izbucnit în plâns când a început să vorbească despre această situaţie: “Oraşul meu natal este Canberra şi acum are cel mai toxic aer din lume. Este foarte trist. Este dureros”.

    Kyrgios s-a mobilizat şi le-a cerut sportivilor să se unească pentru a dona bani victimelor din Australia. Tenismenul a declarat că va dona câte 100 de dolari australieni (63 de euro) pentru fiecare as pe care îl va servi la turneele ATP Cup, Perth şi Sydney.

    Şi Simona Halep s-a alăturat jucătorilor de tenis, dar a venit cu o altă modalitate de a strânge bani.

    “Ei bine, ştiţi că eu iubesc Australia, dar, de asemenea, ştiţi că nu dau mulţi aşi ?

    Aşa că având în vedere că vreau să ajut, promisiunea mea este aceasta… de fiecare dacă de câte ori îl voi enerva pe Darren Cahill în timpul meciurilor din Australia, o să donez 200 de dolari.

    În acest fel o să strâng mult mai mulţi bani”, a scris Simona Halep, pe contul ei de Twitter.

    Craig Tiley, actualul CEO al Tennis Australia, a anunţat organizarea de evenimente pentru strângerea de fonduri la ATP Cup, Openul Australiei şi la alte turnee prevăzute în perioada următoare.

     

     

     

     

     

    “;}

  • Cum a ajuns o bucătăreasă să câştige mai mulţi bani decât un director de bancă. Face 30.000 de dolari pe zi fără nici un efort

    Fost bucătar-şef şi o jucătoare de baschet foarte competitivă, o australiancă câştigă milioane postând fotografii cu ţinute şi exerciţii de fitness, precum şi videoclipuri pentru cei 2,5 milioane de fani de pe Instagram.

    Jem Wolfie, care locuieşte în oraşul Perth din vestul Australiei, câştigă 30.000 de dolari pe zi vânzându-şi propriile produse, antrenamente şi cărţi electronice cu reţete pe un site din social media pe bază de abonamente, numit OnlyFans. O persoană poate plăti 15 dolari pe lună pentru a-i viziona conţinutul.

     

    Prin intermediul afacerilor sale, tânăra de 27 de ani a câştigat mai mult de 2 milioane de dolari din august anul trecut, potrivit publicaţiei Perth Now, iar celebritatea sa este pe punctul de a creşte şi mai mult.

    Wolfie a abandonat liceul pentru a lucra 70 de ore pe săptămână în industria culinară, terminând rapid un curs de bucătari, timp în care a avut o slujbă într-o cafenea pentru a se întreţine. Dar, deoarece meseria de bucătar nu s-a dovedit a fi ceea ce sperase ea, şi-a îndreptat atenţia spre Liga de Baschet din Australia de Vest (WABL) şi a început să joace mai serios.

    În 2015 însă, o accidentare gravă la genunchi a forţat-o să iasă de pe teren şi din sala de gimnastică pentru recuperare, aşa că a început să posteze lecţii de fitness pentru mic public din online.

    În ciuda sutelor de comentatori de sex masculin care îi lasă mesaje pe profil, există o mulţime de oameni care nu cred că pozele cu trupul ei sunt reale. Ea insistă însă că formele sale se datorează orelor petrecute la sală.


     

  • Imagini dramatice din Australia: O femeie îşi riscă viaţa pentru a salva un urs koala din mijlocul flăcărilor devastatoare – VIDEO

    Ursul koala era într-un copac atunci când pădurea din jurul său a fost cuprinsă de flăcări, iar animalul, afectat de fum şi de vânt, încerca cu disperare să găsească o cale de ieşire din infern.

    Totuşi, salvarea sa a venit din partea unei femei, care l-a văzut în timp ce aceasta evacua zona. Femeia şi-a folosit propria bluză pentru a-l înveli pe micul animal. Localnica, numită Toni, a declarat jurnaliştilor de la postul de ştiri Nine News că o să-l ducă la Spitalul pentru urşi koala din Portul Macquarie.

    Autorităţile din statele australiene Queensland şi New South Wales au decretat stare de urgenţă, întrucât zona de est a ţării este ameninţată de izbucnirea unor noi incendii “catastrofale” de vegetaţie. Incendiile produse deja au provocat moartea a trei persoane şi au distrus peste 150 de case.

    Potrivit The New York Times, în jur de 350 de urşi koala din totalul de 700 care trăiesc în regiune au murit în urma incendiilor catastrofale care continuă să devasteze estul Australiei.

    Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

  • Semnal de alarmă în Australia. Ziarele au fost editate cu textele acoperite cu tuş negru. Protest puternic faţă de cenzură

    Astfel, pe prima pagină a fiecărei publicaţii a fost tipărit un document guvernamental acoperit cu tuş negru, pentru a arăta nivelul ridicat al cenzurii, precum şi texte prin care se cere modificarea legilor privind penalizarea jurnalismului şi a informatorilor.

    The Sydney Morning Herald a cerut o “reformă legislativă profundă pentru a stopa fenomenul de suprimare a informaţiilor”, în timp ce The Australian a denunţat “atacul susţinut la adresa drepturilor jurnaliştilor”.

    19 organizaţii de media şi uniuni de jurnalişti şi-au unit forţele pentru campania “Your Right to Know” (Ai dreptul de a şti), după gafa gravă pe care a făcut-o Guvernul australian în luna iunie, când sediul unui radiodifuzor public, ABC, şi locuinţa unui reporter al companiei News Corp. au fost percheziţionate în căutarea unor documente guvernamentale divulgate ilegal. Aceştia publicaseră anterior două informaţii jenante pentru Guvern.

    În cadrul campaniei se cer mai multe modificări ale legislaţiei, inclusiv dreptul de a contesta mandatele de percheziţie şi un regim care să limiteze documentele ce pot fi marcate ca “secrete”.

    Grupurile media au denunţat şi legile care permit Guvernului şi oficialilor să acopere scandaluri şi să ascundă sau să restricţioneze informaţii.

    Coaliţia media arată că, în ultimii 20 de ani, peste 60 de noi legi au fost instituite, unele dintre acestea incriminând efectiv jurnalismul şi penalizând informatorii.

    “Australia prezintă riscul de a deveni cea mai secretoasă democraţie din lume”, a spus David Anderson, şeful radiodifuzorului public ABC, într-un comunicat.

    Între timp, şeful poliţiei federale australiane, Reece Kershaw, a declarat unui comitet din Senat care investighează percheziţiile şi cazurile de încălcare a libertăţii presei că este în curs revizuirea modului în care sunt gestionate anchete sensibile.

    Pe posturile de televiziune au fost difuzate reclame care invită spectatorii să reflecteze la întrebarea: “Atunci când Guvernul vă ascunde adevărul, ce ascunde el de voi?”.

    Premierul Scott Morrison a declarat că Guvernul “crede în continuare în libertatea presei”, însă a subliniat că jurnaliştii nu sunt deasupra legilor.